31,059 matches
-
au orientat în direcția Traumatologiei și Chirurgiei Plastice și Reconstructive. Este primul medic român care primește în 1959 calificativul de "medic primar de chirurgie plastică și reparatorie" prin concurs. În această calitate este angajat în Clinica de Traumatologie și Chirurgie Plastică, proaspăt înființată în fostul "Sanatoriu Antoniu", de către Agrippa Ionescu, abia întors din Uniunea Sovietică după o specializare de doi ani în Leningrad și numit direct Conferențiar de Chirurgie Plastică. La 1 martie 1961, se mută în funcția de medic primar
Ștefan Dorobanțu () [Corola-website/Science/298856_a_300185]
-
În această calitate este angajat în Clinica de Traumatologie și Chirurgie Plastică, proaspăt înființată în fostul "Sanatoriu Antoniu", de către Agrippa Ionescu, abia întors din Uniunea Sovietică după o specializare de doi ani în Leningrad și numit direct Conferențiar de Chirurgie Plastică. La 1 martie 1961, se mută în funcția de medic primar de traumatologie și chirurgie plastică la secția de Ortopedie a Spitalului Clinic Colentina din București, unde lucrează până în 1978, când emigrează în Germania. De la începutul anului 1979, lucrează ca
Ștefan Dorobanțu () [Corola-website/Science/298856_a_300185]
-
Sanatoriu Antoniu", de către Agrippa Ionescu, abia întors din Uniunea Sovietică după o specializare de doi ani în Leningrad și numit direct Conferențiar de Chirurgie Plastică. La 1 martie 1961, se mută în funcția de medic primar de traumatologie și chirurgie plastică la secția de Ortopedie a Spitalului Clinic Colentina din București, unde lucrează până în 1978, când emigrează în Germania. De la începutul anului 1979, lucrează ca "Oberarzt" (medic primar) în secția de chirurgie a Spitalului ""Maria Hilf"" din Bergheim, în apropiere de
Ștefan Dorobanțu () [Corola-website/Science/298856_a_300185]
-
de chirurgie a Spitalului ""Maria Hilf"" din Bergheim, în apropiere de orașul Köln, până la vârsta pensionării în 1985. Pe parcursul celor 45 de ani de activitate chirurgicală neîntreruptă, Ștefan Dorobanțu a operat în domenii extrem de variate: Chirurgie generală, Traumatologie, Ortopedie, Chirugie Plastică și Reconstructivă, Chirurgia mâinii, Chirurgie estetică. A fost apreciat ca un excelent operator și medic. Se informa continu și încerca să dezvolte mai departe tehnicile chirurgicale. De multe ori surprindea cu soluții inovative, adaptate la particularitățile pacientului, rezolvând cazuri chirurgicale
Ștefan Dorobanțu () [Corola-website/Science/298856_a_300185]
-
fost apreciat ca un excelent operator și medic. Se informa continu și încerca să dezvolte mai departe tehnicile chirurgicale. De multe ori surprindea cu soluții inovative, adaptate la particularitățile pacientului, rezolvând cazuri chirurgicale complicate. Deoarece multe cazuri dependente de chirurgia plastică erau legate de nevoia recoltării de transplanturi libere de piele despicată, s-a ocupat de realizarea unei aparaturi de recoltare a acestora. În 1954 a primit primul patent pentru invenția sa "Electrodermatom Dr. Șt. Dorobanțu". Spre deosebire de dermatoamele cunoscute până atunci
Ștefan Dorobanțu () [Corola-website/Science/298856_a_300185]
-
Lăură Zapata. Thalía a început să apară în mass-media încă de la o vârstă fragedă, ea fiind selectata pentru un rol într-o reclamă televizată când avea doar un an. În copilărie a participat la diferite concursuri de pictură și arte plastice dedicate copiilor. În paralel cu școala, ea a studiat baletul și gimnastică. Thalía a studiat la Liceo Franco Mexicano (Elycio Francée Mexican). Cariera sa muzicală a început în anul 1980, când a participat la un festival de muzică alături de grupul
Thalía () [Corola-website/Science/298906_a_300235]
-
După 1989 este redactor-șef la Editura Eminescu, de aici trecând la o editură proprie, Vitruviu. În paralel, a fost purtătorul de cuvânt al Regelui Mihai I în România. A publicat în numeroase reviste poezii articole de critică literară și plastică. Traduce din literaturile rusă și greacă. Debutează cu poezie în revista „Tribuna” (1959) și editorial cu volumul "Imnuri pentru nesomnul cuvintelor", apărut în 1966, în care, așa cum a observat criticul literar Nicolae Manolescu, autorul este deja un poet format, nu
Mircea Ciobanu () [Corola-website/Science/298914_a_300243]
-
Ion (Nicu) Irimescu (n. 27 februarie 1903, Arghira, comuna Preutești - d. 28 octombrie 2005, Fălticeni) a fost un sculptor român, profesor și membru al Academiei Române. Centenarul artist plastic român a fost fiul lui Petre Irimescu, proprietar, și al Mariei Cazaban, pedagogă; a mai avut frați pe Alexandru și Verona. După absolvirea școlii primare nr.1 din Fălticeni între anii 1910-1915, urmează cursul secundar la Liceul "Nicu Gane" din
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
la toate expozițiile organizate, atât în țară cât și în străinătate. În 1940 este numit profesor la Academia de Belle Arte din Iași, mai târziu (1950) la Cluj, iar din 1966 funcționează ca profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București. În 1942 este prezent la Salonul oficial al Moldovei din Iași, unde i se acordă premiul Ministerului Culturii și al Artelor. Tot în anul 1942, participă la Expoziția de Artă românească din cadrul Bienalei de la Veneția, cu
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
Praga, Paris, Stockholm, Londra, Roma, Berlin, Bonn, Istanbul, Ankara, Tel Aviv, Damasc, Cairo, Alexandria. În 1975 donează muzeului orașului Fălticeni un mare număr de sculpturi și desene, cu care se inființează Colecția „”. Este ales în 1978 președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, unde activează până în 1989. La 27 februarie 2003, Academia Română îl sărbătorește cu prilejul împlinirii vârstei de 100 de ani. Este al doilea artist român aflat în viață la sărbătorirea Centenarului său, după Cella Delavrancea. La sfârșitul vieții, s-
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, sculptorului Ion Irimescu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Lectură suplimentară: Surse secundare: și artă, 1954,(pag. 158) Interviuri
Ion Irimescu () [Corola-website/Science/297727_a_299056]
-
poate fi pusă în legătură cu naționalismul și cu mișcarea pentru autonomie și independență, foarte activă pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Pictura islandeză contemporană este de regulă considerată a fi început cu operele lui care, după o pregătire formală în domeniul artelor plastice primită în anii 1890s la Copenhaga, a revenit în țară pentru a picta și pentru a-și expune operele începând cu 1900 și până la moartea sa în 1924, ilustrând aproape exclusiv peisajele islandeze. Câțiva alți artiști islandezi au studiat la
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
pentru tehnicile distincte de aplicare a vopselurilor într-un efort concertat de a reda textura caracteristică rocilor vulcanice care domină mediul insulei. este un pictor expresionist și figurativ considerat a fi readus figura în pictura islandeză. Mai recent, practica artelor plastice s-a răspândit, scena artistică islandeză fiind locul mai multor proiecte și expoziții majore. Spațiul de expoziție Kling og Bang întreținut de o grupare de artiști, ai cărei membri au deschis apoi și un complex studio și sală de expoziții
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
pictat în cerc, pe lemn fixat într-o ramă sculptată. În tabloul lui Michelangelo, membrii Sfintei Familii sunt tratați în manieră sculpturală și se diferențiază în mod clar de celelalte personaje care populează fundalul, unde siluetele sunt realizate mai puțin plastic și culorile sunt estompate. Artistul conferă tabloului trăsături specifice artei antice, revoluționând iconografia respectivei scene religioase tradiționale. Raportarea la antichitate este caracteristică Renașterii, fascinată de vechea cultură greco-romană. „Poți să citești toate tratatele despre frumusețea sublimă, și tot nu vei
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
din voința aceluiași papă - o poartă, în scopul celebrării acestuia: Porta Pia. Poarta, la care Michelangelo a utilizat elemente la vedere, reamintind de tradiția de construcție din Roma antică, este terminată după moartea artistului. Genialitatea lui Michelangelo reflectată în artele plastice își găsește corespondența și în creația literară. Sentimentele, trăsăturile profunde și gândurile maestrului Michelangelo și-au găsit expresia, de-a lungul lungii sale vieții, într-o serie de compoziții lirice și în multe scrisori adresate familiei și prietenilor. Fără a
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
al artistului. Compoziția, bazată pe contrapunctul dintre masele solide ale vegetației și cerul adânc, este dominată de verticala impunătoare a copacului. Mișcarea pe care diferențele de cald și rece ale tonurilor o imprimă materiei, demonstrează o rafinată știință a construcției plastice. Fără ambiția de a nega ierarhii valorice și cronologice, putem afirma că este primul pictor român cu adevărat modern, fiind în același timp unul dintre punctele de referință atunci când vorbim despre tradiția artei noastre. "Printre pictorii români, cu siguranță nu
Ion Andreescu () [Corola-website/Science/297784_a_299113]
-
din Polonia, care recent a dat faliment dar a fost reabilitat cu succes. Orașul este și un centru industrial important, mai ales în procesarea fierului. Următoarele companii sunt bazate în Szczecin: Orașul are diverse instituții culturale în domeniile de arte plastice, muzică și teatru, incluzând: Printre instiuțiile de educație și știință din Szczecin se numără: Orașul are multe echipe profesioniste de sport, cel mai popular sport fiind fotbalul. Sport amator este jucat de mii de locuitori a orașului și la școli
Szczecin () [Corola-website/Science/297827_a_299156]
-
copii. "Ochii lui Tonitza", ochii copiilor pictați de el, ne privesc astăzi cu o nostalgică inocență, cu o amară melancolie și candoare. Ochii aceștia mari, rotunzi și expresivi sunt inconfundabila pecete a stilului său de o unică poezie în arta plastică românească. De la sobra muzicalitate picturală de o rafinată împletire de poezie și realitate, Tonitza trece în ultimii ani ai vieții la o manieră cu reminiscențe orientale, datorită fără îndoială farmecului peisajului dobrogean. Este perioada premergătoare așa-numitei faze japoneze, caracterizată
Nicolae Tonitza () [Corola-website/Science/297815_a_299144]
-
patriarhul impresionismului, încetează din viață, toată lumea era conștientă că această mișcare a reprezentat revoluția artistică cea mai importantă a secolului al XIX-lea și că pictorii ce i-au aparținut se numără printre cei mai mari creatori din istoria artelor plastice. ul a fost punctul de plecare pentru Georges Seurat și Paul Signac, maeștri ai neoimpresionismului, pentru Paul Gauguin, Henri de Toulouse-Lautrec, Vincent van Gogh și pentru mulți alți "postimpresioniști" din Franța și alte țări. În Germania, reprezentanți ai impresionismului au
Impresionism () [Corola-website/Science/297828_a_299157]
-
1907 la Câmpina. În atelier, pe șevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, "Întoarcerea de la bâlci". Într-un moment decisiv pentru constituirea culturii României moderne — în poezie se afirma geniul lui Eminescu — Nicolae Grigorescu întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic. Cu o formație în care se recunoaște filonul tradițiilor picturii murale, de care se apropie în anii tinereții și deopotrivă, experiențele impresioniștilor, Grigorescu se manifestă în diverse genuri cu o autoritate mare. Influența covârșitoare pe care a avut-o asupra
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
Arta Română", la Iași. Vara se retrage la țară și pictează țărani la munca câmpului, vederi din sate, grupuri de muncitori dar și naturi moarte, nuduri, portrete ale diverselor pesonalități ale timpului și autoportrete. Participă activ la înființarea "Sindicatului Artiștilor plastici din România" în 1921, fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani. În urma unei șederi mai lungi în satul Ilovăț (județul Mehedinți), realizează compoziția "Cosași odihnindu-se", una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, în care Camil Ressu
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani. În urma unei șederi mai lungi în satul Ilovăț (județul Mehedinți), realizează compoziția "Cosași odihnindu-se", una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, în care Camil Ressu își dezvăluie vigoarea sa plastică. Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle-Arte din București până în anul 1941, între elevii săi numărându-se Abodi Nagy Béla si Virgil Moise. Din 1950 a fost președinte de onoare al "Uniunii Artiștilor Plastici", reluându-și
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
vigoarea sa plastică. Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle-Arte din București până în anul 1941, între elevii săi numărându-se Abodi Nagy Béla si Virgil Moise. Din 1950 a fost președinte de onoare al "Uniunii Artiștilor Plastici", reluându-și și activitatea de profesor la Institutul de Arte "Nicolae Grigorescu". În 1955 i se acordă titlul de "Artist al Poporului" iar un an mai târziu este numit membru al Academiei Române. Cu o formație solidă, în care predominau studiile
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
după corpul uman, după peisaj și după obiectele din imediata apropiere, Camil Ressu a reușit ca, prin combinarea capacităților formative ale desenului și culorii, să realizeze o creație care păstrează valorile tradiției, în condițiile unui efort de înnoire a limbajului plastic. O serie de personalități culturale au avut ocazia să asiste la prelegerile profesorului universitar Camil Ressu, printre care Geta Brătescu și Virgil Preda. Articole biografice
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
impresionism, deschizând drumul spre noi forme artistice. Gauguin și van Gogh au fost considerați precursorii acestei noi maniere de abordare a culorii în pictură și de asemenea vor fi cei doi mari artiști ce vor influența acest curent. În artele plastice, simbolismul este un curent slab organizat care s-a dezvoltat în anii 1880-1890 și a fost strâns înrudit cu simbolismul din literatură. A apărut ca reacție atât împotriva realismului, cât și a impresionismului. El reprezintă un mod de constituire a
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]