31,773 matches
-
în Directivele 78/660/CEE2 și 83/349/CEE3 ale Consiliului. (4) Întrucât EFRAG este un organism privat, este important, pentru asigurarea unui proces de avizare de un grad înalt de calitate, transparență și credibilitate, să se creeze o infrastructură instituțională corespunzătoare, care să asigure caracterul obiectiv și echilibrat al avizului său. (5) În acest context, Comisia consideră că ar trebui, prin urmare, să fie creat Grupul de examinare a avizelor privind standardele contabile, compus din experți independenți și reprezentanți la
32006D0505-ro () [Corola-website/Law/294869_a_296198]
-
a resurselor umane și a politicilor, precum și pe schimburile de activități, bunuri și servicii culturale. Articolul 16 Tratamentul preferențial pentru țările în curs de dezvoltare Țările dezvoltate facilitează schimburile culturale cu țările în curs de dezvoltare, acordând, într-un cadru instituțional și juridic adecvat, un tratament preferențial artiștilor și altor profesioniști și practicieni din domeniul culturii, precum și bunurilor și serviciilor culturale din țările în curs de dezvoltare. Articolul 17 Cooperarea internațională în situațiile de amenințare gravă a expresiilor culturale Părțile cooperează
32006D0515-ro () [Corola-website/Law/294874_a_296203]
-
sau financiare excepționale care ar putea rezulta din aplicarea progresivă a dispozițiilor prezentului acord, părțile monitorizează îndeaproape dezvoltarea comerțului și a relațiilor financiare dintre Comunitate și Liban ca parte a dialogului economic regulat prevăzut la titlul V. TITLUL VIII DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE, GENERALE ȘI FINALE Articolul 74 (1) Se înființează un consiliu de asociere care se reunește la nivel ministerial, ori de câte ori circumstanțele permit acest lucru, la inițiativa președintelui său și în conformitate cu condițiile prevăzute în regulamentul său de procedură. (2) Consiliul examinează toate
22006A0530_01-ro () [Corola-website/Law/294531_a_295860]
-
2001, și adoptă și iau act, ca și celelalte state membre ale Comunității, de textele acordului, precum și de declarațiile comune și de declarațiile unilaterale anexate la Actul Final semnat la aceeași dată. Articolul 2 Pentru a ține seama de dezvoltările instituționale recente din cadrul Uniunii Europene, părțile convin că, în urma expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, dispozițiile existente ale acordului care fac trimitere la respectiva Comunitate trebuie înțelese ca făcând trimitere la Comunitatea Europeană care a preluat
22004A1229_04-ro () [Corola-website/Law/292030_a_293359]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 146 din 27 februarie 2017 Articolul 1 (1) Sumele stabilite pentru finanțarea de bază și cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educației Naționale, sunt evidențiate distinct în contractul instituțional al instituțiilor de învățământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenți (echivalenți unitari) finanțați de la bugetul de stat, pe cicluri de studii și numărul de granturi doctorale finanțate. ... (2) Contractele instituționale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
Ministerului Educației Naționale, sunt evidențiate distinct în contractul instituțional al instituțiilor de învățământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenți (echivalenți unitari) finanțați de la bugetul de stat, pe cicluri de studii și numărul de granturi doctorale finanțate. ... (2) Contractele instituționale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației Naționale (MEN) și Consiliul național pentru finanțarea învățământului superior (CNFIS). ... Articolul 2 (1) Toate fondurile pentru finanțarea de bază și suplimentară a universităților de stat sunt considerate
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
periodic efectuat de Ministerul Educației Naționale (MEN) și Consiliul național pentru finanțarea învățământului superior (CNFIS). ... Articolul 2 (1) Toate fondurile pentru finanțarea de bază și suplimentară a universităților de stat sunt considerate ca venituri proprii. ... (2) Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2017 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie. ... (3) Veniturile pentru finanțarea de bază și suplimentară sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior în condițiile autonomiei universitare
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază. ... (2) Atribuirea fondurilor pentru finanțarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor și a standardelor de calitate propuse de CNFIS și aprobate de MEN. ... (3) Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu MEN, alocă fondurile pentru finanțare suplimentară prioritar spre departamentele și structurile cele mai performante din universitate. ... Articolul 5 Sumele atribuite fiecărei universități pentru finanțarea de bază, pentru studenții înmatriculați pe baza cifrelor de școlarizare primite de universitate, într-
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual (VGD) pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul 2011-2012 este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie. ... (2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanțarea instituțională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGD(d), fondul pentru finanțarea granturilor (FGD), în care nu sunt cuprinse bursele studenților doctoranzi. ... (3) Repartizarea pe universități a fondului pentru finanțarea granturilor (FGD), pentru studenții doctoranzi înmatriculați
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
ciclurilor de studii (licență, master) se face pe baza următoarei proceduri: 1. Se determină fondurile alocate pentru finanțarea de bază (FB) pentru anul 2017, asociată ciclurilor de studii (licență și master): a) din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare (FSS), și valoarea alocată pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011-2012 (FGD
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare ramură de știință rs; ... c) valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de știință rs. ... În acest sens: (i) Din suma alocată pentru finanțarea instituțională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) și fondurile pentru finanțarea situațiilor speciale (FSS), rezultând suma FI', din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătoare proporției prevăzute în anexa nr. 1. (ii) Se determină fondurile FS(rs
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
calculate și aplicate pentru anul 2016, respectiv anul 2015. (U) ac (U) ac-2 (U) FS = Σ FS x 0,5 + Σ FS x 0,25 fin i-ac i i=ac-1 i Anexa 1 la metodologie Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2017 Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se repartizează 1,5% pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Pentru finanțarea granturilor
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
x 0,5 + Σ FS x 0,25 fin i-ac i i=ac-1 i Anexa 1 la metodologie Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2017 Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se repartizează 1,5% pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2 la metodologie. Suma rămasă
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2 la metodologie. Suma rămasă (FI') se distribuie după cum urmează: a) finanțarea de bază (FB): 72,5% ... b) finanțarea suplimentară (FS): 26,50% ... c) Fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI): 1,00% ... Anexa 2 la metodologie Valoarea grantului anual pentru studenții doctoranzi * În domeniul de finanțare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Științe juridice; Științe administrative; Științe ale comunicării; Sociologie; Științe politice; Științe militare
METODOLOGIE din 20 februarie 2017 de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280261_a_281590]
-
din Constituție, care cuprind obiectivele fundamentale ale statului român, iar, așa cum Curtea Constituțională a statuat în practica sa, una dintre condițiile realizării acestor obiective o constituie "buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale". Același articol prevede, la alin. (4), că statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, raporturile constituționale dintre autoritățile publice caracterizându-se prin implicări reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, implicări ce semnifică echilibru prin colaborare
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
reținut: "Conflictul juridic de natură constituțională există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." În sfârșit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
2009). 81. Pentru soluționarea cererilor ce formează obiectul cauzelor de față, Curtea Constituțională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente și, prin interpretarea dată, să deslușească intenția legiuitorului constituant, astfel încât, în final, să ajungă la soluționarea conflictelor instituționale invocate. 82. Față de circumstanțierea realizată în jurisprudența citată cu privire la atribuția conferită Curții Constituționale de art. 146 lit. e) din Constituție, rezultă că în prezentele cauze Curtea va decide dacă aspectele sesizate în cererea Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv în
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
reținut: "Conflictul juridic de natură constituțională există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale." În sfârșit, Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție "stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de competență născute între
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
și-o exprima, scopul fiind acela al redactării unui act normativ care să întrunească, deopotrivă, cerințele de oportunitate/ legalitate/constituționalitate. Întrucât o exercitare formală a obligațiilor constituționale sau legale, cu ignorarea spiritului normelor de referință, poate conduce chiar la blocaje instituționale, ori la acțiuni contrare Constituției, Curtea Constituțională a României a procedat, asemenea altor instanțe constituționale, la interpretarea Constituției în spiritul loialității constituționale, statuând în sensul existenței unor "norme de loialitate constituțională" derivând dintr-un principiu expres consacrat de Constituție - cel
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
privat în acest domeniu; - susținerea dezvoltării resurselor umane specializate în administrarea și dezvoltarea clusterelor inovatoare; - susținerea cercetării și inovării ca elemente de transformare radicală a dezvoltării economice, sociale, locale și regionale." 11. La punctul 6 "Guvernanță", subpunctul 6.2. "Cadrul instituțional de implementare a strategiei" litera A1, la atribuțiile MCI, după ultima liniuța se introduce o nouă liniuța, cu următorul cuprins: "- dezvolta și implementează, împreună cu mediul economic, politici pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetării și aplicații ale invențiilor/inovațiilor." 12. La
HOTĂRÂRE nr. 81 din 20 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280342_a_281671]
-
atribuțiile MCI, după ultima liniuța se introduce o nouă liniuța, cu următorul cuprins: "- dezvolta și implementează, împreună cu mediul economic, politici pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetării și aplicații ale invențiilor/inovațiilor." 12. La punctul 6 "Guvernanță", subpunctul 6.2. "Cadrul instituțional de implementare a strategiei", litera B3 se modifică și va avea următorul cuprins: "B3. Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare, organism consultativ al MCI, care va funcționa și în calitate de grup de lucru al Comitetului Interministerial pentru Competitivitate, constituit în
HOTĂRÂRE nr. 81 din 20 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280342_a_281671]
-
CDI, a corelării dintre nivelul de guvernanță național și cel regional și care va avea în componență reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională, ai mediului antreprenorial, economic, social și de cercetare." 13. La punctul 6 "Guvernanță", subpunctul 6.2. "Cadrul instituțional de implementare a strategiei", după litera B3, se introduce o nouă litera, litera B4, cu următorul cuprins: "B4. Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare, organism consultativ specializat, cu rolul de a stabili necesitățile de investiții în domeniul CDI și de
HOTĂRÂRE nr. 81 din 20 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280342_a_281671]
-
repartizate instituțiilor de învățământ superior de către Ministerul Educației Naționale (MEN), proporțional cu numărul total al studenților înmatriculați la programe de studii universitare cu frecvență, fără taxă de studii, ciclurile de studii licență și master din instituția respectivă, în baza contractului instituțional pentru fondul de burse. ... (2) Bursele pentru stagii de studii universitare și postuniversitare se acordă în vederea susținerii mobilităților temporare efectuate în universități și instituții din țară și străinătate. Cuantumul acestor burse este stabilit de senatul universității, la propunerea Consiliului de
CRITERII din 27 februarie 2017 de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280333_a_281662]
-
bugetul de stat, pentru fiecare categorie de burse, cu fonduri provenite din venituri proprii. ... (2) Ponderea fondurilor alocate de universități pentru burse, provenite din venituri proprii, din totalul fondului pentru burse al universității constituie un indicator de performanță în evaluările instituționale realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), respectiv indicator de performanță pentru acordarea finanțării suplimentare a instituțiilor de învățământ superior. Articolul 12 (1) Cuantumul burselor, indiferent de tipul acestora este aprobat prin hotărâre a senatului
CRITERII din 27 februarie 2017 de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280333_a_281662]
-
Ministerul contribuite la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești. Articolul 3 În realizarea scopurilor sale fundamentale prevăzute la art. 2, Ministerul cooperează instituțional cu celelalte ministere, cu Administrația Prezidențială și Parlamentul, cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu organizațiile neguvernamentale, cu Ministerul Public (MP) și exercită autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituția României, republicată. Capitolul II Funcțiile și atribuțiile principale
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278724_a_280053]