29,368 matches
-
2009 și la 754,46 ha în 2011. Importurile de cartofi în 2011 au totalizat 89.635 tone, în valoare de 23,4 milioane de euro, reprezentând doar 2% din totalul producției, în timp ce în 2010 au fost de 64.704 tone în valoare de 11,646 milioane euro. Producția de varză la hectar a fost de 21.428 kg/ha în anul 2008 și la 22.883 kg/ha în anul 2009. Producția de roșii la hectar a fost de 15
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
kg/ha în anul 2008 și la 15.579 kg/ha în anul 2009. În anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
15.579 kg/ha în anul 2009. În anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone, în creștere cu 17,8% față de 2008. În anul 2010, producția a fost de 660.000 tone de pepeni verzi și galbeni. Producția de pepeni verzi la hectar a fost de 21.321 kg/ha în anul 2008 și la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone, în creștere cu 17,8% față de 2008. În anul 2010, producția a fost de 660.000 tone de pepeni verzi și galbeni. Producția de pepeni verzi la hectar a fost de 21.321 kg/ha în anul 2008 și la 19.400 kg/ha în anul 2009. Producția de pepeni verzi: Producția de ciuperci de cultură a
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
galbeni. Producția de pepeni verzi la hectar a fost de 21.321 kg/ha în anul 2008 și la 19.400 kg/ha în anul 2009. Producția de pepeni verzi: Producția de ciuperci de cultură a fost de 500 de tone în anul 2005, de 60 de tone în anul 2004 și de 34 de tone în anul 1999. În anul 2001, producția de struguri a fost de 953.981 de tone, media la hectar fiind de 6.000 de kilograme
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
a fost de 21.321 kg/ha în anul 2008 și la 19.400 kg/ha în anul 2009. Producția de pepeni verzi: Producția de ciuperci de cultură a fost de 500 de tone în anul 2005, de 60 de tone în anul 2004 și de 34 de tone în anul 1999. În anul 2001, producția de struguri a fost de 953.981 de tone, media la hectar fiind de 6.000 de kilograme. În anul 2008, producția de vin din
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
anul 2008 și la 19.400 kg/ha în anul 2009. Producția de pepeni verzi: Producția de ciuperci de cultură a fost de 500 de tone în anul 2005, de 60 de tone în anul 2004 și de 34 de tone în anul 1999. În anul 2001, producția de struguri a fost de 953.981 de tone, media la hectar fiind de 6.000 de kilograme. În anul 2008, producția de vin din România a fost de aproximativ 6,3 milioane
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de ciuperci de cultură a fost de 500 de tone în anul 2005, de 60 de tone în anul 2004 și de 34 de tone în anul 1999. În anul 2001, producția de struguri a fost de 953.981 de tone, media la hectar fiind de 6.000 de kilograme. În anul 2008, producția de vin din România a fost de aproximativ 6,3 milioane de hectolitri de vin, în condițiile în care media producției din ultimii ani a fost de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone. Și pescuitul din Marea Neagră s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pește, în 1998, până la 2.026 tone, în anul 2005. Până la sfârșitul anilor 1990, în România
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone. Și pescuitul din Marea Neagră s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pește, în 1998, până la 2.026 tone, în anul 2005. Până la sfârșitul anilor 1990, în România existau multe fabrici de conserve și preparate din pește, inclusiv câteva foarte
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
imediat după Revoluție, producția națională de pește din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone. Și pescuitul din Marea Neagră s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone pește, în 1998, până la 2.026 tone, în anul 2005. Până la sfârșitul anilor 1990, în România existau multe fabrici de conserve și preparate din pește, inclusiv câteva foarte mari, precum cele de la Tulcea, Constanța, Brăila, Galați și București, care asigurau
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]