KorAP: Find »[drukola/base=dans & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1136 1137 1138 ...1201 >

30,021 matches

Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

apă toți din pietrele cu care/ Se joacă un copil/ și moare mâine un bătrân". Sau, ca-n "Familialul obicei" al lui Adrian Păunescu, aflăm că: "Rând pe rând coborau toți părinții în copii". Amintirile copilăriei sunt redate într-un dans fantastic, straniu, cu mult fast, în flăcări severe, așa cum le-a văzut copilul, dar de fapt retușurile aduse sunt ale omului matur. Cu volumul "Recviem într-un cimitir de mașini" versul este mai concentrat, imagini mozaicale cu multiple sensuri dezvăluie

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
indiferent că ea se apleacă asupra universului familial sau al naturii: "Eu am văzut cum începe iarna într-o după-amiază -/ de mult, când a început deodată să ningă/ Și lumina, foarte decolorată se cobora s-atingă/ marginile gestului meu uimit" ("Dans de iarnă"). Problema detașării de propria persoană, ca și de persoana altora, Mircea Ivănescu a soluționat-o inventându-și un alter-ego, pe mopete și câțiva semeni ca v înnopteanu, Doctorul cabaler, buna Rowena (lady Rowena din Ivanhoe, tânăra nefă, el

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
ne spune însuși poetul, devine transparentă: "Năvălind ca sămânța fierbinte a vulcanului,/ iarba foșnind din pahare, în gâtlejul speranței,/ arzând prin acvarii și-n miezul tăcerii, ninsoare verde-a pământului,/ iarbă." Există o față exterioară a lumii, reprezentată de-un dans ușor, superficial, menit sa acopere o lume gravă; dansăm peste lumina ce moare, peste trena tristeții, peste puritatea logodnei, peste misterul nunții și flacăra ne taie timpul. Dansăm peste clopote mute,/ în pacea din miezul furtunii,/ dansăm peste inima noastră

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
o vârstă bucuroasă de zăpadă/ cu frigul convertit ornamental,/ abur de aur, fastuos apel,/ netemător de unda nomadă." Poeta este încă departe de iubire, ca de Styx. Era vârsta primelor ninsori și treceau prin vreme culorile fără sentimente; era vremea dansului nepăsător, al jocului cu lumina, cu sentimentul plenitudinii, când "miezul de piersică este plin de sânge". Piese reprezentative: I. "Roman..." o posibilă "biografie a iubirii". Imaginea mării ca peisaj al iubirii, lupta cu sentimentele ca un înot adânc pe țărmurile

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
romantic și a universului creat: "Dar iată-l, s-a înfiripat din foc/ Cozma Răcoare în dreapta cu hangerul./ Îi zornăiesc pistoale la mijloc,/ Privirea-i cenușie cum e fierul./ Călare se înalță-amenințând/ Și umbra lui acoperă tot cerul." Flăcările satanice, dansul ritual în jurul focului, groaza și spaima fulgerării, toate anticipează registrul imagistic din "Moartea căprioarei". Despre Ion Brad, Ov. S. Crohmălniceanu spunea că "are memoria istorică a generațiilor de iobagi ardeleni și le trăiește obsesiile în chipul cel mai natural cu

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
când insensibil, otrăvind tot ce se apropie de el, tot ce atinge. Poetul, așa cum am mai spus, cuprinde în poeme datini și obiceiuri. Bunăoară, parafrazează "Descântecul de reumă", descrie jocul călușarilor, sau, ca altădată, Caloianul. Călușarii sunt descriși în ritmica dansului. Poetul îi desprinde parcă din vadurile de foc ale aștrilor și jocul devine un spectacol de linii și mișcări: "Se zvârcolesc de friguri monahii dansatori isterici și aproape nebuni/ ca fetele bolnave de năvârlii./ joacă la lumina sfintei luni și

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
mă iubeau, lunecând simultan/ pe o secundă cât ora, pe o oră de un an" ("Visul unei nopți de iarnă"). Sentimentele se desprind parcă de trup sau de suflet și capătă dimensiuni, devin ființe fantastice, pure și telurice, într-un dans îmbietor și plin de extaz, în care cei doi îndrăgostiți se prind uneori lucizi de lumina-miracol; E un dans, iubito, al sentimentelor/ zeițe ale aerului dintre noi" ("Vârsta de aur a dragostei"). Cu cât înaintăm în volumele poetului, exceptând "Dulcele

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
iarnă"). Sentimentele se desprind parcă de trup sau de suflet și capătă dimensiuni, devin ființe fantastice, pure și telurice, într-un dans îmbietor și plin de extaz, în care cei doi îndrăgostiți se prind uneori lucizi de lumina-miracol; E un dans, iubito, al sentimentelor/ zeițe ale aerului dintre noi" ("Vârsta de aur a dragostei"). Cu cât înaintăm în volumele poetului, exceptând "Dulcele stil clasic", asistăm la o deplasare "de la Dionisos la Ieronim". (Ion Pop). Dragostea înseamnă amintire, renunțare și luciditate: "Bat

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
femeii,/ Fiul în fața tatălui/ Încercând să-și sufle unul altuia/ câte un fir de iarbă verde" ("Frescă"). În unele poeme din volumul " Tușiți",spectacolul, spunea un critic, este de estradă, în el bufoneria își dă mâna cu absurdul într-un dans amețitor și mustind de haz, sau sec. Iată o strofă din poemul care dă titlul volumului ("Tușiți"): "Răgușit, pițigăiat, dogit,/ Cu pauze, în accese, uscat, pistruiat,/ Ca la vocalize, ca la doctor./ Tușiți". De fapt, poemul ne trimite la poeziile

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
reia ideea curgerii prin ani, pregnantă în lirica lui L. Blaga: Uităm atâtea! Curgem doar pe legi!/ Crucile celor morți în iarnă, smulse!/ își suie tainic brațele a crengi,/ redevenind copaci, pornind cu frunze". Același motiv îl descoperim și în "Dans de fecioare", în care ni se dezvăluie un dans al ielelor cu chipul de stea, cu trupul de alge, cu părul despletit ca o "zburare de cocoare". Există în volum un peisaj ușor fantastic, trecut prin istorie, un peisaj folosit

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
L. Blaga: Uităm atâtea! Curgem doar pe legi!/ Crucile celor morți în iarnă, smulse!/ își suie tainic brațele a crengi,/ redevenind copaci, pornind cu frunze". Același motiv îl descoperim și în "Dans de fecioare", în care ni se dezvăluie un dans al ielelor cu chipul de stea, cu trupul de alge, cu părul despletit ca o "zburare de cocoare". Există în volum un peisaj ușor fantastic, trecut prin istorie, un peisaj folosit drept cadru pentru evocarea copilăriei cu o undă de

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
apăsare, dar va rămâne seninătatea în fața morții, seninătate de sursă folclorică. Prezența tradiției, a folclorului, se realizează într-o rară poezie: "Călușarii" sunt purtătorii de datini străvechi, de trăire autentică, într-o mișcare de ansamblu și într-o ritmică asemănătoare dansului. "O muzică îi descompune/ în răcnet, dans și sfiiciune/ O muzică îi reașază,/ ...Și-i poți vedea plesnind în aur/ Parcă sunt capul unui taur." Motivul șarpelui apare frecvent ("Șarpele cu cap de Iov"). Ideea de sacrificiu în realizarea artei

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
seninătate de sursă folclorică. Prezența tradiției, a folclorului, se realizează într-o rară poezie: "Călușarii" sunt purtătorii de datini străvechi, de trăire autentică, într-o mișcare de ansamblu și într-o ritmică asemănătoare dansului. "O muzică îi descompune/ în răcnet, dans și sfiiciune/ O muzică îi reașază,/ ...Și-i poți vedea plesnind în aur/ Parcă sunt capul unui taur." Motivul șarpelui apare frecvent ("Șarpele cu cap de Iov"). Ideea de sacrificiu în realizarea artei apare în "Incestul Anei". Ana poartă în

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
ciclu de versuri de dragoste; dragoste, contrar temperamentului, calmă, atunci când ea trăiește din amintire, dar spectaculoasă, explozivă, de o senzualitate eruptivă, când este determinată de trăirea imediată: "Tu trebuie, iubito, să știi aceste mâini/ O și iubeau în noaptea acelor dansuri stranii!/ Dar ele ard lunatic, de-atâtea săptămâni,/ în ruga și în scrisul acestei spovedanii," sau " Nu poate fi pe lume atâta forfotire/ de trupuri care așteaptă să se iubească". Alteori, o iubire casnică, liniștită presupune înțelegeri, comuniuni. Că nu

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
cununa/ Ce ți-am pus..." 11 " Când se zbate/ vântul sfânt/ Latră câinii în pământ." 12 Tudor Arghezi, Ion Barbu, A. Maniu, V. Voiculescu sunt menționați de Al. Dima în "Zăcăminte folclorice în literatura noastră contemporană". 13 "Și dănțuie un dans bătut și frânt,/ De s-au oprit și stelele și vântul,/ Iar Eva cu priviri rătăcitoare cerea ieșiri în era viitoare/ Bătrâne șarpe, cântatul tău de-atunci/ Se furișează din părinți în prunci." 14 "Domnule, Domnule/ de ce v-ați împărțit

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

à cause de la possibilité permanente de la dégradation, de l'enlaidissement, du compromis, de la falsification ou, au contraire, grâce à leur consolidation, leur embelissement, leur augmentation, la recherche des relations interpersonnelles est et va rester un thème ouvert, provocateur, riche, fondemental. Dans une société axée sur la vitesse, sur la performance, sur le rendement, sur le pragmatisme (accentués), sur l'hyperconcurrence, l'hyperconsommation, l'hyperindividualisme, l'hypertechnologisation, en même temps avec la tendance de la globalisation interculturelle, les relations humaines se trouvent devant

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
et appauvrie à la fois (du point de vue spirituel) Situés à un moment de carrefour existentiel, les relations interhumaines déclanchent des positions d'approche différente des anthropologues, des psychologues sociaux, des sociologues, etc. Ainsi, quelques-uns soutiennent le fait que dans de telles conditions les relations doivent s'adapter: elles vont entrer, elles aussi, dans la sphère de la vitesse, de la performance, du rendement, du pragmatisme (accentués), mais aussi dans la sphère de l'hyperconcurrence, de l'hyperindividualisme, de l'hypertechnologisation. Ce

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de carrefour existentiel, les relations interhumaines déclanchent des positions d'approche différente des anthropologues, des psychologues sociaux, des sociologues, etc. Ainsi, quelques-uns soutiennent le fait que dans de telles conditions les relations doivent s'adapter: elles vont entrer, elles aussi, dans la sphère de la vitesse, de la performance, du rendement, du pragmatisme (accentués), mais aussi dans la sphère de l'hyperconcurrence, de l'hyperindividualisme, de l'hypertechnologisation. Ce n'est plus le cas d'une vision qui accepte et soutienne l'existence

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
des psychologues sociaux, des sociologues, etc. Ainsi, quelques-uns soutiennent le fait que dans de telles conditions les relations doivent s'adapter: elles vont entrer, elles aussi, dans la sphère de la vitesse, de la performance, du rendement, du pragmatisme (accentués), mais aussi dans la sphère de l'hyperconcurrence, de l'hyperindividualisme, de l'hypertechnologisation. Ce n'est plus le cas d'une vision qui accepte et soutienne l'existence de certaines relations interpersonnelles stables, précieuses par elles-mêmes, durables, non-concurrentielles, (trop) sincères. La confiance

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
est désuète devient inopportune. Nos relations réclament " une continuelle adaptation et beaucoup de disponibilité pour être flexibles ", considère L. Carter (2007, p. 172). Le désir et l'aspiration vers la stabilité et la durabilité sont regardés comme inactuels, conservateurs, traditionnels (dans le sens péjoratif). À présent, " la maléabilité représente la clé de la survie d'une relation ", précise L. Marinoff (2009, p. 187). Dans la même approche, l'égoïsme n'est pas, par lui-même, un facteur corrosif des rapports interhumains. " Lorsqu'il

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
172). Le désir et l'aspiration vers la stabilité et la durabilité sont regardés comme inactuels, conservateurs, traditionnels (dans le sens péjoratif). À présent, " la maléabilité représente la clé de la survie d'une relation ", précise L. Marinoff (2009, p. 187). Dans la même approche, l'égoïsme n'est pas, par lui-même, un facteur corrosif des rapports interhumains. " Lorsqu'il provient d'un intérêt éclairé par lui-même, explique le psychologue nord-américain l'égoïsme est une force constructive. Quand l'égoïsme est issu

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
rapports interhumains. " Lorsqu'il provient d'un intérêt éclairé par lui-même, explique le psychologue nord-américain l'égoïsme est une force constructive. Quand l'égoïsme est issu de la vanité, de l'égotisme ou du narcissisme, celui-ci est destructif. " (2009, p. 205). Dans la même note, il y a des spécialistes qui soutiennent l'idée, conformément à laquelle la compétition déclenche tout ce qu'il y a de meilleur en l'homme, mais aussi ce qu'il y a de pire en l

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
conformément à laquelle la compétition déclenche tout ce qu'il y a de meilleur en l'homme, mais aussi ce qu'il y a de pire en l'homme." (idem, p. 255). D'autres spécialistes, à leur tour, soutiennent que, dans de telles circonstances, les relations entre les humains se confrontent et vont se confronter à des difficultés (très) grandes. Par conséquent, la vitesse excessive des processus et des mécanismes économico-sociaux et banquaires-financiers sont vraiment nuisibles à la stabilité, à la

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
l'élégance, la beauté, l'hospitalité et l'acceptation du milieu relationnel où nous sommes nés et où nous vivons. En dépit des apparences et de l'idéologie de la globalisation, du " progrès par la technologisation " (excessive- agressive), " trouver un partenaire dans une société avancée du point de vue technologique est plus difficile que dans un village primitif, où, au moins, les gens se connaissent entre eux, et le partenaire de vie est élu parmi les peu de personnes relativement disponibles. " (Marinoff

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nous sommes nés et où nous vivons. En dépit des apparences et de l'idéologie de la globalisation, du " progrès par la technologisation " (excessive- agressive), " trouver un partenaire dans une société avancée du point de vue technologique est plus difficile que dans un village primitif, où, au moins, les gens se connaissent entre eux, et le partenaire de vie est élu parmi les peu de personnes relativement disponibles. " (Marinoff, 2009, p. 154). En même temps, la confrontation entre les relations de coopération

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]