29,295 matches
-
Societății Culturale „Iulia Hasdeu”. În această calitate, ea susține conferința Femeia în literatura noastră (menționată într-o notă). În numărul 2/1934 semnează Creionări - o povestire ce descrie o oră de sfârșit de trimestru, cu plictiseala ultimelor „ascultări” și cu dorul de casă ce face gândurile elevelor să zboare departe și să contemple marea sau „vârful de tuș negru al copacilor”. În același număr, o recenzie semnată cu inițialele M.I. recomandă, cu mult discernământ, ce merită sau nu să fie citit
GHIOCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]
-
2006, 24). Drama copiilor părăsiți temporar de părinți Spațiul public românesc rămâne încă indiferent la dramele ce au loc cu copiii ai căror părinți au plecat la muncă în străinătate. S-a ajuns până la sinucideri fie din cauza singurătății, fie din cauza dorului de părinți. Ne întrebăm ce identitate au acești copii? Se știe că orice identitate individuală, comunitară, națională sau etnică se construiește în familie, rolul fundamental avându-l mama. Implicarea instituțiilor în procesul de formare a identității este oportună numai în măsura în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași serie au mai apărut: • Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean-Marc Defays • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
secția de urgență a unui spital din Iași, din acea perioadă, se înregistra o tentativă de suicid al unui copil, la câte 4 zile și că mulți copii salvați povesteau personalului medical că părinții sunt plecați și că le este dor de părinți. Tentativa de suicid eșuată și salvarea biologică a copilului nu înseamnă și restabilirea sa psihică, nu vindecă durerea de a nu-și putea vedea părinții plecați. De altfel, în statisticile cercetărilor de nivel național amintite mai sus, 16
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urcate la cer și transformate în obiecte valoroase. Imaginea e reluată în mai multe poezii din ciclu. Iat-o la capătul uneia dintre acestea, Ce gândești, o! Margarită: O duioasă Margarită, Dă-mi o lacrimă iubită Într-acest minut amar, Dorul meu în cer s-o suie Și ferice, s-o depuie Pe al Domnului altar! sau la începutul Stelelor: De la mine pân' la tine Numai stele și lumine! Dar ce sunt acele stele? Sunt chiar lacrimile mele Ce din ochii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cei mai zeloși și mai neadormiți înaintători ai literaturii române bisericești"68), a doua oară pentru cultivarea națiunii ("neadormitul său zel pentru luminăciunea și cultivăciunea naciunii sale"69). Ceea ce vedem aici e simplitatea și omogenitatea dorinței care orienta viețile scriitorilor. "Dorul", "zelul", "fiebințeala", "aplecarea", "chemarea", "înfocarea" nu desemnează mai multe tipuri de pasiuni, genuri diferite ale vocației care orientează o existență. Dorința națională e omogenizantă - iar narațiunile de viață au tendința să înregistreze aplecările spre morală, cunoaștere, literatură sub un unic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prezența" unei personalități sau a unei situații. Ele reflectă nu permanența catalogului de topoi, caracterul imuabil al realității fizice și morale, ci condiția provizorie a istoriei, rapiditatea alterării reperelor sale și a modului în care subiectul o experimentează: Țara mea, Dorul meu, Rumânul, Dorul țării, La fericitul George Lazăr, Răsunet, Cântec ostășesc etc. Evident, conținutul biografiilor organizat în jurul zelului național nu e străin de această articulare evenimențială a operelor. Important e faptul că astfel se fixează condițiile unei experiențe diferite a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau a unei situații. Ele reflectă nu permanența catalogului de topoi, caracterul imuabil al realității fizice și morale, ci condiția provizorie a istoriei, rapiditatea alterării reperelor sale și a modului în care subiectul o experimentează: Țara mea, Dorul meu, Rumânul, Dorul țării, La fericitul George Lazăr, Răsunet, Cântec ostășesc etc. Evident, conținutul biografiilor organizat în jurul zelului național nu e străin de această articulare evenimențială a operelor. Important e faptul că astfel se fixează condițiile unei experiențe diferite a textului literar. Ochiul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu țara. Dincolo, în țara de adopție, ești ca și cum ai fi plantat sau ca un fel de grefă care aparent s-a prins, dar de fapt simți că ești încă un corp străin. Poate că ceea ce spun unii privitor la dorul de țară să fie tocmai această legătură de pământ. Gândindu-mă, câteodată, îmi pare rău: realizez că fiul meu n-a avut copilărie, deși i-am pus totul la dispoziție. Am jucat rolul de tată și de mamă în același
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bine, ai putea spune că la vârsta asta ar fi trebui să se șteargă din sufletului lui absența mamei, că și-a pierdut-o când avea 7 ani, însă nu s-a șters de pe "peliculă". Eu n-am avut niciun dor de țară, mi-am dus viața normal, dar a fost ceva care m-a atras așa, încet, încet... ca o picătură chinezească ce, în final, și-a făcut efectul. C. I.: Este surprinzător că fiul dumneavoastră are astfel de sentimente
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
facultate, un oltean din Cărbunești, Aurelian Popescu 2. A ajuns profesor universitar și a murit în 1992. Pe atunci eram student la Facultatea de Filologie-Istorie din Iași. Am fost cu el la Târgu Neamț și de acolo ne-au urcat dorurile spre cetatea, spre cuibul de vulturi al lui Ștefan cel Mare de lângă Târgu Neamț. Urcând pe acele ziduri, Popescu mi-a spus următorul lucru: Știi că peste doi ani se împlinesc 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Sionului, Araratul, Siania, Sfetagora. Dar lespedea ce acoperă cu litere mari săpate pe dânsa trupul marelui Ștefan e mai sfânt ca toate, căci acolo au plâns, plâng și va plânge șiruri întregi de români; acolo își vor vărsa tainic și dorul sufletului lor de români cei copleșiți de trudnicul zilei; acolo vor îngenunchea mai marii oștilor și ai cetăților; acolo în taina mormântului se vor auzi șoapte de mângâiere, șoapte de înviorare a neamului, acolo cântăreții neamului vor veni să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care a fost sortit să ne rupă neamul în două! De pe podul ce trece Prutul în valea Cernăuțului, stând, gândul îți fuge departe la vale și în tot drumul lui adânc îți vin în urechi șoapte, plânsete și cântece de dor și jăle, e neamul Moldovei care își plânge soarta că e slut la Prut, și slutul începe de la Cernăuți și ține până la Reni. Dacă cei vechi au făurit fluviul Stix, peste care trecând te duci la iad, aievea așa e
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din anul 1911. El explica și ieșenilor care era cauza pentru care îi iubea: „Mai este o împrejurare, care m-a făcut de am primit cu însuflețire însărcinarea, cu care am fost onorat. Pasămite, eu de 32 ani îi trag dorul Capitalei a doua a țării Românești s-o văd, și în sfârșit sosi ea, ziua fericită, în care mi-a fost dat să-mi văd visul cu ochii. Iată de unde mi-a venit acest dor. În primăvara anului 1879 am
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de 32 ani îi trag dorul Capitalei a doua a țării Românești s-o văd, și în sfârșit sosi ea, ziua fericită, în care mi-a fost dat să-mi văd visul cu ochii. Iată de unde mi-a venit acest dor. În primăvara anului 1879 am petrecut grație ospitalității, cu care am fost primit de către actualul ministru al afacerilor străine, domnul Titu Maiorescu, vreme de 2 luni de zile la București și acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu tot dreptul, îl socoteam de un cunoscător neîntrecut al graiului poporului moldovenesc, ardeam deci de sete să fac cunoștință personală și cu domnia sa. Din nefericire, împrejurările vitrege mi-au zădărnicit împlinirea acestei dorințe și de atunci am rămas cu dorul să văd măcar orașul, în care a trăit acela ale cărui lucrări mi-au părut totdeauna și-mi par și în ziua de astăzi niște nestemate din comoara nesleită a poporului român din Moldova" (vezi și „Opinia" Iași nr. 1443
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Imperiului mahomedan s-au desprins Asia Minoră, Egiptul, România, Bulgaria, Bosnia, Creta, dar și țările de peste Carpați. Vechea Turcie - aceea care a avut cea dintâi armată permanentă pe continent - a fost biruită de însăși armata sa, contaminată de germenele și dorul progresului, slăbită de regimul corupt în care activase. Așa s-a întâmplat și se petrec lucrurile cu toate imperiile! Revenind la politica locală, în „Evenimentul" din 19 martie 1908 se sublinia: „astfel, se poate vorbi de un partid boieresc polon
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
studiază aici de opt luni și ceva printr-o bursă Erasmus, în cadrul masteratului de Sinteză muzicologică la Universitatea de Muzică din București. Complicat, mai ales când vine vorba de întoarcerea acasă. Pentru că mulți nu ne-am întors de cât de dor ne era de sistemul românesc de învățământ, ci pentru că vroiam să schimbăm ceva: o mentalitate, o atitudine, o viață. Sau? Da-că nu, Monty Python te va consola: „Always look on the bright side of life, ta-tam, ta-ta-ta-ta-tam“. Cântat crucificat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
transmită de la fața locului, ceea ce a și făcut: „O privire de regizor rar întâlnită, sensibilitate & umor, măiestrie și cinism à la Pintilie, scenariu bine scris, actori excelenți, o imagine impecabilă. Așa cum chelnerița din Chungking Express visa să plece undeva departe, dorul de ducă nu-i e străin nici tinerei din Căpâlnița: «I’d be safe and warm/if I was in L.A./California Dreamin’/on such a winter’s day» - Mamas and Papas - California Dreaming. Regrete, reproșuri, frustrări, mizerie și, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
aventurilor lui Ulise, ceea ce permite nu numai retrospectiva cronologică și o construcție narativă abilă, dar și evocarea șederii nefericite a eroului la nimfa Calipso. În timp ce ceilalți eroi ai Iliadei erau deja întorși la casele lor, "el singur se topea de dorul casei și al nevestei, căci îl oprise într-o peșteră adâncă zeieasca nimfă Calipso" (1.13-14)25. Perioada petrecută în insula lui Calipso este primul exemplu de perversiune a ospitalității. Din cauza căror aspirații? În cântul al V-lea, Calipso relatează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei "de când se săturase de nimfă, noapte dormea în silă în peșteră alături de ea, care-l mai iubea încă; ziua nu mai contenea cu lacrimile, întins pe stâncile de pe țărm, cu ochii pierduți pe valuri și cu inima topită de dor și de gemete"27. Ea îl dorea. Ospitalitatea interesată a lui Calipso l-a transformat pe erou în sclavul așternutului ei, în prizonierul dorinței sale pentru un muritor. Dorința feminină trebuie să aibă însă limite pe care zeii le cunosc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
558)59, fără îndoială în speranța de a le mai prelungi printr-o ședere plăcută. Oaspetele se eschivează cu abilitatea psihologică și tactul care îl caracterizează: " Aș rămâne bucuros la tine și nu mi-ar fi aci un an întreg dor de casă și de ai mei, că așa mi-i de drag să-ți sorb cuvintele și povestirile". Dar Telemah este așteptat! Argumentul este clasic și solid: nu putem rămâne nu pentru că ne-am plictisi ci pentru ca alții tânjesc după
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se distra și pentru a-l iubi. Și lui Telemah, care îi răspunde înțelept că el nu-și dorește decât să revină în țara sa cât mai repede, îi oferă un banchet. În fața dorinței arzătoare a oaspetelui său ("mi-e dor să-mi văd căminul"), Menelau va trebui, vrând nevrând, să facă impresie bună, și nu fără evidentă ironie el declară (cu toate că încercase să-l rețină pe Telemah cât putuse): "De vrei să pleci, eu nu te țin mai mult pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ovidiană, impregnată de melancolie bucolică se degradează în realismul poeziei adevărului omenesc. Dorința de Itaca Itaca ultima oprire, visată de-a lungul timpului este locul în care timpul devine ospitalier. Fiindcă dacă Itaca este ținta, capătul călătoriei, locul care alimentează dorul de țară, nostalgia, dacă insula apare ca ceea ce durează, imaginea unei fidelități care transcende timpul, Itaca este și locul în care se joacă misterul timpului. Dacă Itaca este o imagine, de mai multe ori evocată și convocată de către poeți și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiindcă abia atins țărmul, se și pune deja problema recunoașterii, a distanței între visul hrănit multă vreme și real, distanța între imaginar și existență, vizibil și invizibil. Itaca prin puterea timpului ca și a săbiei. Dacă Iliada nu vorbea despre dorul de Itaca, oricât de ocupat ar fi eroul cu muncile sale, el se gândește, totuși, în cele din urmă să se întoarcă nella sua patria. Dar întoarcerea lui Ulise durează ani în șir și atunci se pune problema sensului acestei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]