28,509 matches
-
lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire scrutătoare asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în sfera publică internațională în ultimele decenii. Cazuistica este bogată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
narative istorice oficiale despre trecut. Perfecționând o tendință existentă în toate istoriografiile sponsorizate statal, regimurile comuniste au excelat la ceea ce J.V. Wertsch (2004, p. 72) a numit "producerea statală a unei memorii colective oficiale univoce". Numeroși lectori ai Raportului au remarcat asemănările dintre producerea adevărului istoric în regimurile staliniste și modul în care autorii Raportului au contribuit la crearea unei "narative istorice oficiale unică și unilaterală prin suprimarea tuturor posibilelor narative rivale și ștergerea memoriilor neconvenabile" (Ciobanu, 2009, p. 316). Mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proces de socializare, rezultatul fiind o memorie antinațională sovietofilă; v) ieșirea statului român de pe orbita Kremlinului, proclamată enunțiativ prin "Declarația de independență" din aprilie 1964, a semnalat startul renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea în drepturi depline a ideii naționale, ajunsă din nou în miezul identității colective. Simțul istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra subiectului, S. Chelcea (1996) manifestă o preferință explicită pentru acest tip de metaforicitate. O astfel de metaforicitate administrativă este secretată și de expresii folosite în corpul acestei lucrări, precum este cea care enunță "gestionarea politică a memoriei colective". De remarcat este faptul că imaginea arhivei ca simbol al memoriei este o metaforă hibridă, în care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dobândit independența: negocieri: India, Birmania; războaie: Indonezia (1947-1949), Angola (1961-1974), Mozambic (1964-1974), Indochina (1946-1954), Algeria (1954 1962); alte colonii și-au declarat unilateral independența, obligând ulterior, comunitatea internațională s-o respecte (Irak, Egipt); în lupta împotriva dominației coloniale s-au remarcat o serie de lideri politici, precum: Patrice Lumumba (Africa); Mahatma Gandhi (India); Jawaharlal Nehru (India); Momente importante din desfășurarea procesului de decolonizare: o Conferința de la Bandung (1955, în Indonezia) unde au participat 29 de țări africane și asiatice. Rezoluția adoptată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
trecători în Moldova a eșuat. După ce românii au respins timp de o lună ofensiva germano-austro ungară, la începutul lui noiembrie 1916, inamicul a pătruns în Oltenia și Muntenia, pe valea Jiului și valea Oltului. În luptele de la Jiu s-a remarcat învățătoarea Ecaterina Teodoroiu. Presați de la nord și de la sud, românii au susținut lupta de la Argeș-Neajlov (23 noiembrie 1916) care a dus la pierderea Bucureștiului. După 4 luni de luptă, armata armată pierdea două treimi din teritoriul național (Oltenia, Muntenia, Dobrogea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației sau ale comunicării (Shanon, Weavăr); 8) teoriile cibernetice (Skinner, Lauda, Zapan). Analizând aceste teorii, atât din punct de vedere al mecanismelor ce le guvernează cât și al conținutului lor, remarcăm că fiecare dintre acestea este valoroasă dar și susceptibilă de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cuprinde explicația profesorului cu privire la denumirea exercițiului și modalitatea acțiunii segmentelor corpului (membre inferioare, membre superioare, trunchi, cap, etc.) pe structura unui pas dublu de alergare. Urmează demonstrația profesorului (și/sau utilizarea unor materiale iconografice) și exersarea mișcării de către elevi. Se remarcă exersarea frontală, pe grupe, pe perechi și/sau individuală, însoțită de corectări, indicații metodice și încurajări pe tot parcursul exercițiilor. Exercițiul este util pentru amplitudinea posterioară a pasului alergător, localizând mișcarea de pendulare posterioară la nivelul articulației coxo - femurale și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și se estimează că ar fi aproximativ 95% din viteza maximă. La săritorii buni pe plan mondial, viteza pe elan este de 10,0-10,7 m/sec., iar viteza de desprindere de 9-9,6 m/sec., cu mențiunea că tendința remarcată în ultima perioadă pe plan mondial este aceea de a apropia valorile vitezei de desprindere de cele ale alergării pe elan. Lungimea elanului este determinată de calitățile elevului / săritorului privind potențialul de viteză și capacitatea de accelerare (Alexandrescu C., 1994
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
situațiile lungimea elanului este determinată de calitățile alergătorului, nivelul de instruire, vârstă, capacitate de coordonare, sex, etc. Alergarea pe elan prezintă caracteristicile generale ale alergării de viteză, precum și o serie de aspecte cu caracter particular. În prima parte a elanului remarcăm următoarele aspecte: * corpul are o înclinare mai accentuată, la un unghi de 55-600; * brațele lucrează mai energic; * piciorul pendulant coboară activ, cu “agățarea” terenului. Pe parcursul elanului cele mai semnificative diferențe ce se manifestă sunt următoarele: * corpul se îndreaptă treptat (70-800
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
următoarele: * corpul se îndreaptă treptat (70-800) și pe penultimul pas ajunge aproape la verticală; * alergarea este mai activă (ritmată) decât la sprinteri; * impulsia este mai puternică; * coapsa piciorului pendulant se ridică până la orizontală. Pe ultimii 6-8 pași ai elanului se remarcă următoarele aspecte: * pașii ating lungimea maximă optimă; * viteza atinsă este cea optimă; * tempoul alergării trebuie menținut în condițiile realizării unei relaxări funcționale; * ritmarea ultimilor pași. Tehnica elanului implică aspecte (elemente) importante și dintre acestea remarcăm: * stabilitatea elanului care se referă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
6-8 pași ai elanului se remarcă următoarele aspecte: * pașii ating lungimea maximă optimă; * viteza atinsă este cea optimă; * tempoul alergării trebuie menținut în condițiile realizării unei relaxări funcționale; * ritmarea ultimilor pași. Tehnica elanului implică aspecte (elemente) importante și dintre acestea remarcăm: * stabilitatea elanului care se referă la numărul constant al pașilor, precizia elanului, stabilitatea ritmului general și a vitezei elanului, stabilitatea ritmului ultimilor 6 pași ai elanului, stabilitatea vitezei ultimilor doi pași. * precizia elanului care reclamă constanță în ceea ce privește lungimea fiecărui pas
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o școală românească de filozofie, deși am avut și avem filozofi, avem oameni remarcabili, care se manifestă și se ilustrează prin creația filozofică. Totuși, așa ceva nu s-a produs, fiindcă perioada interbelică, ce începuse foarte bine și în care se remarcaseră câteva mari personalități filozofice, cum a fost Motru, cum a fost Blaga, cum a fost Ion Petrovici, cum a fost un Vianu și mulți alții, a trebuit să fie deturnată de la sensurile ei reale într-o anumită direcție și atunci
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aștrilor etc., cu explicarea tuturor acestor elemente). Pe de alta, planetariul nostru este o componentă a Observatorului Astronomic Popular, alături de expoziția permanentă „Materia în Univers” și de observatorul propriu-zis, dotat cu instrumentele necesare. Vizitând cele șase săli ale expoziției am remarcat faptul că aceasta nu se rezumă doar la documente astronomice descriptive, ci prezintă o succesiune logică a stadiilor cunoscute în Univers. De la ce elemente ați pornit în organizarea tematicii? Am considerat că în etapa actuală nu ne putem rezuma la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
altfel, premiul I, dovedind că în Rusia școala violonistică e încă foarte puternică, un francez, situat pe locul III. Românii n-au mai ajuns anul acesta în finale? În finale, nu. Au fost în etapele precedente, întrucât printre înscriși am remarcat, întradevăr, numele țării noastre, însă cine și până unde a ajuns nu am aflat, deoarece când am sosit noi nu mai era nimeni din România. Ați susținut și alte concerte pe parcursul turneului? În afara acestor două evenimente la care am fost
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am început să studiez mai intens. Am făcut pianul până în clasa a IX-a, însă a trebuit să renunț la ideea de a da admitere la un liceu de muzică, deoarece cel de la Bacău s-a desființat. Cine ți-a remarcat întiia oară talentul? Un compozitor ieșean, însă îndrumătorul meu dintotdeauna a fost mama. La concursul de la Focșani, președintele juriului, compozitorul Horia Moculescu, mi-a spus că am talent nativ, dar că vocea mai trebuie lucrată și că trebuie să urmez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
așezării, căci, în dinamica prezentului, multe din urmele vechi prețioase se pot pierde, cum, de altfel, unele au și dispărut, cu consecințe păgubitoare pentru viitorime, sub aspectul cunoașterii trecutului și a identității noastre. Așadar, pentru ca faptele și realizările demne de remarcat și de păstrat să fie redate memoriei obștești, pentru că ele stau la originea ascendenței continue din trecut spre viitor, am socotit obligatorie căutarea și aducerea lor în atenția celor de azi și de mâine. Se va putea constata existența și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gresii, peste 20 la număr, fac dovada că se practica cultura plantelor, în speță a grâului, a meiului și a altor plante necesare hranei, admițând că râșnițele cu una din fețe ușor albiată erau folosite la măcinatul boabelor de cereale. Remarcăm dimensiunile mari ale câtorva obiecte de acest gen, ce ajung până la 38 x 27 cm suprafața prelucrată. Cinci, șase percutoare, între ele unul sferic din cuarțit, au analogii cu piese similare găsite de noi într-o așezare neolitică inedită încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deci în epoca metalelor, ce ține de istoria străveche, și că oamenii locului au continuat să ocupe și să trăiască pe teritoriul bine cunoscut lor și după organizarea statală a dacilor, apoi în timpul stăpânirii romane și după încetarea acestei stăpâniri. Remarcăm faptul că aici a ființat comunitatea familială ce va căpăta și va purta numele de satul Umbrărești, aici fiind vatra sătească din care vor „roi” satele din jur, rămase tot timpul în hotarul ce se va numi și va fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentele vremii, durata scurtă, neprecizarea în acte și în mărturii a limitelor naturale, de genul celor localizate pe Bârlad sau Siret, constituie argumente în plus privind deosebirea ca vechime și organizare dintre cele două categorii de sate. Se mai poate remarca faptul că nici unul din ultimele sate nu are terminația străveche -ești. Situația se prezintă asemănător și în ceea ce privește întemeierea și forma de organizare a unor sate de pe latura vestică a ținutului Tecuci, latură care, în vechime, pe direcția zonei noastre, ajungea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează în consens cu concepția veche potrivit căreia „toate satele vreau să se tragă din strămoșii dăruiți de Ștefan pentru vitejie”, remarcă evidențiată undeva de marele istoric Nicolae Iorga. Așadar, pentru vitejie în luptă, pentru credință și devotament față de țară și domn, Ștefan cel Mare poate să fi dăruit lui Umbrea moșia ce merge din apa Bârladului până în cea a Siretului, pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vrea cu orice preț „să putem să trăim în țară la locul nostru”, într-o vreme când mutarea de pe o moșie pe alta era un fenomen relativ obișnuit, actele de bejenire și de pribegie fiind destul de frecvente. Merită să fie remarcată conștiința acestor oameni că aparțin țării în care s-au născut și trăiesc, și dorința de a rămâne aici. Din cuprinsul zapisului de danie aflăm cum s-a ajuns la respectiva soluție, care era procedura de urmat, dania făcându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-și vândă ocina strămoșească. Revenind la afirmația cu privire la construirea caselor și a bisericii în secolul al XVI-lea și că ele, între timp, au suferit incendieri și mari distrugeri, necesitând refaceri în mai multe rânduri, ar mai fi de remarcat consemnarea profesorului Theodor Ciuntu, în lucrare Dicționar geografic, statistic și istoric al județului Tecuci (1897), privind reproducerea unei însemnări pe o veche carte bisericească, din care rezultă că, pe vremea stăpânirii Umbrăreștilor de către nepotul de fiu al lui Gavriliță, logofătul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se afla într-o dregătorie a ținutului și nu a târgului. De altfel, va fi surprins documentar cu multe însărcinări din partea domnitorilor, în pricini și obligații ale căror rezolvări îi impuneau să stea în zona Tecuciului și a Galațiului. De remarcat, totuși, numeroasele alte dregătorii cu care a fost investit o lungă perioada de timp, diverse și importante. Urcă treptele dregătoriilor ajungând vel spătar, în timpul primei domnii a lui Constantin Mavrocordat (1733-1735), îl aflăm mare vornic al Țării de Jos în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]