29,295 matches
-
București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru Poantă, București, 1980; Ca muntele-n amiază, București, 1981; Timpul judecător, București, 1982; Sonete, București, 1983; Pasărea de cenușă, București, 1986; Clipa eternă (1963-1988), pref. Radu Enescu, București, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ed. bilingvă, tr. Paul Romanescu
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
Poemele ce vehiculează o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și peisagistică vitalist-mitice, cu accente de fantastic folcloric. C. cultivă tema străbunilor, a obârșiei, tinzând spre cristalizarea identității eului liric. Cartea anotimpurilor (1976) e o scriere „pentru copii”, în care răzbat pe alocuri unde de suavitate sau
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
cărei origini se găsesc în paginile lui Eminescu. Insuccesul ideologiei comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților”, Pamfil Șeicaru publică, sub inițiale, cronici literare consacrate cărților românești din exil (Mângâierea dorului de țară. Cartea de cântece românești a lui Vasile Posteucă, de exemplu). Tot sub inițiale apar și comentariile critice ale lui N.S. Govora, prezent permanent și în rubrica „Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
dorului de țară. Cartea de cântece românești a lui Vasile Posteucă, de exemplu). Tot sub inițiale apar și comentariile critice ale lui N.S. Govora, prezent permanent și în rubrica „Ecouri. Reviste”, cu obiective considerații asupra publicațiilor românești („Vers”, „Caete de dor”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). O incisivă analiză a criticii practicate, adeseori, și în Occident din perspective extraliterare, ce determină lansarea unei cărți sau a unui scriitor (Panait Istrati, îmbrățișat în Franța ca scriitor comunist și abandonat odată cu exprimarea impresiilor despre
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
poate vorbi chiar de preferința unor grupuri de vârstă pentru anumite c. (cele de dragoste sunt cultivate mai ales de tineri, cele meditative, de vârstnici). Clasificările c., având în vedere numai textul literar, deci criteriul tematic, disting numeroase grupe: de dor, de dragoste, de natură, de jale, de necaz, de înstrăinare, bahice etc. De cele mai multe ori, însă, datorită complexității sentimentelor, textele se pot încadra cu greu în astfel de compartimente și foarte adesea același c. poate fi inclus în două sau
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
sunt limitate de necesitatea concordanței între mesajele celor două forme de artă sincretică. Unul dintre subiectele predilecte ale c. este dragostea, care își găsește uneori expresie în piese de mare finețe. Motive dintre cele mai izbutite artistic sunt inspirate de dor, sentiment inefabil, denumit cu un cuvânt specific românesc, intraductibil perfect. Natura nu este contemplată, ci animată, de cele mai multe ori, ea participă afectiv la viața țăranilor și numeroase elemente din natură au devenit simboluri consacrate. C. meditativ dezvăluie o înclinare spre
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, I-V, București, 1967-1970; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969; Dumitru Pop, Folclor din Bihor. Poezii populare, Oradea, 1969; Virgil Medan, Cântece de joc, Cluj, 1972; George Muntean, Cântece de dragoste și dor, București, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972; Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974; C. Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, București, 1975; Zamfir Dejeu, Folclor muzical de pe Valea Drăganului, Cluj-Napoca, 1976; Alexiu Viciu, Flori
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
din Bihor. Poezii populare, Oradea, 1969; Virgil Medan, Cântece de joc, Cluj, 1972; George Muntean, Cântece de dragoste și dor, București, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972; Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974; C. Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, București, 1975; Zamfir Dejeu, Folclor muzical de pe Valea Drăganului, Cluj-Napoca, 1976; Alexiu Viciu, Flori de câmp, îngr. și pref. R. Todoran și I. Taloș, Cluj-Napoca, 1976; Const. Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Crâșmariu, Folclor din Dobrogea
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
motiv narcisiac, combinat cu mitul popular balcanic al țărânei ce înghite în cele din urmă totul. Autorul are știința exploatării combinațiilor mitic-folclorice de acest fel, care atrag prin stranietatea lor. În alt poem, Ñi pitricu mușata-ñi dor [Îmi trimise mândra dor], el exploatează sentimentul de dragoste, niciodată expus de-a dreptul, întotdeauna prezentat cu delicatețe, pe ocolite cumva, spre a nu stingheri austeritatea morală: iubita (sau poate soția) îi trimite celui îndrăgit, aflat departe, în „xinite” (printre străini, la lucru), o
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
o sfâșietoare scrisoare de dragoste, fără însă a-și dezvălui direct sentimentele. Astfel, iubitul află că, de când a plecat departe, i s-au îmbolnăvit mioarele rămase acasă, i se năruie târla ce le adăpostește și, tot de atunci, plâng de dorul lui fagii, pinii și izvoarele codrului. Poemul se încheie, totuși, cu o invocare mai puțin disimulată a suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
suferinței iubitei, care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te-ntorci pe vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a adunat poemele în volum, dar
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
care și l-ar vrea cât mai repede întors acasă pe dragul ei de departe, fiindcă nimic nu prețuiește cât iubirea ei, ca în aceste versuri (aici în transpunere literară): „Dragul meu, o, dragul meu,/ - să te-ajungă dorul greu, / Dorul de mioare dalbe / Și de ochii-mi ca smaralde,/ - să te-ntorci pe vânt, pe nor, / dragul meu păstor!/ Vino, nu întârzia,/ Că îmi trece vremea mea, / Dragule păstor!” C. nu și-a adunat poemele în volum, dar o parte
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
Și ceasul plecării, ca moartea / De jalnic, ca moartea de mut. Curgi, Rinule, -n pace, de-a pururi / Și-adio! Pe noul meu drum / Eu intru, sărmana, -n viața / Cea plină de trude de-acum” (Rămas bun). De asemenea, în Dor de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin, seninătate care este răsplata unei lupte, purtată „Cu
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
une Reine, 1882; o ediție, din 1888, a fost distinsă cu Premiul „Botta” al Academiei Franceze), romane (Die Hexe, 1882, este inspirat de o statuie a sculptorului german Karl Cauer) și legende. Prozele din Pelesch-Märchen (1882), cum sunt Vârful cu Dor, Piatra Arsă, Jepii, Caraiman, Peștera Ialomiței, Omul, Valea Cerbului, Cetatea Baba, Ceahlău, Valea Rea, sunt caracterizate drept „trăsături care o încorporează în chip unic literaturii naționale” (D. Caracostea). Între meritele pe care istoria trebuie să i le recunoască poetei și
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
în literatura română, de care e legată adesea prin temă și uneori prin substanță” (D. Caracostea). Cum era de așteptat, în mod oficial opera reginei și scriitoarei au fost date uitării în anii regimului totalitar din România. SCRIERI: Vârful cu dor (Rumänische Ballade), București, 1879; Vârful cu dor, tr. M. Eminescu, în M. Eminescu, Poezii postume, București, 1905; Sappho, Leipzig, 1880; Hammerstein, Leipzig, 1880; Stürme, Bonn, 1881; Jehovah, Leipzig, 1882; Les Pensées d’une Reine, pref. Louis Ulbach, Paris, 1882; ed.
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
adesea prin temă și uneori prin substanță” (D. Caracostea). Cum era de așteptat, în mod oficial opera reginei și scriitoarei au fost date uitării în anii regimului totalitar din România. SCRIERI: Vârful cu dor (Rumänische Ballade), București, 1879; Vârful cu dor, tr. M. Eminescu, în M. Eminescu, Poezii postume, București, 1905; Sappho, Leipzig, 1880; Hammerstein, Leipzig, 1880; Stürme, Bonn, 1881; Jehovah, Leipzig, 1882; Les Pensées d’une Reine, pref. Louis Ulbach, Paris, 1882; ed. (Cugetările unei Regine), tr. I. C. Crăciun, Iași
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
mai mult într-un stil doar aparent didactic, percutant și delectabil. C. abordează dintr-un unghi inedit vechea teză a „formelor fără fond”, ajungând la altă concluzie decât cea junimistă. Referindu-se la epoca de tranziție 1830-1860, el observă că „dorul imitației” nu se află neapărat în relații de excludere cu „duhul național”. Eseistul convoacă și aici toate artele spre a demonstra că schimbările se produc în lanț, de la modă, la mobilier și la stilul de viață, și că ele sunt
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
istoric special. Cercul a luat naștere dintr-un „creuzet” universitar transbordat, în urma Dictatului de la Viena, de la Cluj la Sibiu, la sfârșitul anului 1940. Tineri studenți de la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Regele Ferdinand” editează aici, inițial, revista “Curțile dorului” (1941), sub directa îndrumare a profesorului lor, Lucian Blaga. Radu Stanca (redactor responsabil), Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Eugen Todoran, Cornel Regman, Ion Oană, Romeo Dăscălescu și Ion D. Sârbu colaborează în paginile ei, conturând astfel, prin afinități cultural-elective, ceea ce va
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
culturale ale exilului românesc sau radiodifuzate la Europa Liberă. Exilul începe în 1978, când scriitorul solicită și obține azil politic în Germania. Stabilit la München, el colaborează statornic la „Buletinul Institutului Român” din Freiburg, la „Limite”, „Curentul”, „Observator”, „Lumea liberă”, „Dorul” ș.a. Cartea esențială în definirea prozatorului rămâne romanul Blocada (1947). Textul propune cu totul altceva decât ce se scria în epocă, sincronizându-se cu preocupările narative europene ale momentului. Un univers de vis și de un pitoresc violent, „carnavalesc” (I.
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
dispunerii creației mai adecvat și mai util din perspectiva conturării profilului poetic al lui Mihu Dragomir.” Examenul critic surprinde coerența unei lirici bogate, cu acumulările, viziunea unitară și modernitatea ei. Accentul principal este pus pe cercetarea ineditelor. Versurile din volumele Dor, Minutar peste netimp, Noapte calmă și Sărbătorile poetului sunt racordate la scrierile din prima fază de creație a poetului, situată în deceniul al patrulea. Cu o intuiție critică fină, C. descoperă chiar și în creația marcată de realismul socialist a
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
la „Moldova” și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele predilecte ale poetului și în cărțile de mai târziu: An neobișnuit (1967), Firul Ariadnei (1970), Vârsta teiului (1984) ș.a. Poet solar și optimist, C. are conștiința vicisitudinilor existenței și se vrea un „poet
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
imagini pline de amănunte mișcătoare. Câteva povestiri (Pentru simbrie, Din dragoste, Inimă de mamă, Izvodul morții) sintetizează cam aceleași elemente, cu un spor în investigația psihologică, epicul fiind pe plan secundar. C. devine cu adevărat sămănătorist în romanele Du-te dor... (1936) și Tainele munților (1940), în sensul că abia aici idilizează satul, încercând să-i evidențieze puritatea și superioritatea moral-socială. Primul este povestea, cu peripeții, a unei căsătorii, înecată într-o detaliată prezentare etno-psiho-sociologică a satului, pe fundalul, mereu evocat
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
1985) propune o imagine critică a creației lui Grigore Vieru și explorează din perspective particulare toate aspectele operei; accentul cade pe motivele-cheie și pe sistemul de imagini, pe legăturile cu folclorul și tradițiile clasice, pe poetică și stilistică: capitolele despre „dor” și „prea-plin”, despre „principiul matern al universului” și „logica jocului”, despre „timpul clasic și timpul intern”. Este demonstrat modul cum în poezia lui Vieru elementul de actualitate imediată dobândește o proiecție general-umană. C. a trecut și examenul suprem al unui
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem în iubirea
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]