28,673 matches
-
tot cursul verii. Sovieticii acuzau Statele Unite că acestea vor să-și folosească puterea economică pentru a "exploata" forțele rivale. Puterile occidentale au replicat că cei puternici nu au conceput "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru a-i înrobi pe cei slabi. Byrnes declară: "Ar propune cineva includerea unui obiectiv opus în aceste tratate acela ca Italia sau țările balcanice să poată fi supuse discriminării?"362 Molotov ripostă. Dacă această "Clauză a națiunii celei mai favorizate" era așa de admirabilă, de ce să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aveau de gînd să se folosească de Articolul 38 pentru a rezolva o "problemă ideologică"420. Uneori, Londra privea drepturile omului ca pe o chestiune "ideologică" și ezita să insiste asupra ei în virtutea faptului că ținea de tratat tocmai din cauza "slabelor perspective" de înfrîngere a opoziției sovietice 421. În aprilie 1948, Departamentul de Stat a ajuns la concluzia că nu poate sili România să-și îndeplinească obligațiile. Washingtonul, însă, s-a hotărît să nu renunțe la proteste, pentru a "condamna public
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
confirmînd astfel punctul de vedere al lui Kennan, acela că sovieticii privesc lumea prin prisma ostilității. Dată fiind ostilitatea Moscovei, care urmărea o cale prin care să domine întreaga lume, Administrația americană a căutat și chiar a găsit un punct slab în armura Uniunii Sovietice. Eforturile Moscovei de a-și exploata sateliții est-europeni prin despăgubiri, restituiri și prăzi de război trădau gradul de devastare la care ajunsese economia sovietică în urma războiului. Trebuiau reconstruite peste două mii de orașe și guvernul sovietic nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
impulsionat România în demersurile ei pentru cîștigarea independenței. Dorința lui Hrușciov de a aduce România și restul blocului sovietic în pragul dezastrului nuclear, fără a informa Bucureștiul, îl înfurie pe Gheorghiu-Dej1018. Mai mult decît atît, în urma acestei crize, sovieticii păreau slabi în contrast cu Statele Unite, ceea ce încuraja China să aibă o atitudine mai critică la adresa comportamentului sovieticilor. Acutizarea sciziunii chino-sovietice a forțat Moscova să tolereze independența României în schimbul ajutorului Bucureștiului în lupta împotriva Beijingului 1019. Obstrucționismul României față de CAER l-a înfuriat pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
națiuni din America Latină, Asia și Africa au prezentat o Declarație comună a țărilor în curs de dezvoltare la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest manifest cerea Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) să lărgească piețele pentru produsele țărilor slab dezvoltate, fără a pretinde concesii reciproce 1779. În urma acestei declarații, semnatarii ei au devenit cunoscuți sub numele de Grupul celor 77 și denumirea s-a păstrat, deși numărul țărilor membre a depășit 100. Ceaușescu voia să intre și el în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în măsură să joace un rol mai mare în afacerile internaționale. Grație eforturilor lui Ceaușescu, Grupul celor 77 a acceptat, la Conferința de la Manila, din ianuarie 1976, ca România să fie și ea membră 1780. Prin sprijinirea susținută a țărilor slab dezvoltate, Bucureștiul și-a cîștigat și mai multă simpatie din partea națiunilor Lumii a Treia. În august 1976, Conferința Statelor Nealiniate a acordat României "statutul de invitat" în cadrul organizației. Avînd în vedere că România era membră a Pactului de la Varșovia, acest
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
globală, pentru a reduce încălcările drepturilor cetățenești, politice, economice și sociale pe care le comiteau diferite guverne. Și, în sfîrșit, America avea să recompenseze țările care făceau progrese în privința respectării drepturilor omului, prin programe de ajutorare mai generoase 1929. Punctul slab al acestei politici era inconsecvența. Vance arătase acest lucru încă de a doua zi după învestirea președintelui. El îi trimisese un bilet în care susținea dăruirea președintelui față de cauza drepturilor omului, dar îl întreba pe acesta ce va răspunde la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
De exemplu, a venit odată la mine un tinerel de-al nostru, care la început mi-a făcut impresie bună mi-era prieten bun și fusese instruit să găsească mijloace de înăbușire a comunismului. Cel mai bun mijloc, cel mai slab punct de legătură cu comuniștii părea Albania. Deci Albania trebuie să intre pe mîini bune. El vine la mine și-mi zice: "Noi ne gîndim să trimitem o navă de luptă și vreo două distrugătoare în apropierea unui port din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
medic, avocat sau șef de trib. Bunicile foloseau reflexologia pentru a diminua senzația de sufocare provocată de angina difterictc "Bunicile foloseau reflexologia pentru a diminua senza]ia de sufocare provocat\ de angina difteric\" O altă metodă de a trata vocea slabă implică folosirea sondei asupra punctelor reflexe de pe limbă. În cazul tusei sau al senzației de sufocare provocate de angina difterică, bunicile noastre știau să apese punctele reflexe din partea posterioară a limbii timp de câteva minute, până la dispariția simptomelor. Reflexologia ajută
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
reflexogenă în procesul de regenerare a celulelortc "Stimularea reflexogen\ `n procesul de regenerare a celulelor" Renumitul doctor canadian Hans Selye (The Stress of Life) spunea: „Viața, lanțul biologic care unește părțile noastre componente, este la fel de tare ca și cea mai slabă dintre verigile sale vitale”. Suntem la fel de tineri sau de bătrâni ca și cele mai mici verigi vitale ale noastre - celulele. Îmbătrânirea începe atunci când încetinește procesul normal de regenerare și refacere a celulelor. Această încetinire este cauzată în primul rând de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a fost cimentată durabil (Tocilescu, 1889, p. 277). Sintetizând evoluțiile istorice recente, Xenopol arată cum, în special prin travaliul lui Carol, "ajunse România de la unire încoace în maĭ puțin de un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind "Christosul națiunilor") sau mesianismul rusesc în versiunea lui Feodor Dostoievski (cu a sa credință nestrămutată în rolul mesianic al poporului rus de a mântui omenirea), mesianismul național românesc este unul particular, putând fi caracterizat mai adecvat prin noțiunea mai slabă de misionism istoric. Misionismul național face pereche cu eshatologia politică românească, prezentă în două ipostaze: a) sub formula naționalistă a eshatologiei politice românești, în lumina căreia destinul final al românilor se găsește în "România pură" visată de I. Heliade Rădulescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pronume) sau prin participiu(în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), subordonatul cu dublu regent simultan se acordă în gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori; Am văzut-o devenind brusc palidă. Când subordonatul cu dublu regent simultan are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
referirea la nume, deosebirea de atribut rezultând din gruparea cu verbul a elementului predicativ suplimentar și prin posibilitatea absenței nuanței circumstanțiale. Atributiva circumstanțială este subordonata echivalentă cu un atribut circumstanțial, dar legătura dintre subordonată și regentul verbal este și mai slabă decât în cazul atributului circumstanțial. Subordonarea este realizată cu ajutorul acelorași mijloace joncționale ca ale atributivei. După cum atributiva circumstanțială formează o unitate de înțeles mai strânsă sau mai slabă cu regentul nominal, ea nu este sau este izolată prin intonație și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atribut circumstanțial, dar legătura dintre subordonată și regentul verbal este și mai slabă decât în cazul atributului circumstanțial. Subordonarea este realizată cu ajutorul acelorași mijloace joncționale ca ale atributivei. După cum atributiva circumstanțială formează o unitate de înțeles mai strânsă sau mai slabă cu regentul nominal, ea nu este sau este izolată prin intonație și pauză(în scris prin virgulă) de propoziția regentă. Altfel spus, atributiva circumstanțială arată tot o caracteristică suplimentară a obiectului, dar exprimă în același timp și un raport circumstanțial
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv sau un adjectival se acordă în gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând înaintea verbului, este precedat imediat de substantivul la care se referă, adjectivul apare numai ca determinant direct al substantivului, adică cu funcțiune de atribut: razele slabe străbăteau ...” El poate preceda însă verbul, dacă între substantivul la care se referă și verb apare o altă parte de propoziție, care să neutralizeze legătura directă cu substantivul: Solzi de pește ... în lumina piezișă a soarelui verzi sticleau. Adjectivul predicat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prepoziția ca, poate arăta calitatea subiectului sau obiectului direct legată de acțiunea predicatului: A venit ca responsabil. L-am trimis ca responsabil. e) un gerunziu, care determină un substantiv sau substitut al său obiect direct în propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te apropii surâzândă. b. cu prepoziții (de, drept): Unul te lasă de obosit, altul te ia de odihnit. O ceri cu vârf, o dai îndesată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
linia gardului.; caracteristici apărute în timpul desfășurării acțiunii (care pot continua să existe) - Ploaia asta te face neom. În ceea ce privește gradul de dependență a dublului subordonat simultan față de verbul însoțit se disting două situații: * situații în care dependența de verb e foarte slabă, întrucât verbul indică doar acțiunea în cursul căreia se manifestă o anumită caracteristică a subiectului sau a unui complement; în aceste situații dublul subordonat simultan nu are nuanțe circumstanțiale - Vara trece-așa sfântă și clară. * situații în care caracterizarea numelui
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au existat opinii contrare punctului de vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unele inerente condițiilor de înregistrare, altele făcute în mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise în succesiunea timpului, cât și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini în aceste sate a fost deosebit de slabă. Găsim înscriși oameni veniți de prin satele vecine, cum e cazul în 1714, când fenomenul se specifică prin formularea „ce-au fost birnic, la ...” (se indică localitatea de unde vine). În așa situație aflăm pe un Grigoraș, pe un Ionașco și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nedoriți, condiții ce, uneori, impuneau localnicilor să ia calea și potecile codrilor, unde găseau adăpost și cele necesare supraviețuirii, vetrele rămânând, în asemenea cazuri, pustii, motiv pentru străinii în trecere pe la noi de a face afirmații aparent verosimile despre slaba populare a localităților din zona noastră. Cercetarea mai în amănunt a tuturor surselor documentare, analiza și interpretarea lor corespunzătoare ne pot oferi informații cu mult mai aproape de realitatea demografică din satele românești, ne pot dovedi existența unei populații stabile, legate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuci”, cu specificația expresă că, „la rândul său, vinde din acea moșie celor 275 locuitori” constituiți în societatea amintită, tot atâtea loturi de pământ, în suprafață de 5 ha, unde solul era mai fertil, iar unde terenul era de mai slabă calitate, zona nisipurilor, se compensa cu o suprafață în plus de 7.754 m.p. Pe acest plus de teren, cumpărătorii se obligau „să planteze porțiunile luate cu pomi roditori și vie”, prevedere înscrisă la punctul 5 din actul de vânzare-cumpărare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]