2,842,792 matches
-
soția lui Beurt SerVaas). Revista s-a concentrat acum pe teme legate de medicină și sănătate; într-adevăr, site-ul revistei inițial a menționat că „credibilitatea "The Saturday Evening Post" a făcut-o un activ valoros pentru atragerea cititorilor de articole medicale și pentru a-i ajuta pe cercetătorii medicali să obțină evoluții ale stării de sănătate a familiilor. Sondajele de sănătate națională publicate în revistă au împins cercetarea curentă cu privire la teme cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de inimă, colita ulcerativă, spina bifida și tulburarea bipolară”. Dreptul de proprietate asupra revistei a fost transferat ulterior către Saturday Evening Post Society; Dr. SerVaas a condus ambele organizații. Gama de subiecte acoperite în articolele revistei este acum mai largă, potrivit pentru o gamă generală de cititori. Prin 1991, Curtis Publishing Company a fost redenumită Curtis International, o subsidiară a SerVaas Inc., și a devenit un importator de echipamente audiovizuale. Astăzi "Post "este publicat de
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Urgență din Târgu Mureș, secția de anestezie și terapie intensivă (AȚI). Între anii 1992 și 2003 a fost profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. A contribuit la scrierea a trei monografii de specialitate și a numeroase articole științifice despre anestezie, terapie intensivă și imunologie, fiind de asemenea coordonator de doctorat în domeniul medicinei. La 28 septembrie 2010, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înființarea SMURD, presedintele României a conferit profesorului doctor Ordinul „Meritul Sanitar" în
Mircea Chiorean () [Corola-website/Science/336418_a_337747]
-
prevenirea sciziunilor și a conflictelor fraterne în sânul poporului evreu. În acest context el se interesează de opinia publicului evriesc general - mai ales a majorității laice - și încearcă să evite disputele cu acesta. Rabinul Ben Nun a regretat într-un articol în revista „Nekuda” faptul că publicul coloniștilor evrei pe teritoriile palestinene din Cisiordania și Fâșia Gaza aflate sub controlul Israelului după 1967 s-a mulțumit cu crearea de noi așezări dar nu a izbutit „să se așeze” în inimile conaționalilor
Yoel Ben Nun () [Corola-website/Science/336425_a_337754]
-
The Lancet", Wakefield a fost șters din registrul medical din UK, cu o notă despre falsul studiu publicat în "The Lancet " și nu mai are drept de a practica medicina în UK. În ianuarie 2011, un editorial care însoțește un articol de Brian Deer în "BMJ" a identificat lucrarea lui Wakefield drept o "fraudă elaborată". În articolul următor, Deer a spus că Wakefield a planificat lansarea unei afaceri pe seama temerilor de vaccin provocate de lucrare. În noiembrie 2011, în alt raport
Andrew Wakefield () [Corola-website/Science/336431_a_337760]
-
studiu publicat în "The Lancet " și nu mai are drept de a practica medicina în UK. În ianuarie 2011, un editorial care însoțește un articol de Brian Deer în "BMJ" a identificat lucrarea lui Wakefield drept o "fraudă elaborată". În articolul următor, Deer a spus că Wakefield a planificat lansarea unei afaceri pe seama temerilor de vaccin provocate de lucrare. În noiembrie 2011, în alt raport din "BMJ" în care a fost dezvăluit cu date brute faptul că în pofida spuselor lui Wakefield
Andrew Wakefield () [Corola-website/Science/336431_a_337760]
-
Cezar Petrescu”, în Aurel Sasu, Mariana Vartic și Gheorghe Baltoc, "Romanul românesc în interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986.) Credința personajului Radu Comșa că războiul va aduce o schimbare morală a societății a fost, de fapt, o iluzie a scriitorului. În articolul „Peste ruini” publicat la 7 martie 1919 în revista "Hiena" Cezar Petrescu își exprima speranța că războiul va aduce schimbări importante omenirii, determinând reforme democratice ce vor pune bazele unei lumi utopice pe care o visaseră gânditorii antichității. Speranța se
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
pune bazele unei lumi utopice pe care o visaseră gânditorii antichității. Speranța se va transforma curând în revoltă, atunci când scriitorul și-a dat seama că iluziile sale s-au dovedit înșelătoare. Astfel, aproape patru luni mai târziu, el scria în articolul „A doua fază” că moartea combatanților a fost una zadarnică, deoarece schimbările preconizate anterior nu se vor mai produce. Scriitorul a înțeles că asistă la „drama generației care a așteptat de la război o purificare morală și o justă valorificare a
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
-l făcuse să-și piardă memoria. Personajul descoperă o societate contemporană cu totul opusă celei pe care o visase în tranșee, contemplând-o cu „ochii strigoiului”. Problematica războiului apare în mai multe romane ale lui Cezar Petrescu, precum și în numeroase articole publicate în presă, străbătute de tristețe și de un pesimism cu privire la destinul societății întregi. Drama ratării intelectualului onest se desfășoară pe fundalul unui război violent. Autorul prezintă mai multe aspecte tragice ale conflagrației: moartea, mutilarea, epidemiile ce-i decimează pe
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
complet și autentic”, scria, printre altele, Eliade. Cronica tânărului scriitor nu l-a necăjit pe Cezar Petrescu, în ciuda unor zvonuri care au circulat în epocă și care au fost auzite și de autorul ei. Eliade recunoștea în memoriile sale că articolul său era „destul de dur” și l-a supărat pe Pamfil Șeicaru (redactorul șef al ziarului), care i-a reproșat că l-a jignit pe scriitor. Cezar Petrescu l-a invitat pe Eliade să colaboreze la revista "Gândirea" (pe care o
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
relație ce a durat mulți ani până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar scriitorul consacrat l-a ajutat pe mai tânărul său confrate să-și publice primul său roman, "Isabel și apele Diavolului" (1930), și i-a publicat articolele și eseurile în paginile revistei "România literară" în 1939, după ieșirea din lagăr. Realismul faptelor prezentate în roman a fost evidențiat de majoritatea criticilor literari, care au susținut că lipsa contactului direct cu viața din scrierile lui Alexandru Vlahuță sau
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și un dicționar polono-român. S-a angajat la Institutul Central de Statistică din București, de pe lângă Consiliul de Miniștri. Totodată a fost redactor la revistele „Moldova Nouă”, și „Cartea Moldovanului”, precum și la gazeta „Transnistria”. În gazeta „Transnistria” publică peste 40 de articole multe dintre acestea cu caracter etnografic. La începutul anului 1940 s-a căsătorit cu Claudia Smochină, fiica academicianului Nichita Smochină. În noiembrie 1940 s-a născut fiica lor, Veronica. La 22 august 1943 a fost detașat de la Institutul Central de
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
lungmetraje, printre care primul film produs vreodată de o televiziune particulară din România, „Gambitul Damei” (1995) și ceea ce presa a numit primul thriller românesc, „Porțile” (1996). A fost redactor încă de la început la revista ProCinema, unde a scris sute de articole de întâmpinare și despre istoria cinematografului. Întors la Timișoara, a condus pentru o scurtă perioadă televiziunea Analog și radiourile Analog din Timișoara, Lugoj și Deva. A fost, alături de Robert Șerban, realizatorul a ceea ce Pavel Șușară numea „cea mai bună emisiune
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
marea toxicitate acestei ciuperci pentru om, pentru că ar provoca rabdomiliosă (descompunere a musculaturii). Aproape în mod isteric, aceste enunțuri au fost preluate fără nici o examinare suplimentară Dar nici măcar un an mai târziu, cel puțin jurnalul renumit "Der Tintling" a revocat articolul din februarie 2015, publicând rezultatele efectuate de profesorul dr. Siegmar Berndt, micolog, toxicolog și pentru „Societatea Germană pentru Micologie”, care a dovedit, că o persoană cu o greutate de 70 kg ar trebui să mănânce aproximativ 46 kg de ciuperci
Ciuperca șoarecelui () [Corola-website/Science/336566_a_337895]
-
1921 adunarea generală a membrilor a hotărât transformarea Camerei Avocaților în barou. Cu acea ocazie a fost ales primul decan al baroului în persoana avocatului Aurel Cosma. A profesat avocatura până la moarte. Ca avocat, a scris în gazetele vremii numeroase articole politice și a colaborat la partea de jurisprudență din "Enciclopedia Română". A fost membru fondator al Școalei Politehnice și a propus înființarea în Timișoara a unei Academii Comerciale. De asemenea, a sprijinit Biserica, fiind mereu deputat sinodal al diecezei Aradului
Aurel Cosma () [Corola-website/Science/336582_a_337911]
-
cu teza "Lăutarii din Clejani". A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radio-televizate. A participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la București, Cluj, Iași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc. A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară ("Muzica", "Revista de Folclor", "Studii de muzicologie", "Cercetări de muzicologie", "Biserica Ortodoxă Română", "Glasul Bisericii" etc.) și din străinătate (Franța, Italia, Polonia, Bulgaria ș.a.). A fost distins și încununat cu
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
cu reprezentanții celorlalte popoare oprimate din Dubla Monarhie, cu atât mai mult cu cât Sever Bocu (redactorul șef) a fost adânc implicat în strângerea acestor relații. Datoria de citi gazeta cu voce tare și de a da explicații privind conținutul articolelor a revenit ofițerilor și subofițerilor intelectuali (mulți dintre prizonieri fiind neștiutori de carte). Tot aceștia au avut datoria de a conserva gazeta într-o minibibliotecă, alături de alte cărți sau broșuri trimise din Transilvania sau România. Primul său număr a întegistrat
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
profilul psihologic al jucătorului român dependent de jocuri de noroc (editura LAP Lambert Academic Publishing).Toate aceste cărți sunt recomandate de European Association for the Study of Gambling. Atât la nivel național cât și internațional, a publicat o serie de articole în reviste de psihologie acreditate, cu peer review și comitet științific internațional: Procedia - Social and Behavioral Sciences; Romanian Journal of Experimental Applied Psychology; SchiTechnol - Addictive Behaviors, Therapy and Rehabilitation; Abnormal and Behavioural Psychology; Romanian Journal of Cognitive Behavioral Therapy and
Steliana Rizeanu () [Corola-website/Science/336632_a_337961]
-
de apă și electroliți, și în urma acestei deshidratări o exsicoză precum o acidoză. Mai departe s-a dovedit, că ciuperca provoacă icter precum daune consecvente ale ficatului. Acest burete este de acea pus în rând cu ciupercile otrăvitoare în acest articol, de asemenea, pentru că această toxicitate este atribuită de aproape toți micologii (ăialalți îl desemnează necomestibil) pe lângă Bruno Cetto între alții: Marcel Bon, Jean-Louis Lamaison, Hans E. Laux sau Meinhard M. Moser. Râșcovul de mesteacăn poate fi confundat cu alte soiuri
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
francez Gaston Tissandier și care avea ca scop popularizarea științei. Un rol important în realizarea revistei l-a avut Albert Tissandier, fratele fondatorului, care i-a alocat o cantitate enormă de timp și efort, fiind autor și al mai multor articole. Primul număr anual a apărut în perioada 1873-1914 la începutul lunii decembrie, iar cel de-al doilea semestru începea cu primul număr din iunie. Începând din 1915, anul de publicare al revistei "" a fost sincronizat cu anul calendaristic. Revistă săptămânală
La Nature () [Corola-website/Science/336664_a_337993]
-
o discuție științifică, politică, umanitară mondială înainte ca orice mesaj să fie trimis" . La 28 martie 2015, un eseu înrudit a fost scris de Seth Shostak și publicat în The New York Times [4]. În secolul al 19-lea existau multe cărți și articole despre posibilii locuitori ai altor planete. Mulți oameni credeau că ființe inteligente ar putea trăi pe Lună, Marte și Venus; dar, din moment ce călătoria la alte planete nu era încă posibilă, unii oameni sugerau modalități de a trimite semnale către extratereștri
Comunicarea cu inteligența extraterestră () [Corola-website/Science/336675_a_338004]
-
documentar despre protest intitulat "". Filmul a fost scris, regizat și produs de Matt Norman, un nepot al lui Peter Norman. Pe 9 iulie 2008, BBC Four a difuzat un documentar despre protest, "Salutul Black Power", de Geoff Small. Într-un articol, Small a consemnat că sportivii din echipa britanică care au participat la Jocurile Olimpice din 2008 de la Beijing au fost rugați să semneze clauze prin care li se interzicea dreptul lor de a face declarații politice, dar că aceștia au refuzat
Salutul Black Power de la Jocurile Olimpice din 1968 () [Corola-website/Science/336681_a_338010]
-
fitness și dans, piste de alergare și ciclism etc Orașul are o gară feroviară, legată de toate colțurile țării. Parcul industrial Netivot este sediul a 24 uzine si fabrici. Ele sunt implicate în producția de alimente, metale, materii plastice și articole de construcții. În afara acestora mai funcționează în oraș încă 14 fabrici, unele din ele în sectorul chimiei și prelucrării mineralelor, al industriei laptelui (fabrica „Tara”) etc.
Netivot () [Corola-website/Science/336706_a_338035]
-
notele de călătorie ale lui Dinicu Golescu. La Buda a condus și a editat cea mai veche revistă literară în limba română „Biblioteca românească”, apărută la Buda în 1821. Revista conținea materiale de istorie, literatură și de propagandă culturală și articole al căror scop era popularizarea științei, îndrumări practice și varietăți. Revista a circulat în principatele românești și în Transilvania, Zaharia Carcalechi beneficiind de un important suport financiar din partea lui Emanoil Gojdu, mare mecena al tipăriturilor în limba română din Buda
Zaharia Carcalechi () [Corola-website/Science/336719_a_338048]
-
de agitație comunistă. Cei doi se reîntâlnesc din nou în URSS, la Kiev, în aprilie 1928, iar în iunie 1928 au discuții la Moscova cu Maxim Gorki și la Leningrad cu Victor Serge. Panait Istrati publică la 23 iulie 1928 articolul „Parmi les gueux de Grèce, Nikos Kazantsaki” în "Le Monde", realizând prima prezentare a scriitorului grec în presa franceză. La 28 august 1928 Panait Istrati și iubita sa Bilili călătoresc în sudul Rusiei, împreună cu Nikos Kazantzakis și Eleni Samios. Ei
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]