33,912 matches
-
sub conducerea marelui savant G. A. Sotiriou, în limba greacă, cu tema altarului paleocreștin, a devenit cel mai mare specialist în arheologie creștină din România și din sud-estul Europei. S-a adăugat experiență câștigată la Romă că bursier (1941-1942) al Academia di România și apoi specializarea la Berlin (1943-1944). Revenit în țară, a devenit membru al Muzeului Național de Antichități (MNA), cu cercetări arheologice la fortificația romano-bizantină Dinogetia (din 1946). MNA, din 1956, devine secție a noului Institut de Arheologie al
Ion Barnea () [Corola-website/Science/307089_a_308418]
-
o bogată activitate și pe plan practic lucrând la serviciul de automatizări al Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. Această activitate practică avea să ducă la elaborarea unei monografii de "Automatica și telemecanica sistemelor energetice", publicată de Editură Academiei, (vol. I - 1959, vol. ÎI - 1960, vol. III-1965). Tot această activitate l-a determinat să contribuie la conceperea și punerea în practică a unei direcții de studii de Automatica în planurile de învățământ superior ale României. Astfel, fiind Prorector al
Corneliu I. Penescu () [Corola-website/Science/307112_a_308441]
-
și workshop-uri. În prezent, este redactorul-șef al revistei lunare de cultură "Curtea de la Argeș". În 1997 a fost ales membru corespondent, iar în 24.10.2012 a fost ales membru titular al Academiei Române Din 2006 este membru titular al "Academiei Europei". Acad. se bucură de o excepțională vizibilitate și recunoaștere internațională, opera sa având peste 12.000 de citări.. Este inclus de Thompson Institute for Scientific Information, ISI, în categoria "highly cited researcher". Monografii originale de informatică (teoretică) Cărți de
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
studiile la Milano, Madrid și Paris. A fost profesor de limba și literatura română la Liceul „Sfântul Sava” și șeful primei Catedre de Istoria Literaturii Române, la Facultatea de Litere și Filosofie din București. În 1884 a devenit directorul Bibliotecii Academiei, instituție pe care a condus-o pînă la sfîrșitul vieții cu un devotament devenit legendar.A organizat biblioteca Academiei, înzestrând-o cu un număr mare de manuscrise, cărți și periodice. Pentru a se documenta a făcut o serie de călătorii
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
șeful primei Catedre de Istoria Literaturii Române, la Facultatea de Litere și Filosofie din București. În 1884 a devenit directorul Bibliotecii Academiei, instituție pe care a condus-o pînă la sfîrșitul vieții cu un devotament devenit legendar.A organizat biblioteca Academiei, înzestrând-o cu un număr mare de manuscrise, cărți și periodice. Pentru a se documenta a făcut o serie de călătorii în Rusia, Marea Britanie, Germania etc., unde a vizitat numeroase biblioteci și s-a interesat de modul lor de organizare
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
lucrări de bibliografie, între care primele trei volume din "Bibliografia românească veche, 1508 - 1830" (1903 - 1936) și "Catalogul manuscriptelor românești" (3 vol., 1907 - 1931). A editat numeroase texte vechi. Este unul dintre autorii principali ai reformei ortografice din 1904 a Academiei, reformă care a reprezentat un pas important în introducerea principiului fonetic în scrierea limbii române. Sub îndrumarea lui Ion Bianu s-a organizat primul Congres Național al Bibliotecarilor (București, 1924) și prima Asociație a Bibliotecarilor din România (la 15 sepembrie
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
la ortografia aprobată de Academia Română în 1904. A elaborat numeroase studii despre literatura veche, a promovat cercetarea folclorului inițiind prima serie românească de publicații folclorice și etnografice. Domnul Dimitrie Sturdza, vorbind despre munca deosebită depusă de Ion Bianu la Biblioteca Academiei, spunea: „Și noi simțim o mare satisfacție de a fi crescut un bărbat care ocupă astăzi un loc de frunte în știință și învățătură și care a devenit pentru noi nu numai un slujbaș vrednic, dar un ajutor indispensabil”.
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
(n. 2 august 1891, Roman, Neamț - d. 10 mai 1971, București) a fost un compozitor și dirijor român, membru titular (1955) al Academiei Române. A fost profesor și Rector al Academiei Regale de Muzică din București. Și-a făcut studiile la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]
-
la Universitatea din Cernăuți, între 1918-1938, fiind și rectorul celei din urmă. Devine Membru corespondent al Academiei Române la 25 mai 1913, la propunerea Prof. univ. Ion Simionescu de la Universitatea din Iași, iar din 1936 este unul din membrii fondatori al Academiei de Științe din România. Membru al Societății Științifice de Anatomie din Berlin și al mai multor societăți științifice române și străine. S-a dedicat cercetărilor de zoologie, histologie, anatomie comparată, ecologie, etologie, publicând 34 de lucrări de specialitate din domeniile
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
(n. 25 mai 1908, București - d. 13 decembrie 2002) a fost un economist român, membru titular (1992) al Academiei Române. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte din România începând cu 28 mai 1938. Părinții săi erau intelectuali, tatăl fiind profesorul Constantin Kirițescu, mâna dreaptă a marelui om de școală Spiru Haret. După absolvirea claselor secundare la Liceul “Matei Basarab” din Capitală, s-a înscris
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
mâna dreaptă a marelui om de școală Spiru Haret. După absolvirea claselor secundare la Liceul “Matei Basarab” din Capitală, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității bucureștene, al cărei licențiat a devenit în 1929. Concomitent, a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Industriale și Comerciale, pe care le-a terminat în anul 1930. Imediat după finalizarea acestor studii, a făcut practică bancară la sediul central al Băncii Românești, precum și la două sucursale ale acesteia. În același timp, a urmat
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
Ministerul Finanțelor și la Bancă Națională a României, unde a fost solicitat. A lucrat ca specialist în cadrul acestor instituții din 1958 și până la pensionare (1987). În anul 1958 a revenit în învățământ, de data aceasta la Catedră de Finanțe a Academiei de Studii Economice. De-a lungul timpului, în calitate de specialist al Ministerului Finanțelor, a luat parte, de pildă în 1971-1972, la lucrările de aderare a României la Fondul Monetar Internațional și la Bancă Mondială, iar apoi, ca membru al delegației române
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
Institutul Federal pentru Colaborare Internațională de la Belgrad la manifestările internaționale organizate între anii 1975-1988. Pentru meritele științifice și contribuția în cercetarea economică românească, a fost ales, în decembrie 1991, membru corespondent al Academiei Române, iar în noiembrie 1992 membru titular al Academiei. În perioada 1991-1998 a ocupat funcția de membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. De-a lungul carierei sale, a îndeplinit și alte funcții, precum: consilier la Institutul Național de Cercetări Economice, membru al Societății Ateneului Român, președinte de onoare
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
din 1963. Este președintele Comisiilor de Chimie Cuantică și de Spectroscopie Moleculară ale Academiei Române, a fost Director al Bibliotecii Academiei Române (1980-1994) și editor al celei mai importante reviste de chimie din România, "Revue Roumaine de Chimie" (1964-1990). Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și director onorific al Institutului de Chimie Fizică “I.G. Murgulescu” al Academiei Române. În anul 2002, Universitatea de Vest din Timișoara i-a conferit titlul de Doctor honoris causa. Prin Decretul 522 din 1 decembrie 2000
Victor Sahini () [Corola-website/Science/307124_a_308453]
-
(nume complet "Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja"; n. 24 noiembrie 1889, Haga - d. 28 decembrie 1950, București) a fost un diplomat, jurist, istoric, bibliograf și bibliofil român, membru de onoare (1946) al Academiei Române (eliminat din Academia RPR în 1948). La 18 aprilie 2005 a fost declarat de Statul Israel „Drept între popoare”. Principele Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja s-a născut la Haga, în Olanda, ca fiu al principelui Jean Constantin Alexandre Othon Karadja Pașa
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
Nicolae Cartojan și Demostene Russo l-au apreciat în mod deosebit. La 3 iunie 1946, a fost cooptat ca membru de onoare al Academiei Române, la propunerea generalului acad. Radu R. Rosetti, istoric militar de seamă și fost conservator al Bibliotecii Academiei, care a relevat activitatea lui C. I. Karadja de emerit bibliolog și cercetator al trecutului, fiind și „un generos înzestrător al bibliotecii noastre cu numeroase cărți de cea mai mare valoare istorică și bibliografică”. Scrisoarea de recomandare a fost semnată
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
Karadja a depus spre păstrare la Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București importanta colecție de lepidoptere a savantului entomolog Aristide Caradja, trecută la conacul familiei de la Grumăzești de teama bombardamentelor din timpul războiului. A fost eliminat din Academia RPR în 1948. În activitatea sa diplomatică, Constantin I. Karadja, marcat de educația sa umanistă și juridică, s-a ghidat constant după principiile dreptului internațional, implicând respectul față de om, necedând presiunilor politice ale momentului, „doctrinelor” la modă sau eventualelor „oportunități
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
anchetele sociologice din mai multe sate ale țării, notabile fiind: Fundu Moldovei (județul Suceava), Drăguș (județul Brașov), Runcu (județul Gorj). În 1929 devine membru în consiliul de administrație al Operei din București. În același an ajunge rector și profesor la Academia de muzică religioasă a Sfintei Patriarhii Române, unde activează până în 1935. În 1931, publică articolul " Schița a unei metode de folklor muzical" în revista „Boabe de grîu”, text fundamental pentru studiul vieții muzicale țărănești, căci prin aceasta teoretizează cercetarea științifică
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
à part leș influences polonaises en Moldavie, ce șont leș Français qui ont ouvert aux Roumains leș portes du temple de la science.” Petre Sergescu se exilează la Paris, împreună cu soția sa, Marya Kasterska în 1946. A fost Secretar Perpetuu al Academiei Internaționale de Istoria Științelor și Fondator și Secretar General al Uniunii Internaționale a Istoriei Științelor. A fost, de asemenea, director al revistei « Archives Internationales d’Histoire des Sciences ». Conferințele sale la Palais de la Découverte din Paris, unde a organizat conferințe
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
biologice din Cluj. În 1960 a publicat o monografie asupra "Mlaștinilor de turbă din RPR", iar în 1965 a tipărit volumul "Monumente ale naturii în România", în afara altor cărți dedicate unor oameni de știință români. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. La 2 iulie 1955 a fost ales membru titular al Academiei Române.
Emil Pop () [Corola-website/Science/307136_a_308465]
-
studii generale la Scoala Nr.4 și secundare la Liceul Comercial din Focșani. E licențiat al Institutului de Economie Națională și doctor în științe economice la Universitatea de Stat din Moscova. Cadru didactic în învățământul superior: asistent, lector, conferențiar la Academia de Studii Economice și Academia de Studii Social-Politice din București (1995-1980), professor la ASE, Facultatea de Economie Generalasi Facultatea de Comerț, conducător științific de doctorat ASE și Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române (din 1981). Director general, cu grad
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
4 și secundare la Liceul Comercial din Focșani. E licențiat al Institutului de Economie Națională și doctor în științe economice la Universitatea de Stat din Moscova. Cadru didactic în învățământul superior: asistent, lector, conferențiar la Academia de Studii Economice și Academia de Studii Social-Politice din București (1995-1980), professor la ASE, Facultatea de Economie Generalasi Facultatea de Comerț, conducător științific de doctorat ASE și Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române (din 1981). Director general, cu grad de ministru secretar de stat
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
1955) și apoi membru titular (1963) al Academiei Române. De asemenea, între anii 1976-1977, a fost președinte al Academiei Române. A fost membru activ sau de onoare al mai multor societăți și foruri medicale din țară sau internaționale: Societatea română de chirurgie, Academia franceză de medicină, Asociația franceză de urologie, Societatea internațională de chirurgie, membru asociat al Academiei de Chirurgie din Paris ș.a. A făcut parte din colegiul de redacție al revistelor: "Chirurgia", "Urologia internationalis", "European Urology", "Urologija y Nephrologia", "Experimentalnia Hirurgija y
Theodor Burghele () [Corola-website/Science/307127_a_308456]
-
președinte al Academiei Române. A fost membru activ sau de onoare al mai multor societăți și foruri medicale din țară sau internaționale: Societatea română de chirurgie, Academia franceză de medicină, Asociația franceză de urologie, Societatea internațională de chirurgie, membru asociat al Academiei de Chirurgie din Paris ș.a. A făcut parte din colegiul de redacție al revistelor: "Chirurgia", "Urologia internationalis", "European Urology", "Urologija y Nephrologia", "Experimentalnia Hirurgija y Anestesiologija", "Excepta medica (Surgy)", "International Urology and Nephro". Șef de școală chirurgicală și remarcabil chirurg
Theodor Burghele () [Corola-website/Science/307127_a_308456]
-
(n. 20 ianuarie 1872, Fințești, județul Buzău - d. 1948, București) a fost un pictor, desenator, gravor, membru de onoare al Academiei Române din anul 1936. A studiat la Academia de Arte din Munchen și Academia de Arte din Paris. Este unul dintre gravorii de referință din arta românească, operele sale reprezentând un punct de reper în dezvoltarea graficii de șevalet cât și a gravurii din România. În Franța este
Ștefan Popescu () [Corola-website/Science/307138_a_308467]