28,559 matches
-
la poésie et la peinture, în 1719), în capitolul consacrat lui Platon, obiecta că un personaj în întregime virtuos ar fi o capodoperă de plictiseală 20. Pentru el, care stigmatizează, în întreaga sa operă, ravagiile civilizației și care nu concepe fericirea decât în întoarcerea la starea de origine, introducerea teatrului la Geneva ar constitui un flagel redutabil. Cu mult înaintea lui Artaud, el critică locul teatral instituțional pe care l-ar vrea dărâmat. Nu poate suporta țarcul în care sunt închise
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
oferă ochilor decât pereți, ghimpi de fier, soldați, întristătoare imagini ale servituții și inegalității. Nu, popoare fericite, nu acestea vă sunt sărbătorile! În aer liber, sub lumina soarelui trebuie să vă adunați și să dați frâu liber dulcelui sentiment al fericirii voastre. Plăcerile voastre să nu fie nici efeminate, nici mercenare, nimic din ceea ce miroase a constrângere și interes să nu le otrăvească, să fie libere și generoase ca și voi, soarele să vă lumineze nevinovatele spectacole; veți forma voi înșivă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tremurat al genunchilor, leșinurile acestea, furiile, pură imitație, lecție reacordată dinainte, grimasă patetică, imitație sublimă a cărei amintire este adesea păstrată de actor după ce a studiat-o, a cărei conștiință îi era prezentă în momentul executării, care îi lasă, din fericire pentru poet, pentru spectator și pentru el, întreaga libertate a spiritului, și care nu-i îndepărtează, ca și celelalte exerciții, decât puterea trupului. Odată eliberat de încălțămintea antică sau de coturn, vocea i se stinge, simte o extremă oboseală, își
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rațiunea totodată, lăsând-o pe una sau pe cealaltă să predomine în funcție de situație. Când situația este calmă, trebuie ca sufletul să-și acorde cumva un nou avânt pentru reflecțiile morale; el trebuie să-și adreseze lui însuși observații generale asupra fericirii sau îndatoririlor sale, pentru ca ideile lui generale să-l facă să o aprecieze pe una mai mult, sau să se preocupe mai mult de celelalte. Când dimpotrivă situația este violentă, trebuie ca sufletul, prin intermediul moralităților (și prin asta înțeleg orice
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sălii; au fost încântați să se vadă jucați și am devenit prietenul lor. Piesa aceasta a avut tot succesul pe care îl puteam dori; încheierea nu putea fi mai strălucită, mai bine realizată; iată-mi reforma bine avansată deja; ce fericire! Ce plăcere pentru mine!" Pescarii din Chioggia au fost fără îndoială și mai uimiți decât gondolierii din Veneția că au fost promovați la rangul de personaje de teatru. Oamenii din Chioggia, oraș destinat de Veneția prizonierilor care regăseau acolo un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trebuie folosit acest mijloc cu economie, și păstrat pentru rarele ocazii din care rezultă ceva frumos, ca cea privind moartea Julietei la Verona, și din sentimentul de liniște al lui Romeo care, la Mantova, se lasă pradă unor visuri de fericire." Musset, în Lorenzaccio, în 1834, face dovada celei mai uimitoare îndrăzneli pentru acea vreme, imaginând treizeci și cinci de locuri diferite situate nu numai la Florența, ci și la Veneția, frângând unitatea chiar în sânul actului. De aceea, niciun regizor nu a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
volumul eponim - se nutrește din același nucleu tematic din care își trage sevele trilogia Dramele puterii. La fel ca acolo, obsesiile răzbat dinspre zona de penumbre a subconștientului, împletindu-se cu aleanurile - „nevoia de dragoste”, jindul după o „clipă de fericire”. Ca în întreg teatrul lui O., mintea și inima sunt într-un continuu turnir, cu pronostic sever. „Vânduți” artei, sculptorița Simina și fiul ei, actorul Damian, au de plătit un costisitor tribut în schimbul reușitei într-o sferă unde nu au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
glosa în fel și chip. Cum nam de gănd să alunec pe culoarul economic, o voi coti pe cel al înțelepciunii populare. Filonul acesteia conține destule referiri la subiect: banii sunt ochiul dracului, banii n-au miros, banii n-aduc fericire... E drept că dăm și peste vulpea care, cănd n-ajunge la struguri, spune că sunt acri... Mă căznesc să găsesc în fondul comun al reflexivității noastre o corelație între bani și bunăstare, și cum nu găsesc, mă las păgubașă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
și al abisului / la marginea scrisului” (Abis). Îmbinând buna dispoziție, manifestă îndeosebi sub forma ironiei, autoironiei sau a asociației de rime cantabile, cu notația rece, amară, poemele se nutresc dintr-o imaginație livrescă. SCRIERI: Numele profesorului, București, 1986; Profesorul de fericire, București, 1989; Vocea profesorului, București, 1993; Evreii. Istorie, valori, București, 2000; Viață de profesor, București, 2002. Repere bibliografice: Țicu Goldstein, Valori iudaice, „Realitatea evreiască”, 2000, 119; Aura Christi, Ex libris, CNT, 2000, 47; H. Zalis, Semn de carte, CNT, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
proces global de transformare culturală petrecută În timpul mitului și ratificată de rit În prezent. În această perspectivă, sub controlul politic atenian, ele confirmau și consolidau identitatea și unitatea politică a cetățenilor, În același timp În care le deschideau posibilitatea unei fericiri În lume și un destin privilegiat „dincolo”, la care puteau accede, probabil, și cei care nu erau atenieni. Dar mai Întâi se poate să fi fost nevoie de un act de adopție din partea unui cetățean atenian, după care urma inițierea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de origine romană, nici nu se poate presupune o filozofie specific romană; există doar o filozofie greacă În limba latină și cu variantele datorate condiționării publicului roman. Influența acestei filozofii asupra concepțiilor religioase, asupra imaginilor divine și asupra așteptărilor de fericire și mântuire a fost Însemnată și chiar contradictorie, dar nu „În Întregime dăunătoare”, așa cum considera Georg Wissowa 1. În schimb, o perspectivă filozofică poate purifica religia, o poate reforma și poate facilita pentru noile pături sociale legătura cu cultele tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de unire este totuși un eveniment excepțional, rezervat câtorva privilegiați, pe care, conform mărturiei lui Porphyrios, maestrul l-a experimentat de patru ori pe timpul scurtei perioade În care el i-a stat aproape. O asemenea experiență extraordinară și aducătoare de fericire este exprimată, pe urmele lui Platon, În termeni misterici (Enneade, IV, 9, 11). În fața unei utilizări a formulei misterice pentru reprezentarea naturii inexprimabile a extazului mistic se află o importantă atitudine de reținere față de formele devoționale materiale (practici de cult
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Răului ce afectează existența spirituală și se reflectă În cea materială nu putea să nu considere lumea de dincolo ca o parte integrantă a dramei vieții pământene, concepută ca o luptă continuă Împotriva puterilor malefice: existența trupească, În care adesea fericirea nu este pe măsura virtuților, ci se dovedește a fi plină de durere, nedreptate, violență, se va sfârși, cel puțin temporar, odată cu moartea; Însă existența gândirii, a spiritului, a sufletului va supraviețui și va continua În așa fel Încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În infern („locuința Minciunii”). Se repetă și termeni precum da¶n³xe "dae>na>" („conștiință”), saoșyant („salvatorul care va veni”), care au dat naștere la interpretări variate, chiar etimologice; acestea ocupă un loc aparte În viziunea escatologică a zoroastrismului. Ideea unei fericiri duble, a sufletului și a trupului, este un motiv constant al mentalității religioase zoroastriene (Bausani, 1959, pp. 64 sqq.) și se Întâlnește deja În G³th³. De exemplu, binefacerile celor două existențe (cf. mai sus, subcapitolul 2.5 ) sunt obiectul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
escatologie reală individuală și generală se exprimă În G³th³ prin credința În supraviețuirea sufletului până În momentul unei judecăți finale când va avea loc adevăratul „sfârșit”, când atât sufletele, cât și trupurile Își vor relua viața bucurându-se de cele două fericiri Într-o stare de perfectă (Bausani, 1959, pp. 65 sqq.), ca o ființă purificată pe deplin În focul Adevărului, eliberată de Rău, acum definitiv aneantizat. O asemenea concepție nu se găsește expusă printr-o formulare organică, Într-o manieră descriptivă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
puterii creatoare divine și replici - se poate spune așa - pe pământ ale modelelor spirituale și cerești. Cosmosul, În convingerea credinciosului zoroastrian, este În Întregime manifestarea grandioasă a puterii imense a celui care a creat „acest pământ, acel cer, omul și fericirea pentru om”, așa cum afirmă Darius În inscripțiile sale de la Naqs-¹-Rustam. Uneori, zoroastrismul a fost considerat oarecum superficial din cauza preceptelor sale legate de puritatea omului și a elementelor, dar și pentru unele dintre prescrierile sale specifice referitoare, de exemplu, la admiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
material al comunității pentru că a stimulat afirmarea binelui și a dreptății aici pe pământ, nu Într-o formă ascetică sau prin Îndemnuri la renunțare, ci Într-o formă activă care să valorifice această esență ca premisă indispensabilă a perfecțiunii și fericirii viitoare a vieții umane și universale. Pentru zoroastrism, bogăția nu e mai puțin apreciată decât descendența numeroasă sau fericirea materială și spirituală, personală sau a altora; este un scop spre care se tinde cu o perseverență optimistă, cu dedicație și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sau prin Îndemnuri la renunțare, ci Într-o formă activă care să valorifice această esență ca premisă indispensabilă a perfecțiunii și fericirii viitoare a vieții umane și universale. Pentru zoroastrism, bogăția nu e mai puțin apreciată decât descendența numeroasă sau fericirea materială și spirituală, personală sau a altora; este un scop spre care se tinde cu o perseverență optimistă, cu dedicație și muncă asiduă, În deplin respect față de legea divină benefică. Dezvoltarea structurilor economice și sociale ale comunității parsilor a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rus rusalija, „Rusalii”), sunt probabil o dezvoltare a Vilelor, divinități precreștine. 6. Lumea de „dincolo”tc "6. Lumea de „dincolo”" Slavii care practicau atât Înhumarea, cât și incinerarea, credeau În supraviețuirea individuală și o concepeau ca pe o stare de fericire datorată Îndurării zeilor. Informații importante despre obiceiurile și credințele funerare ale slavilor orientali provin de la diplomatul islamic Ibn Fadl³n (secolul al X-lea), care a condus o solie la bulgarii aflați pe Volga. El scrie că defunctul, dacă era o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În tradiția indigenă primesc diferite nume (Pământul celor Vii, Câmpia Fericită etc.), printre care, sub influență creștină clară, și Pământul Făgăduinței (Tìr tairngire = Terra repromissionis), sunt concepute ca locuri unde nu există nici boală, nici bătrânețe și nici moarte, unde fericirea domnește ca stăpână, fără să provoace vreodată plictiseală, unde mâncarea și băutura nu se Împuținează, oricât s-ar consuma, unde orice dorință este mereu satisfăcută, unde o sută de ani durează mai puțin decât o zi pentru noi. De obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Numele de Manawydanxe "Manawydan" sună, fără Îndoială, foarte asemănător cu cel al lui Manannánxe "Manannán", o divinitate irlandeză marină. Brânxe "Brân" are același nume ca și irlandezul Bran care, Însă, nu este un zeu, ci protagonistul unei călătorii În ținutul Fericirii, despre care am mai vorbit. Ne putem gândi deci că la baza textului galez stă călătoria mitică a unui erou, Brân, În ținutul nemuririi, care, legat la vest de Britania, ar putea fi reprezentat În acest caz de Irlanda, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vede, informațiile certe sunt totuși foarte puține; pe de altă parte, trebuie luat În considerare că atunci când au fost redactate aceste Mabinogion, Britania era deja creștinată de mai mult de jumătate de mileniu. 13. ZEII IRLANDEITC "13. ZEII IRLANDEI" Din fericire suntem mult mai bine informați despre zeii Irlandei precreștine, datorită a două opere care, În aparență, povestesc despre istoria străveche a insulei, dar care, de fapt, păstrează o amintire destul de exactă despre mitologia precreștină; este vorba despre Leabhar Gabála Éirenn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
va transforma În bine, Baldrxe "Baldr" se va Întoarce. Ea vede o sală mai frumoasă decât soarele, 64 acoperită cu aur; aceasta se găsește În Gimle („Adăpostul Focului”): acolo vor sta șirurile de viteji, și se vor bucura de o fericire veșnică (trad. după Mastrelli, 1951). Odată cu Încheierea noului ciclu, Începe unul nou și totul ia forma unei veșnicii dinamice. În religia indo-europeană, zona sacrului și a suveranității (Înțeleasă aici nu În sens militar) era guvernată În mod egal de două
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
edificare creștină, cartea e structurată - sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Charles Baudelaire, considerat de S. „răscruce a veacului modern” - pe o schemă ascensională, cu patru trepte: „pregătirile și îndoielile”, „ispitele și păcătuirile”, „căirile și rodirile”, „canonurile și fericirile”. Experiența eului liric este una generică, în măsura în care acesta își asumă trăirile semenilor săi din epoci anterioare sau contemporani. Evlavia medievală intră, de pildă, într-un discurs ce transpune un portret de ctitor valah, într-o predică franciscană adresată păsărilor ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
o legătură strânsă între teologie și istoriografie. Legătura există și cu siguranță continuă să existe. Un lucru se schimbă totuși: legătura este mai puțin strânsă, mai puțin directă și mai complexă decât mai înainte. III. Cartea lui Iosue și spiritul fericirilor Cititorul creștin nu preferă prea mult lectura Cărților lui Iosue și Judecătorilor. Ba mai mult, se scandalizează pentru că sunt cărți violente în care Dumnezeu cere poporului său să extermine crunt pe oricine se opune cuceririi. Iosue primește ordine precise cu privire la
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]