32,577 matches
-
erau foarte bogate, ne aducea bucătăreasa câte un platou enorm de pește prăjit, crap, șalău, sau ce se mai prinsese în cursul zilei în plasele pescarilor. Mujdeiul de usturoi stropea din belșug carnea de pește, iar apoi, fiecare după preferințe, beam vin sau bere. Nea Oblete ne lua seara prin oraș, prin Moldova Nouă, și mergeam la câte un club de noapte, unde asistam la un spectacol de strip-tease. Pe vremea aceea era o modă așa ceva, căci trecuseră doar vreo 5-6
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
după nasture, în ritmul muzicii. Ne-am distrat teribil pentru că Măric avea sub cămașă un maieu, lipit de corp, care nu a mai putut fi dat jos, cu tot chinul stripteuzei de la bar. Măric era foarte bine dispus, deși nu băuse prea mult, își înfășură după gât eșarfa fetei și dansa în ritmuri exotice în jurul fetei. După seara asta, a doua zi, bineînțeles că primul tabloul care l-a pictat a fost acela cu stripteuza din seara trecută, înfășurată cu acea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
o 2-3 centimetri, poate și 4, mai scurt, avea o musculatură herculitană". Pentru psihic, mai spicuim câteva fraze din același document: Când râdea, râdea cu mare poftă și râs sincer" și "făcea abuz de tutun și cafele negre, de băut bea țeapăn, de la vârsta de 14 ani". Constituția atletică este menționată de toți medicii care l-au descris. Structura psihică menționată a rămas compensată în 1883, când apare primul acces acut. Până atunci, Eminescu lucra mult, însă în etape, având perioade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bine, de rău, dăduseră până atunci câte ceva la iveală, colaborau din ce în ce mai susținut la reviste, unii scoseseră și volume, debutând în colecția „Luceafărul“ de la E.S.P.L.A., încurajați de generosul Ion Bănuță, în timp ce sub semnătura lui Breban, care afirma că nu se gră bea, nu apăruse încă nimic. Dar se comporta - și asta îi irita pe unii până la a-i călca pe nervi - ca un autor cu operă impunătoare, aflat, s-ar fi zis, în posesia unei mari experiențe a scrisului, din a cărei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe gânduri. Haide, i-am spus, și am pornit amândoi, pe jos, către Universitate. De-acolo am ieșit în bulevardul cinematografelor, unde, la Lumina, am văzut filmul sovietic Ciuk și Ghek. Îmi amintesc de parcă ieri s-a întâmplat. Apoi am băut și bere, la Gam brinus, în vecinătate, mai rămânându-ne din cei zece lei puși la bătaie cât să ne cumpărăm și țigări. A doua zi a apărut, într-adevăr, Fănuș Neagu, căci el era vânzătorul de pepeni salvator, o
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
știu, dar exprimau un stil. Moldovean de obârșie, epicureu, profesorul Vicol era și un om de spirit. Gusta vorba de duh, gluma subțire, cultiva ironia și autoironia. În sala cantinei de la Cumpătul rămăseserăm odată numai noi, după prânz, să ne bem cafelele, când am intrat pe ușă două superbe tinere în căutarea cuiva care nu eram nici eu, nici profesorul Vicol. Înalte, suple, blonde, cu picioare lungi, bine puse în evidență. Ne-au privit fără să ne vadă și au ieșit
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
datata între sosirea lui Lorenzo la Florența în 15 mai 1515 și reuniunea nefericită de familie care a avut loc în casa lui Totto Machiavelli din Florența la 3 iulie 1515. Bibliografie Arrighi, Vanna, "Machiavelli, Totto", Dizionario biografico degli italiani, Bând 67, 2006, pp. 105-107. Atkinson, Catherine, Debts, Dowries, Donkeys: The Diary of Niccolò Machiavelli's Father, Messer Bernardo, în Quattrocento Florența, Peter Lang, Frankfurt, 2002. Baron, Hans, "Machiavelli the Republican Citizen and Author of The Prince", în Baron, În Search
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the puzzle of the date of the "Discorsi"", în Bibliothèque d'humanisme et Renaissance, XVIII, 1956, pp. 405-428. ---, În Search of Florentine Civic Humanism: Essays on the Transition from Medieval to Modern Thought, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1988. Băuși, F., I "Discorsi" di Niccolò Machiavelli: genesi e struttura, Sansoni, Firenze, 1985. Beard, Charles A., Ăn Economic Interpretation of the Constitution of the United States, Macmillan, New York, 1913. Becker, Marvin B., Florența în Transition, vol. 2, Johns Hopkins University Press
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ad Annales Cornelii Taciți Liber, Commentarius, sive Notae, Gryphius, Lyons, 1585. Löwith, Karl, Meaning în History, University of Chicago Press, Chicago, 1949. Machiavelli, Niccolò, Lettere, Franco Gaeta (ed.), UTET, Torino, 1984. ---, Discorsi sopra la prima deca di Tito Livio, Francesco Băuși (ed.), vol. 2, Salerno Editrice, Romă, 2001. ---, The Prince with Related Documents, William J. Connell (ed.), Bedford/St. Martin's, Boston, 2005. Mahoney, Edward P., Two Aristotelians of the Italian Renaissance: Nicoletta Vernia and Agostino Nifo, Ashgate, Aldershot, 2000. Maier
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
357; B. Guillemain, Machiavel. L'anthropologie politique, Droz, Geneva, 1977, pp. 151-157; Sasso, Niccolò Machiavelli., I, pp. 314-320; P. Larivaille, La pensée politique de Machiavel. Leș "Discours sur la première Décade di Tite-Live, Nancy, Presses universitaires de Nancy,1982; F. Băuși, I "Discorsi" di Niccolò Machiavelli: genesi e struttura, Firenze, Sansoni,1985. 54 M. Hulliung, Citizen Machiavelli, Princeton, Princeton University Press,1983; H. F. Pitkin, Fortune is a woman: gender and politics în the thought of Niccolò Machiavelli, Berkeley e Los
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
17 A se remarcă, de pildă, caracterizarea interesantă a lui Bodin făcută balie florentina, pe care el le definește că commissions (ibid., pp. 377-378): "Par ce moyen leș factieux occuperent l'estat en effect, ores qu'en apparence ils fissent beau semblant, de s'en despouiller". A se compară cu Niccolò Machiavelli, Discorsi sopra la prima deca di Tito Livio, III.1, în Machiavelli, Tutte le opere, (ed.) Mario Martelli, Sansoni, Florența, p. 196. 18 Asupra răspândirii notabile a literaturii despre
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
așa cum lumea sportului băcăuan se poate mândri cu un nou titlu; unul editorial de data aceasta. Sigur, prietenii tastaturii se vor plânge că lipsește secțiunea video. Deocamdată! În 2021, când Anuarul lui Costin va împlini un deceniu, iar noi vom bea Berezero cu Harry Potter, probabil că filmulețele își vor da mâna cu textele și pe print. Până atunci, să ne bucurăm de 2011 și de faptul că ne putem întoarce oricând vrem în Bacăul Sportiv 2010. Dan Sion (Deșteptarea) CUVÂNT
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ungurilor o sumă de săteni români din Transilvania. Doi dintre dânșii, oameni zdraveni, chipeși, cu un port deosebit de al nostru, au fost găzduiți în casa noastră părinteasca și adeseori sara, la gura sobei, ne istoriseau ei de bătăliele sângeroase dintre Bem, comandantul ungurilor și Puchner, comandantul austriacilor. Aceste strășnicii auzite din gura lor care le văzuseră aevea și spuse cum le spuneau ei într-un limbaj rustic, figurat, mă mișcau așa de puternic, încât multe nopți după aceea nu auzeam prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la Tipografia națională din strada Alecsandri, unde ne făceam corecturile, iar vara când era zi frumoasă nu lipseam, odată treaba isprăvită, de a ne duce în Tatarași la grădina poreclită odinioară Spravale babă, unde sub un tei frumos ne răcoream bând vin cu borviz. Câte și câte vorbeam noi atunci la umbra teiului, vorbe ieșite din inimă care ne scurtau ceasurile, de ne se păreau minute. Eram sub un adevărat farmec în fața melancoliei dulci și visătoare a lui Eminescu și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
buimăciți. Ura!... Să trăiască Catrințaș, strigă în sfârșit din răsputeri Codreanu. El a pus capac la toate. Voi iștilalți nu mai plătiți o ceapă degerată. Și fiindcă a dat Dumnezeu de a înviat după ce l-au ospătat urșii, apoi să bem în sanatatea lui ca să nu mai moară a doua oară! Povestea lui Catrințaș a mers din gură în gură; a făcut ocolul Slănicului și, pot zice, a țărei întregi. De atunci, ca mai ba, vânătorii noștri să istorisească că au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și gărăfile la socoteală. Bine, bine. Iar după ce se goliră și celelalte blide 150 precum și cele trei gărăfi de vin vechi, Manolucă, care se simțea rădicat la o temperatură neobicinuită, deoarece el ca stăpân pe vin, rățe și găini, a băut și a mâncat mai mult decât noi, zise cu un aer de galantomie: Știți una, băieți! Nu vă cer nimic pentru baș-buzuciile voastre. Halal să vă fie! Încaltea veți zice și voi că ați mâncat împărătește la casa mea. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
uscat, Iată-mă-s pe deal uercat! Privirea ar fi prea frumoasă Dacă vântul nu m-ar tăia la oasă. Tu, care în urmă vei veni poate, Să nu mănânci ca mine ouă coapte. Ci o garafă de vin să bei dușcă, Dacă la vale vrei să mergi pușcă! A scris și tovarășul meu câteva versuri de care nu-mi aduc aminte, desigur mai corecte decât ale mele, apoi am închis condica și am înapoiat-o cu aceeași politeță otelierului. După ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vale vrei să mergi pușcă! A scris și tovarășul meu câteva versuri de care nu-mi aduc aminte, desigur mai corecte decât ale mele, apoi am închis condica și am înapoiat-o cu aceeași politeță otelierului. După ce, în adevăr, am băut o garafă de vin dușcă, am încălecat din nou și ne-am dus pușcă la Martigni de unde am luat diligența cu patru cai în șir spre muntele Furca, pe o șosea minunată de-a lungul Rhonului, în sus. Am trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
n’aș fi avut ce spune acum... Pentru un om care toată viața lui a iubit Îndărătnic plantele, acuzația era prea gravă: plantele ucid? ele, pe ale căror cloroplaste stă Viața de pe Pământ? Desigur că nu. Nu mă feresc să beau apa În care trăiesc plante; așa cum arătam În capitolul anterior, planta purifică; acesta e și răspunsul pe care l’am dat atunci, astăvară, prietenului meu bucureștean, ce-i drept, bând o vodcă... Ele, algele, au fost doar martorele unui fenomen
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Viața de pe Pământ? Desigur că nu. Nu mă feresc să beau apa În care trăiesc plante; așa cum arătam În capitolul anterior, planta purifică; acesta e și răspunsul pe care l’am dat atunci, astăvară, prietenului meu bucureștean, ce-i drept, bând o vodcă... Ele, algele, au fost doar martorele unui fenomen mai complex, iar culoarea le-a dat de gol. Incolore și insidioase, alte organisme erau cauza reală, dar mai ales pericolul. Socotită la rece, toată povestea n’a fost decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nucul ori vița de vie, chiar mai bine aceasta din urmă, care are o creștere luxuriantă, cunsumând astfel cu mare viteză tot ce intră În reactor; va da și o mulțime de ripcă, bună de foc, și vin să-l bea gospodarul În sănătatea mea dacă va fi mulțumit... Cât despre apă, destul de multă În cazul camerei de toaletă moderne, apă care uneori, mai ales iarna, nu ajunge să fie preluată de vie, ea se va infiltra În pământ. Dar nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-o pe cea a autohtonilor, și rămânând doar cu numele. Desigur, procesul va continua și cu alogenii mai noi, cu sau fără voia lor: În fața legilor biologice, nici o “recomandare” nu are valoare. Vechi precepte homeopate pot fi rezumate ca: “Să bei apa și să mănânci fructele pământului pe care te-ai născut”. Dacă nu, vei Înceta să mai fii tu, aș completa eu. Mi-aș permite o profeție: echilibrul Între națiuni va fi determinat În viitor nu de rațiuni politice, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exemplul micuței Elveții, a cărei apă provine doar de pe un versant al Alpilor; iar cele patru comunități ale sale, acum mai mult lingvistice, ce s’au unit acum 7 secole, nu s’ar despărți pentru nimic În lume, poate pentru că beau aceeași apă. “Radiosfera”, 10 iulie 1995, ora 12,45 39. Un brevet al naturii: biogazul Într’un capitol anterior am stabilit că tot ceea ce se poate arde fără a afecta à la longue mediul, mai precis raportul dintre oxigen și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În care, Începând creșterea zilei, un nou ciclu se deschide. Să ne mirăm de mulțimea datinilor legate de acest moment, aiurea, dar mai ales la noi? Și, Între acestea, și domniile voastre și eu, Închinăm o ulcică de vin. Închinăm, nu bem, că la băut se folosește apa ori, dacă vreți, Coca Cola. De ce Închinăm? Pentru că vinul e o băutură tradițională. Iar orice lucru tradițional se face atunci și atât cât trebuie, mai mult, chiar dacă nu conștientizăm, ca parte a unui ritual
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înșelătoare Încât nici nu le observăm, deși poluare Înseamnă orice depășire a pragului normal al, subliniez, oricărui parametru de mediu. De mediu? Dar care este mediul, din punctul nostru, uman, de vedere? Doar pământul pe care călcăm, apa ce-o bem, aerul ce-l respirăm? Nicidecum. Mediul meu, ca individ, vă cuprinde, de exemplu, și pe dumneavoastră, adică relațiile, bune sau rele, dintre noi. Din mediul meu face parte și floarea din glastră și pisicile din casă. Și, evident, fiecare dintre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]