6,582 matches
-
Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii consumatori de droguri. 6. Principiul pragmatismului - adoptarea și implementarea de măsuri și intervenții fundamentate pe evidențe științifice. 7. Principiul multidisciplinarității - consolidarea demersurilor și intervențiilor prin îmbinarea diferitelor perspective disciplinare și practici profesionale. 8. Principiul echilibrului - abordarea proporțională a intervențiilor din domeniul reducerii cererii și a ofertei de droguri. 9. Principiul echității - garanția accesului egal și nediscriminat al tuturor cetățenilor la programe și servicii în domeniul drogurilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
înalt aliat. Grosimea placajului trebuie să fie aproximativ 10% din grosimea materialului de bază. Tablele placate se pot obține prin mai multe metode: laminare la cald sau la rece, turnare, sudare sau explozie. Tehnologiile de fabricare a tablelor placate urmăresc îmbinarea cât mai strânsă a stratului de placare cu cel de bază, spre a evita formarea unui strat intermediar între cele două metale. Placarea tablelor se poate face pe o față sau pe ambele fețe, cu material de aceeași calitate sau
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de rezistență) a virolei cilindrice supuse la presiune interioară în condițiile încărcării statice se calculează cu relația: c ti p (3.11) în care: D - diametrul interior al recipientului, m pc - presiunea de calcul, MPa; x - coeficient de rezistență al îmbinării sudate (tabelul 3.8); t a - efortul unitar admisibil al materialului, calculat pentru temperatura la care funcționează recipientul, MPa. In evaluarea presiunii de calcul trebuie să se aibă în vedere și valoarea presiunii hidrostatice atunci când aceasta reprezintă cel puțin 5
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
nituire (rar) sau flanșe libere; - mediul de lucru etanșat: flanșe normale, flanșe speciale protejate anticoroziv. - forma suprafeței de etanșare: plană (netedă, cu rizuri inelare, cu adâncitură sau prag inelar, cu canal sau cu pană) sau tronconică. Cele mai folosite pentru îmbinarea corpurilor de recipiente și aparate metalice din industria alimentară, chimică și cele similare sunt flanșele plate și flanșele cu gât pentru sudare, căptușite sau necăptușite. Dintre acestea cele mai utilizate sunt flanșele plate pentru sudare (Anexa XXXII). Flanșele se pot
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
natura fluidului etc. În mod obișnuit, etanșarea se realizează cu ajutorul unor garnituri din material moale, strânse între suprafețe de etanșare. Suprafețele de etanșare și flanșele, se aleg funcție de condițiile de exploatare, în special funcție de presiunea de regim. Materialele pentru etanșarea îmbinărilor cu flanșe se aleg funcție de parametrii de regim și de natura fluidului de lucru, astfel încât materialul să nu se degradeze prin umflare, dizolvare, păstrând rezistența mecanică necesară. Orice garnitură trebuie să se deformeze elastoplastic, atunci când este strânsă, pentru a umple
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
cu fund și capac elipsoidal. Grosimea virolei cilindrice a reactorului se calculează cu ecuația (3.15). Pentru aplicarea ecuației se fac precizările: - presiunea de calcul, pc = 5,88Ă105 Pa. - diametrul interior al reactorului, D = 3 m; - coeficientul de rezistență al îmbinării sudate, x = 0,7 (tabelul 3.8); - efortul unitar admisibil la întindere al materialului se calculează cu ecuația (3.12) : Din tabelul 3.5 alegem grosimea peretelui cilindric de 12 mm. Adaosul de rotunjire crl se folosește pentru a obține
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
interlocutor prin intermediul aerului la auditor. La aceasta se adaugă înțelegerea vorbirii, coordonarea sunetului intermediat de creier, cu o remanență acustică, depozitată în cortex, dobândită prin percepții acustice, optice și chinestezice „îndeplinindu-se astfel din nou un proces psihic al valorificării îmbinărilor verbale percepute” (10; p.386). În partea periferică a procesului de vorbire are loc „divulgarea prin trecerea conceptului interior asupra aparatului motric de execuție, care se transformă în articulare inteligibilă. Această creare exterioară de vorbire acustico-motrică este un proces complicat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
corespunzătoare aceleiași poziții spațiale pe cadranul ceasului (66; p. 565). Existența legăturilor asociative nu poate însă să explice toate efectele de generalizare semantică (Richard, op.cit.). Limbajul este acela care intervine în organizare și structurare. Structurile gramaticale sintactice permit aceste schimbări, îmbinări, ceea ce determină pe psihologii Leontiev (1956), Luria (1959) să atribuie după Pavlov - un rol fundamental limbajului. Dar Oleron (1957) sugerează să nu se exagereze rolul limbajului și să nu se uite că ”limbajul nu constituie activitatea simbolică, dar îi dă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se continuă analiza acestor factori prin aplicarea calcului probabilității, pentru a extrage care sunt șansele copilului rhinolalic de a face parte din grupele I și II și care este riscul de a se clasa în grupele III și IV în funcție de îmbinarea acestor factori. Probabilitatea de a face parte din grupa I în funcție de vârsta operației și reușita ei este cu atât mai mare cu cât vârsta e mai mică, șansele cele mai mari obținându-le subiecții operați în jurul vârstei de 24 luni
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
parțial motivate", în care un element apare cu sens literal, iar altul/celelalte cu sens figurat (germ. einen Streit vom Zaun brechen = "a rupe cearta din gard", cu sensul de "a începe o ceartă")72. Cât privește "colocațiile" (definite drept "îmbinări fixe de cuvinte care relevă doar în mică măsură sau deloc transformări idiomatice ale sensului": germ. Geld abheben = "a-și retrage banii [de undeva]"), Burger le exclude pe bună dreptate din sfera "idiomurilor", considerându-le, în schimb, "fenomene aflate la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o veritabilă schiță pentru o (socio)stilistică a discursului repetat. Reproșându-i stilisticii tradiționale preocuparea obsesivă față de unitatea discursului, teoreticianul afirmă că, în raport cu poezia, "specificul stilistic al genului romanesc" constă în aspectele sale "dialogice" și "plurilingve": "stilul romanului este o îmbinare de stiluri; limbajul romanului este un sistem de "limbi""141. Remarcabile, mai ales în contextul epocii, sunt tentativa stilisticianului de a sistematiza această pluralitate de "limbi", care este aproximată într-o manieră apropiată de tripartiția coșeriană diatopic/diastratic/diafazic (cercetătorul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
investigației vizează, dintre elementele "discursului repetat", doar locuțiunile ("perifrazele lexicale", în terminologia coșeriană), privite ca structuri unitare și nedecompozabile sub raport semantico-sintactic. Cât privește celelalte două forme de "discurs repetat" ("sintagmele stereotipe" și textemele), ele sunt considerate pur și simplu "îmbinări libere" de cuvinte și excluse astfel din sfera de preocupări a gramaticii. O excepție parțială de la această tradiție o constituie lucrările lui Th. Hristea 156, care a abordat unitățile frazeologice dintr-o perspectivă lexico- semantică. Totuși, demersul profesorului bucureștean s-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
3.1. Datorită complexității lor, abordarea acestui tip de texteme ridică o serie întreagă de probleme. Înainte de toate, e de discutat dacă ele trebuie sau nu incluse în categoria textemelor. În fond, chiar dacă utilizează materiale aparținând textemelor, fenomenele diatropice sunt îmbinări "noi", care survin pentru prima oară în contextul unui discurs "original". Observația e justă, numai că în această privință trebuie luate în calcul ambele aspecte ale problemei. Chiar dacă textemul diatropic presupune o modificare a textemului "prim", din ultimul se conservă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de sensul de bază al paronimului său (= "salariu", "retribuție"), ajungând să desemneze un "venit de proveniență ilicită". Din punctul de vedere al lingvisticii "discursului repetat", topicalizarea constituie un fenomen de frontieră. Pe de o parte, topicalizările nu reprezintă "colocații", adică "îmbinări de cuvinte", de vreme ce ele se exprimă printr-un singur cuvânt, a cărui accepțiune nu este încă recunoscută ca atare în dicționarele "idiomatice". Pe de altă parte, topicalizările sunt cuvinte care, în pofida reticenței gramaticilor normative, beneficiază de o imensă popularitate în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dă o notă aparte caselor provițenilor este abundența ornamentației ce împodobește porțile curților, stâlpii cerdacurilor, brâurile de sub streașină, foișorul. Cornișele acoperișului „în patru ape” și ale foișorului „în două ape” prezintă ornamentații geometrice de la simple stilizări de creneluri până la complicatele îmbinări de unghiuri, cercuri și arcuri de cerc. Precipitațiile mai abundente au făcut ca acoperișul din șindrilă, în vremurile mai vechi sau cele din tablă, în vremurile mai recente să aibă panta mai înclinată. Separat de această locuință era grajdul. Acesta
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se exprimă doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule magice; măsura versurilor; c
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
devenită o nouă realitate (și nu o copie a realității de la care s-a pornit). Alte obiective, de urmărit: 1. prin ce emoționează mai mult imaginea artistică; 2. rolul mijloacelor artistice concrete; 3. felul cum se îmbină imaginile artistice; rezultatul îmbinării lor etc. Tema operei - este o componentă esențială a operei literare; - este aspectul fundamental de viață, în jurul căruia scriitorul își construiește subiectul, prin transpunerea artistică; - este prezentarea artistică a unui aspect general al realității. (!!) simplificând la maximum: tema este posibilul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
împletirea cu celelalte moduri de expunere (descrierea, dialogul, monologul); Procedee specifice narațiunii: a. interferența planurilor; b. antiteza dintre personaje; c. rememorarea și evocarea unor momente semnificative; d. reflectarea în conștiința unui personaj, a unor evenimente; e. ramificarea unor conflicte f. îmbinarea națiunii cu descrierea, cu monologul interior. Evitarea monotoniei, a formei liniare a narațiunii se face prin: 1. intervertirea cronologică a evenimentelor; - nu mai există o concordanță între timpul real al desfășurării evenimentelor și timpul narării acestora; - ordinea firească a evenimentelor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
armonios, unitar;predomină imaginile vizuale (îndeosebi) și cele auditive; (!!) elementele constituente ale imaginilor: pete de culoare, plante, arbori etc.; sonorități, muzicalitatea etc. - dar nu lipsesc nici celelalte imagini (olfactive, tactile, gustative) (!!) rolul lor în conturarea unor impresii ale cititorului; (!!) sincretismul: îmbinarea elementelor picturale, muzicale, sculpturale etc. - momentul zilei (anului), durata, răstimpul în care este fixat, surprins tabloul; sau prezența omului în cadrul tabloului; relația om Ț natură;umanizarea naturii; rolul personificării; - rolul amănuntului (ne)semnificativ. Imaginea artistică realizată poate fi: a. statică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mame cu calități excepționale, acționând în numele unor principii superioare; 4. personaje din lumea păstorească; 5. personaje „zise istorice”; 6. personaje obișnuite puse în situații excepționale. Din punct de vedere compozițional, stilistic: - balada este model e simplitate și de rafinament artistic; - îmbinarea meșteșugită a tonului grav cunota umoristică, satirică, sarcastică; ceea ce asigură o bogată paletă și o variație permanentă a atmosferei; o maniestare a necesității de a învinge adversitatea zâmbind; - elementele narative predomină; - digresiunile descriptive sunt rare; pentru că descrierea încetinește ritmul narațiunii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unor măsuri practice privind arhitectura peisajelor ieșene. Cercetător al problemelor de istorie și teoria artelor, cunoscător profund al arhitecturii din diferite zone ale țării noastre, contribuția omului de știință s-a materializat îndeosebi în direcția găsirii unor soluții moderne de îmbinare a creșterii ritmului de civilizație urbană cu necesitatea imperioasă de a păstra natura cât mai aproape de oameni. Astfel, arhitectul Vsevlad Carmazinu-Cacovschi a elaborat curentul creator în artă, recunoscut ca o teorie nouă românească, esența căreia pe scurt este: „Sinteza naturii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum cutia jaluzelelor și chiar în hornurile caselor, așa cum o atestă și arsurile de pe ure urechile un unor indivizi. Micuțele animale sălășluiesc alături de noi mai ales
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
ceva nou, original, valoros, capacitatea de a-și expune propria opinie. Procesul creativ stimulează imaginația, fantezia, curiozitatea, inițiativa și încrederea în forțele proprii. Creativitatea este o capacitate complexă și funcțională a personalității, care sprijininduse pe date sau produse anterioare, în îmbinarea cu investigații și date noi, produce ceva nou, original, de valoare și eficiență științifică și social-umană. Creativitatea este transformarea informației deja cunoscute, e experiență plus imaginație, fantezie, gândire critică. Fiecare elev posedă sămânța creativității, care poate să încolțească și să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
veche, fiind stabilite de Consiliile profesionale din bugetul alocat sau din alte surse financiare, cum ar fi contractele de cercetare și granturile prin programele naționale și internaționale de cercetaredezvoltare. În realitate însă, în domeniul bazelor sportive se recurge la o îmbinare a celor două forme de gestionare și anume, pe lângă fondurile alocate de la buget, unitățile de învățământ își execută prin forțe proprii o parte din subsistemele necesare (porți, tribune, panouri și alte materiale necesare în domeniul sportiv). Două elemente esențiale au
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălin Constantin IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93145]