29,485 matches
-
catedra de anatomie din Bologna. Succesul operei sale „De renibus atque urethris volatilium” l-a determinat să se ocupe cu studiul fiziologiei păsărilor și a instrumentelor pentru auz. Printr-o întâmplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care îi va purta mai târziu numele. Galvani a observat fenomenul de contracție a mușchilor scheletici de la piciorul de broască la o excitare cu un curent electric. Prin această descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare ale electrochimismului celular
Luigi Galvani () [Corola-website/Science/308972_a_310301]
-
un catod (ex. o placă de metal care va fi acoperit cu un strat de cupru sau nichel), și polul pozitiv sau anod . Curentul electric determină disocierea, transportul și depunerea ionilor de metal de la anod (cupru) la catod (metal), acest procedeu fiind numit galvanizarea metalului (acoperirea metalului cu un strat uniform de cupru). Intensitatea curentului influențează într-un raport direct proporțional stratul de cupru depus prin galvanizare. Există și procedee de microgalvanizare utilizate în litografie, sau la obiecte de artă.
Galvanizare () [Corola-website/Science/308971_a_310300]
-
depunerea ionilor de metal de la anod (cupru) la catod (metal), acest procedeu fiind numit galvanizarea metalului (acoperirea metalului cu un strat uniform de cupru). Intensitatea curentului influențează într-un raport direct proporțional stratul de cupru depus prin galvanizare. Există și procedee de microgalvanizare utilizate în litografie, sau la obiecte de artă.
Galvanizare () [Corola-website/Science/308971_a_310300]
-
cazul dimensiunilor infinite, unde conceptul (corect formulat) are o importanță majoră. Folosind norma asociată cu produsul scalar, există noțiunea de submulțime densă, și definiția corectă pentru o bază ortonormală este cea că spațiul generat de ea trebuie să fie dens. Procedeul Gram-Schmidt este o metodă canonică care pornește de la un șir liniar independent {"v"} pe un spațiu prehilbertian și produce un șir ortonormal {"e"} astfel încât oricare ar fi "n" Prin procedura de ortonormalizare Gram-Schmidt, se arată: Teoremă. Orice spațiu prehilbertian separabil
Spațiu prehilbertian () [Corola-website/Science/309773_a_311102]
-
În matematică și analiză numerică, procedeul Gram-Schmidt este o metodă de ortogonalizare a unei mulțimi de vectori într-un spațiu cu produs scalar, în mod obișnuit în spațiul euclidian R. se execută pe o mulțime finită liniar independentă "S" = {"v", ..., "v"} și produce o mulțime ortogonală
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
generează același subspațiu ca și "S". Metoda își trage numele de la Jørgen Pedersen Gram și Erhard Schmidt dar a apărut anterior acestora, în lucrările lui Laplace și Cauchy. În teoria descompunerii grupurilor Lie, el este generalizat de descompunerea Iwasawa. Aplicarea procedeului Gram-Schmidt pe vectorii coloană ai unei matrice rang produce descompunerea QR (se descompune într-o matrice ortogonală și una triunghiulară). Se definește operatorul proiecție prin unde cu se notează produsul scalar al vectorilor u și v. Acest operator proiectează v
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
ai unei matrice rang produce descompunerea QR (se descompune într-o matrice ortogonală și una triunghiulară). Se definește operatorul proiecție prin unde cu se notează produsul scalar al vectorilor u și v. Acest operator proiectează v ortogonal pe vectorul u. Procedeul Gram-Schmidt funcționează după cum urmează: </math> Secvența u, ..., u este sistemul cerut de vectori ortogonali, iar vectorii normalizați e, ..., e formează o mulțime orto"normală". Pentru a verifica dacă aceste formule produc o secvență ortogonală, întâi se calculează 〈u, u〉 prin
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
din subspațiul "U". se aplică și pe o secvență infinită liniar independentă {v}. Rezultă o secvență ortogonală (sau ortonormală) {u} astfel încât pentru orice număr natural "n": spațiul generat de v, ..., v este același cu cel generat de u, ..., u. Dacă procedeul Gram-Schmidt se aplică pe o secvență liniar dependentă, rezultă vectorul 0 la pasul formula 12, presupunând că formula 13 este o combinație liniară de formula 14. Se consideră următoarea mulțime de vectori din R (cu produsul scalar convențional) Acum, aplicăm Gram-Schmidt, pentru a
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
vectori din R (cu produsul scalar convențional) Acum, aplicăm Gram-Schmidt, pentru a obține o mulțime ortogonală de vectori: Verificăm că vectorii u și u sunt ortogonali: Apoi putem normaliza vectorii împărțindu-i la norma lor: La implementarea pe calculator a procedeului, vectorii formula 21 nu sunt chiar ortogonali datorită erorilor de rotunjire. Pentru procedeul Gram-Schmidt descris mai sus, această pierdere de ortogonalitate este deosebit de gravă; de aceea, se spune că procedeul Gram-Schmidt este instabil numeric. Procedeul Gram-Schmidt poate fi stabilizat cu o
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
obține o mulțime ortogonală de vectori: Verificăm că vectorii u și u sunt ortogonali: Apoi putem normaliza vectorii împărțindu-i la norma lor: La implementarea pe calculator a procedeului, vectorii formula 21 nu sunt chiar ortogonali datorită erorilor de rotunjire. Pentru procedeul Gram-Schmidt descris mai sus, această pierdere de ortogonalitate este deosebit de gravă; de aceea, se spune că procedeul Gram-Schmidt este instabil numeric. Procedeul Gram-Schmidt poate fi stabilizat cu o foarte mică modificare. În loc de a calcula vectorul u ca el este calculat
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
vectorii împărțindu-i la norma lor: La implementarea pe calculator a procedeului, vectorii formula 21 nu sunt chiar ortogonali datorită erorilor de rotunjire. Pentru procedeul Gram-Schmidt descris mai sus, această pierdere de ortogonalitate este deosebit de gravă; de aceea, se spune că procedeul Gram-Schmidt este instabil numeric. Procedeul Gram-Schmidt poate fi stabilizat cu o foarte mică modificare. În loc de a calcula vectorul u ca el este calculat ca Această serie de calcule dă același rezultat ca și formula originală în aritmetica exactă, dar introduce
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
lor: La implementarea pe calculator a procedeului, vectorii formula 21 nu sunt chiar ortogonali datorită erorilor de rotunjire. Pentru procedeul Gram-Schmidt descris mai sus, această pierdere de ortogonalitate este deosebit de gravă; de aceea, se spune că procedeul Gram-Schmidt este instabil numeric. Procedeul Gram-Schmidt poate fi stabilizat cu o foarte mică modificare. În loc de a calcula vectorul u ca el este calculat ca Această serie de calcule dă același rezultat ca și formula originală în aritmetica exactă, dar introduce erori mai mici în aritmetica
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
foarte mică modificare. În loc de a calcula vectorul u ca el este calculat ca Această serie de calcule dă același rezultat ca și formula originală în aritmetica exactă, dar introduce erori mai mici în aritmetica cu precizie finită. Următorul algoritm implementează procedeul Gram-Schmidt stabilizat. Vectorii v, ..., v sunt înlocuiți de vectori ortonormali care generează același subspațiu. Costul acestui algoritm este asimptotic 2"kn" operații în virgulă mobilă, unde "n" este dimensiunea vectorilor. Alți algoritmi de ortogonalizare folosesc transformările Householder sau rotațiile Givens
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
vectori ortonormali care generează același subspațiu. Costul acestui algoritm este asimptotic 2"kn" operații în virgulă mobilă, unde "n" este dimensiunea vectorilor. Alți algoritmi de ortogonalizare folosesc transformările Householder sau rotațiile Givens. Algoritmii cu transformări Householder sunt mai stabili decât procedeul Gram-Schmidt stabilizat. Pe de altă oarte, procedeul Gram-Schmidt dă al formula 30-lea vector ortogonalizat după a formula 30-a iterație, în vreme ce tehnica cu reflectorii Householder produce toți vectorii doar la sfârșit. Aceasta face ca procedeul Gram-Schmidt să fie singurul aplicabil în metodele iterative
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
acestui algoritm este asimptotic 2"kn" operații în virgulă mobilă, unde "n" este dimensiunea vectorilor. Alți algoritmi de ortogonalizare folosesc transformările Householder sau rotațiile Givens. Algoritmii cu transformări Householder sunt mai stabili decât procedeul Gram-Schmidt stabilizat. Pe de altă oarte, procedeul Gram-Schmidt dă al formula 30-lea vector ortogonalizat după a formula 30-a iterație, în vreme ce tehnica cu reflectorii Householder produce toți vectorii doar la sfârșit. Aceasta face ca procedeul Gram-Schmidt să fie singurul aplicabil în metodele iterative cum ar fi iterația Arnoldi.
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
Algoritmii cu transformări Householder sunt mai stabili decât procedeul Gram-Schmidt stabilizat. Pe de altă oarte, procedeul Gram-Schmidt dă al formula 30-lea vector ortogonalizat după a formula 30-a iterație, în vreme ce tehnica cu reflectorii Householder produce toți vectorii doar la sfârșit. Aceasta face ca procedeul Gram-Schmidt să fie singurul aplicabil în metodele iterative cum ar fi iterația Arnoldi.
Procedeul Gram–Schmidt () [Corola-website/Science/309782_a_311111]
-
formula 3×formula 7 superior triunghiulară. Dacă "A" este nesingulară, atunci această factorizare este unică dacă se pune condiția ca elementele diagonale ale lui "R" să fie pozitive. Există câteva metode pentru calculul efectiv al descompunerii QR, cum ar fi cele cu ajutorul procedeului Gram-Schmidt, transformărilor Householder, sau al rotațiilor Givens. Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje. Se consideră procedeul Gram-Schmidt, unde vectorii considerați în procedeu sunt coloanele matricei formula 8. Se definește formula 9 unde formula 10. Atunci Atunci se rearanjează ecuațiile de mai sus astfel încât
Descompunerea QR () [Corola-website/Science/309783_a_311112]
-
condiția ca elementele diagonale ale lui "R" să fie pozitive. Există câteva metode pentru calculul efectiv al descompunerii QR, cum ar fi cele cu ajutorul procedeului Gram-Schmidt, transformărilor Householder, sau al rotațiilor Givens. Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje. Se consideră procedeul Gram-Schmidt, unde vectorii considerați în procedeu sunt coloanele matricei formula 8. Se definește formula 9 unde formula 10. Atunci Atunci se rearanjează ecuațiile de mai sus astfel încât formula 16s să fie în stânga și rezultă următoarele ecuații. Se observă că deoarece formula 22 sunt vectori unitate
Descompunerea QR () [Corola-website/Science/309783_a_311112]
-
R" să fie pozitive. Există câteva metode pentru calculul efectiv al descompunerii QR, cum ar fi cele cu ajutorul procedeului Gram-Schmidt, transformărilor Householder, sau al rotațiilor Givens. Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje. Se consideră procedeul Gram-Schmidt, unde vectorii considerați în procedeu sunt coloanele matricei formula 8. Se definește formula 9 unde formula 10. Atunci Atunci se rearanjează ecuațiile de mai sus astfel încât formula 16s să fie în stânga și rezultă următoarele ecuații. Se observă că deoarece formula 22 sunt vectori unitate, avem următoarele. Aceste ecuații pot fi
Descompunerea QR () [Corola-website/Science/309783_a_311112]
-
A", vector formula 68, în formula 69 Acum, și Aici, Deci Se observă că: deci avem deja o matrice aproape triunghiulară. Trebuie doar adusă la zero valoarea de pe poziția (3, 2). Se ia minorul (1, 1) minor, și se aplică din nou procedeul pe Prin aceeași metodă ca mai sus, se obține matricea de transformare Householder după efectuarea unei sume directe cu 1 pentru a ne asigura că următorul pas din procedeu funcționează corect. Se găsește Matricea "Q" este ortogonală iar "R" este
Descompunerea QR () [Corola-website/Science/309783_a_311112]
-
Se ia minorul (1, 1) minor, și se aplică din nou procedeul pe Prin aceeași metodă ca mai sus, se obține matricea de transformare Householder după efectuarea unei sume directe cu 1 pentru a ne asigura că următorul pas din procedeu funcționează corect. Se găsește Matricea "Q" este ortogonală iar "R" este superior triunghiulară, deci "A" = "QR" este descompunerea QR căutată.
Descompunerea QR () [Corola-website/Science/309783_a_311112]
-
arcușului pe lungimea corzii: mergând spre căluș (indicația este "sul ponticello"), sunetul devine mai sec și strident; execuția deasupra tastierei ("sul tasto") creează un sunet mai plin. Atunci când nu se folosește deloc un arcuș, corzile vor fi ciupite cu degetele; procedeul se numește "pizzicato". O variantă a tehnicii presupune întinderea corzii suficient de mult cu degetul, cât să plesnească de tastieră. Ea poartă numele celui care a propus-o prima oară în muzica scrisă pentru instrumente cu coarde - Béla Bartók și
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
din 1864, realizate de litograful G. Wonnenberg, neemise, și Cuza din 1865, realizate de editura SOCEC care au intrat în circulație, ci au fost vândute după un timp la diverși comercianți. Mărcile Cuza fost primele mărci clasice românești litografiate, acest procedeu de imprimare fiind menținut până în anul 1872. În 1864 a fost tipărită emisiunea cunoscută sub numele de „Cuza neemise”, formată din trei mărci nedantelate de 2 parale, culoare galbenă, în tiraj de 40400 de bucăți, de 5 parale, culoare albastră
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
În română este sigur că "zău" provine din latinescul "deus", este posibil ca "vai" să fie moștenită din limba latină, iar "aoleu" este o creație spontană pe teren propriu. Pe terenul propriu al limbii se pot forma interjecții prin două procedee: Printre interjecții se găsesc relativ puține împrumuturi. În română sunt din mai multe limbi, intrate în diferite perioade istorice: Interjecția de adresare/chemare "hallo" din engleză este la originea interjecției folosite în conversația telefonică în mai multe limbi. În engleza
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
ia" urmată de un verb la imperativ sau conjunctiv ("Ia vezi!, Ia să vedem!") și "hai" urmată de conjunctiv: "Hai să mergem!". Mai rar decât alte părți de vorbire, interjecția poate fi cuvânt bază în formarea de cuvinte. Unul din procedee pentru aceasta este conversiunea: "of" (interjecție) > "un of", "oful" (substantiv). Alt procedeu este derivarea, prin care se formează direct verbe: "a se văicări" (< "vai"), "a înhăța" (< "haț"). De la acestea se pot deriva mai departe substantive, de exemplu "văicăreală", "văitat".
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]