28,509 matches
-
eșecurile din agricultură, fostul șef al Consiliului de Stat al Planificării a fost înlăturat și din cauza convingerilor sale proamericane și a identificării sale cu Gheorghiu-Dej, care fusese criticat într-o oarecare măsură în Congres pentru "cultul personalității" 1184. După cum se remarca și într-un articol de fond dintr-un important ziar american, noua Constituție nu pomenea despre Uniunea Sovietică și era pentru prima dată cînd pe pereții sălii de ședințe nu era nici un portret de-al lui Lenin, Marx sau Engels
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de stînga și ajutorului consistent pe care acesta i-l acordase lui Mao în anii '30. Ca urmare, Administrația n-a putut înțelege importanța gestului lui Mao. Mesajul era simplu. Mao voia să susțină personal reconcilierea chino-americană1386. Kissinger avea să remarce, în memoriile sale, că "subtilitatea excesivă blocase comunicarea"1387. Pe 5 octombrie 1970, Nixon a trimis Beijingului un mesaj care nu era nici pe departe subtil: a declarat revistei "Time" că "dacă există vreun lucru pe care aș vrea să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reducere a Armelor Strategice), pe 29 mai1495. Deși realizările acestei întrevederi se consideră a fi acordul SALT și Declarația Principiilor de Bază, prin care ambele țări se obligau să facă tot posibilul pentru a evita confruntările militare, întîlnirea s-a remarcat și printr-un progres semnificativ în ce privește problemele comerciale 1496. Ministrul Comerțului Exterior din Uniunea Sovietică, Potolichev și secretarul Comerțului, Peterson, au discutat despre Clauză, împrumuturi și înlesniri comerciale. Concomitent s-au desfășurat și negocieri separate pentru un acord maritim bilateral
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au ocupat, totuși, aproape toată luna ce a urmat. A reușit să ajungă în Capitală abia pe 4 iunie, la o zi după ce Comitetul de Finanțe al Senatului a început să analizeze proiectul legii comerciale 1664. Deși, după cum avea să remarce Kissinger în memoriile sale, negocierile din Orientul Mijlociu i-au dat lui Jackson timp să-și mobilizeze forțele 1665, secretarul nu voia să lase pe nimeni altcineva să trateze cu sovieticii în privința emigrării. Conform unui "important reprezentant comercial anonim", Dobrînin și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult prea mult pentru firmele americane. Mai mult decît atît, România nu părea dispusă să accepte că investitorii americani au ca motivație profitul și insista asupra unor criterii nerealiste privind costurile. Trecînd apoi la o notă pozitivă, cei doi au remarcat succesul negocierilor dintre cele două țări, privind un acord pe termen lung1805. În intervalul dintre discuțiile cu reprezentanții guvernamentali, Simon a luat parte la deschiderea celei de-a treia sesiuni a Consiliului Economic Româno-American, pe 23 iunie. La această întrunire
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Noul sistem încuraja întreprinderile să-și asume o mai mare responsabilitate privind producția și să devină profitabile. Beneficiile aveau să fie împărțite între muncitori și conducerea fabricilor. Oamenii erau, însă, mai preocupați de profituri decît de productivitate 2060. Ceaușescu a remarcat, totuși, că o parte din problemele economice ale României sînt influențate de unele evenimente internaționale, mai cu seamă de mărirea dobînzilor și "creșterea continuă a prețului petrolului". Președintele român a insistat, însă, mai puțin pe aceste probleme, preferînd să acuze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amendament de suspendare temporară a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Cei trei vizitaseră România în timpul verii și îi trimiseseră lui Ceaușescu o scrisoare în care-și prezentaseră observațiile, fără a primi, însă, vreun răspuns. La audieri nu se remarcase nici o schimbare în privința politicii adoptate de conducerea de la București. În consecință, congresmenii s-au hotărît să prezinte Rezoluția 3599, care, odată aprobată, ar fi supus România unei perioade de probă de șase luni. În acest interval, Administrația ar fi putut
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
două categorii distincte de congresmeni. Prima parte a acestui mesaj era menită să reducă opoziția Congresului față de decizia sa. Din a doua parte reieșea, însă, că practicile religioase din România deranjau mult mai mult puterea legislativă decît Casa Albă. El remarca faptul că eforturile Bucureștiului "de a descuraja religia nu trebuie să pună în umbră larga ei răspîndire în România, mai ales în rîndul sectelor protestante". Protestantismul se dezvolta în România mai repede decît în orice altă țară din Europa de Est. La
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Whitehead mărturisea unui for al drepturilor omului din New York că în timpul vizitei sale a "simțit pe propria piele problemele pe care le are România în privința drepturilor omului. Milițienii îmi urmăreau fiecare mișcare, fie cu mașina, fie pe jos". El nu remarcase vreun efort în direcția ameliorării situației "jalnice" în care se afla economia românească. "Conducerea, obsedată de o campanie draconică de reducere a datoriilor externe, ori nu este conștientă, ori nu-i pasă de haosul economic din ce în ce mai mare, care i-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Roger Kirk, a primit din partea Departamentului de Stat instrucțiunea de a lucra cu noul regim 2576. Istoricii vor studia, desigur, motivele ce au determinat căderea lui Ceaușescu de la putere. E de ajuns să spunem că cinci dintre aceste motive se remarcă de la sine. În primul rînd, țara s-a izolat de Occident din cauza situației drepturilor omului din România, ce ajunsese să stînjenească statele vecine, care semnaseră Pactul de la Varșovia și mai cu seamă pe Uniunea Sovietică. În al doilea rînd, deși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Romania, de la p. 151; FRUS, 1945, II, 752-756; Byrnes, All in One Lifetime, pp. 338-339 304 FRUS, 1945, II, 821-822 305 Interviu oral acordat de Mark J. Ethridge lui Richard McKinzie, 4 iunie 1974, pp. 21-22, Biblioteca HST. Mark Ethridge remarca ulterior că la alegerea celor doi noi membri ai cabinetului, "rușii au respins primele 22 de nume care le fuseseră propuse și l-au acceptat, în cele din urmă, pe rectorul Universității din Cluj, care s-a dovedit a fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, București, Misiunea SUA, dosare secrete, 1947, Arhivele Naționale). 393 FRUS, 1947, IV, 31 394 Seton-Watson, The East European Revolution, p. 210 395 FRUS, 1947, IV, 495-496, 503. În particular, cei de la Departament remarcau că deși patriotismul lui Maniu nu putea fi pus la îndoială, "atitudinea lui fanatică în ceea ce privește problemele religioase, atașamentul puternic pentru tradiție și dorința nemăsurată de a se răzbuna pe cei care credea că-l nedreptățiseră erau, cu siguranță, niște defecte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Axa verticală reprezintă numărul de cărți în limba română publicate în Principatele dunărene și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut laic, care reușește să depășească în volum producția cărții religioase, a cărei traiectorie este descrisă de o evoluție mai curând ezitantă. Chiar dacă nu mai există date statistice de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
calitativistă și-a făcut intrarea inaugurală pe scena academică a culturii autohtone prin publicarea volumului Abordarea calitativă a socioumanului, lucrare în care P. Iluț (1997) stabilește coordonatele metodologice principale ale analizei discursive în capitolul dedicat "analizei documentelor" (pp. 134-156). De remarcat referitor la această primă piesă grea a calitativismului, prin care noua paradigmă a invadat spațiul disciplinelor socio-umane, este că autorul optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar fi de exemplu principiul separării puterilor în stat) nu ținteau la revoluționarea vieții publice, ci, dimpotrivă, la o paradoxală modernizare în cadrele tradiției. După cum remarcă și K. Hitchins, unul dintre cei mai fini cunoscători ai realității istorice românești, obiectivul general al Regulamentelor era "consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o iubire patologică" de nație, care se găsește inclusiv la "dobitoace" (sic!) (p. 3); ii) patriotismul nobil, superior simplei iubiri patologice a pământului natal și a dragostei de neam și sânge, vrednic de natura morală a omului; patriotismul nobil se remarcă printr-o "aplecare statornică de a voi tot binele concetățenilor cu care cineva trăiește împreună în societate, și într-o silință neprecurmată de a le face, de a le păstra și de a le înmulți fericirea lor. Numai acest fel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revendicările unității politice a tuturor românilor erau deja disponibile în repertoriul ideatic al epocii, manualele de istorie nu afirmă explicit acest deziderat. Aaron, de exemplu, atât de pasionant în militantismul pe care îl desfășoară în Idee repede..., în Manual... se remarcă printr-o sobrietate profesorală văduvită de patosul naționalist exprimat anterior. Iar în cazul lui Albineț, cu toate că Precuvântarea pe care o atașează ca prolog la manualul său de istorie a principatului Moldovei este redactată pe liniile stabilite de Kogălniceanu în Cuvântul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz Josef în 1892, rămas fără efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din 1907 ultima jacquerie europeană -, al cărui epicentru l-a avut în Flămânzi, Botoșani, din care s-a iradiat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
motivată de idealuri naționale, "ci numai de interese politice" (Lambrino, Lazăr și Arbore, 1939, p. 212), acest fapt nu îi împiedică pe autorii de manuale să investească retrospectiv anul 1600 ca punct cardinal al istoriei românilor. De asemenea, demnă de remarcat este tendința regățeană a istoriografiei naționale, i.e., scrierea unei istorii etno-politice a elitei conducătoare, ceea ce face ca istoria Transilvaniei să fie puternic marginalizată datorită faptului că a fost condusă de domni de origine etnică non-română. Originea. În secțiunea antecedentă am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secretar general al PCR. Ediția din 1979 a aceluiași manual de Istoria Patriei reflectă în mod eclatant această mutație cultică: locul portretului lui Lenin a fost luat de cel al "tovarășului Nicolae Ceaușescu, președinte al R.S.R." (1979, p. 183). De remarcat este progresia constantă a cultului ceaușist, care a avut o evoluție graduală mai curând decât o dezvoltare fulminantă. În 1979, portretul lui N. Ceaușescu continua să fie plasat în partea de final a manualelor (la pagina 183), dominând faza istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
guverna provizoriu societatea până la organizarea de alegeri libere. O întorsătură dramatică s-a produs în 23 ianuarie 1990, când consiliul FSN a decis ca frontul să participe la alegerile programate a se organiza în aprilie 1990 ca formațiune politică. După cum remarcă și T. Gallagher (2004), prin această decizie, "la o lună de la formare, FSN fusese transformat dintr-un administrator politic într-un concurent activ pentru putere" (pp. 100-101). Metamorfoza FSN-ului în partid politic nu a rămas fără efect. A doua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioadă a antireformelor, în care guvernul condus de tehnocratul Ion Văcăroiu a excelat în conservarea status quo-ului. Pe planul privatizării, una dintre cele mai importante dimensiuni ale tranziției de la economia planificată, de comandă, către economia de piață, T. Gallagher (2004) remarca faptul că în 1996, la eliberarea funcției de premier, Văcăroiu și guvernul pe care îl conduse privatizase doar 12 la sută din totalul bunurilor aflate în patrimoniul de stat (p. 137). Tot aceasta este și perioada în care structura socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Această încetineală este elocvent ilustrată de inerția legislativă în domeniul educativ. Prima lege reformatoare a fost Legea Nr. 84 Legea învățământului din 24 iulie 1995, care abroga Legea educației și învățământului adoptată în 1978. Nesurprinzător, Legea învățământului din 1995 se remarcă prin direcția sa anticomunistă. Scopul ideologizant și propagandistic al educației, pe care legea din 1968 îl exprima sub necesitatea învățământului de a modela "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste" iar legea din 1978 îl exprima în dezideratul de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]