4,140 matches
-
pe frontul de vest; apoi, după forțarea abdicării regelui, membri ai "gărzii de fier", dar și politicieni, declarați "antisovietici". Populația păstra o tăcere neimpusă, unii chiar îi ajutau cu ceva hrană, atât cât puteau. Mai dificil era când aceștia se îmbolnăveau. Așa s-a întâmplat cu un bărbat care o iarnă întreagă a locuit în podul unui grajd părăsit. A folosit fânul pentru culcușul său și ajutoare tăinuite, oferite din puținul lor de la oameni cu suflet mare și venituri mici. Spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cu un bărbat care o iarnă întreagă a locuit în podul unui grajd părăsit. A folosit fânul pentru culcușul său și ajutoare tăinuite, oferite din puținul lor de la oameni cu suflet mare și venituri mici. Spre primăvară, omul s-a îmbolnăvit și la el a fost dusă o bătrână pricepută în leacuri băbești. Din păcate, bătrâna a fost urmărită de un nelegiuit care a informat, bărbatul a fost legat cu lanțuri la mâini și la picioare și dus, pe jos, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
pământ, restul a rămas în parte ocupat. Acolo ne-am ridicat o mică casă la circa 3 km. de comuna părăsită, puteam vedea de acolo casa noastră, cimitirul unde era îngropată mama. Tata, chinuit de gânduri și nevoi, s-a îmbolnăvit de inimă rea și a murit de cancer. Tata avea simțul gospodarului, care s-a dăruit binelui comunității. Astfel, cu ajutorul lui s-a construit o biserică și cu fratele lui mai mare, au cumpărat un clopot de la București. Clopotul și
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
să mai adopte un comportament destructiv și amoral. În unul dintre cîntecele sale, "Nigga's Gotta", ea spune: Negrii continuă să moară, mamele continuă să plîngă Vă întreb de ce De ce nu deschidem ochii pentru că Negrii continuă să ucidă, să se-mbolnăvească, să se teamă Nu mai e mult, negrii încă mai sînt morți de frică Negrii încă mai beau, încă se mai îmbată și put Investesc în St. Ides38 și negrii nu se gîndesc Negrii încă mai trag cîte o țigară
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înfulecă pe nerăsuflate ceea ce au în față. (De cele mai multe ori mă străbate un gând macabru: se poate ca din acest loc să ne ducă sus pe deal așa cum unii oameni își duc animalele moarte! Vii bolnav de una și te îmbolnăvești de altele. Medicamentația și stresul...cel puțin 10 pilule la orele șase dimineața și alte câteva de încă două ori pe zi pe stomacul gol. Pe la 09.00 dimineața se servește micul-dejun după care se mai primesc câteva pastile. După
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
la cantină se face prin frig și ploaie ori prin zăpadă și ger; drumul înapoi se face în același fel nu înainte de a refuza ceea ce ei numesc ,,hrană de spital’’. Vii să te tratezi de boli de plămâni și te îmbolnăvești de nervi, de stomac ori de ficat. Astfel, ți se amână plecarea cu încă o perioadă de timp nedefinită. Sunt mulți cei care stau ca mieii la tăiere. Simt, dar merg în acest ,,șir indian’’ fără de sfârșit! Aici, fiecare om
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Mariana se găsește din întâmplare prin preajmă și începe a-l beșteli pe bietul om. Acesta îi spusese cu respect și înțelegere că nu poate veni din salon până la cantină îmbrăcat numai cu pijamaua, pe acest frig nenorocit: s-ar îmbolnăvi și mai rău. Bărbosu îi răspunde într-un stil flegmatic și nedrept: ,, Dă te la o parte de lângă zid că se ia vopseaua!’’ Pleacă spre cabinetul său aflat vizavi de sala unde trebuie să intrăm pentru a mânca. Cei de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
includ primirea unor mesaje bizare din spațiu. Un exemplu de halucinație poate fi auzirea unor voci. În plus, deoarece schizofrenia se poate transmite din generație în generație și are o puternică bază genetică, numai anumiți oameni devin schizofrenici, ceilalți neputîndu-se îmbolnăvi, oricît de stresați ar fi. În sfîrșit, oamenii care dezvoltă această tulburare manifestă, de obicei, simptome moderate pe parcursul întregii vieți. Prin urmare, dacă nu manifestați aceste simptome, atunci este puțin probabil să dezvoltați tulburarea. Acest lucru este valabil în special
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
primirea unor mesaje ciudate din partea extratereștrilor; exemple de halucinații auzirea unor voci inexistente în realitate. În plus, pentru că schizofrenia se transmite destul de frecvent de la o generație la alta, avînd o componentă ereditară, doar un anumit număr de oameni se pot îmbolnăvi de schizofrenie, iar la alte persoane boala nu se va declanșa, indiferent de nivelul de stres la care sînt supuse. În cele din urmă, oamenii care se îmbolnăvesc de schizofrenie manifestă, de obicei, simptome moderate în cea mai mare parte
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
avînd o componentă ereditară, doar un anumit număr de oameni se pot îmbolnăvi de schizofrenie, iar la alte persoane boala nu se va declanșa, indiferent de nivelul de stres la care sînt supuse. În cele din urmă, oamenii care se îmbolnăvesc de schizofrenie manifestă, de obicei, simptome moderate în cea mai mare parte a vieții adulte. Prin urmare, dacă nu ați fost diagnosticat cu această boală este puțin probabil că o veți avea, în special dacă aveți peste 25 de ani
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai muți ani. Ea afirmă că de atunci, de fiecare dată cînd el menționează un lucru oricît de mărunt, o stare de oboseală sau faptul că nu mănîncă atît cît cred eu că ar trebui, mă tem că se va îmbolnăvi din nou. Nu mă liniștesc pînă nu merge la medicul de familie și mă conving că nu e nimic grav. La fel și cu copiii, știu că e ridicol, însă mă gîndesc mereu la ceea ce li s-ar putea întîmpla
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
încît vi se pare că totul are legătură cu dumneavoastră sau că e din vina dumneavoastră, cînd de fapt nu este așa? Femeia aceea din revistă, bolnavă de cancer, avea aceeași vîrstă ca și mine; și eu m-aș putea îmbolnăvi de cancer. Așteptări care vizează perfecțiunea: În mod invariabil, oamenii mai și greșesc. Dacă acceptați imperfecțiunile, nu înseamnă că aveți standarde scăzute, ci că recunoașteți greșelile și învățați din ele, nu sînteți paralizați de eșec. Trebuie să fie perfect; dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în depozite de fiecare persoană. Transportul era făcut cu sănii sau căruțe la care se înhămau 4-6 persoane. Mâncarea se dădea de două ori pe zi și consta din 200-300 grame de pâine și puțin pește sărat. Foarte mulți se îmbolnăveau de dizenterie sau alte boli de nutriție, iar cei care nu rezistau și cădeau, erau împușcați pe loc. Pentru cei care munceau în mine de cărbune sau minereu, ziua de muncă era de minim 12 ore. Mâncarea insuficientă dar și
CALVARUL ROMÂNILOR, SUB OCUPAŢIA REGIMULUI STALINIST DIN 1940-1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
mine, care moștenise talentul mamei la pian, și-a făcut studiile la pensionatul Notre Dame de Sion, la Galați. N-a fost fericită în viață. Încă de la primul ei bal de domnișoară, a contractat o dublă pneumonie, care i-a îmbolnăvit plămînii pentru toată viața. Ani după ani, de atunci, și-a petrecut zilele prin diferite sanatorii, fără să-și poată recăpăta sănătatea pierdută. Venind ocupația sovieto-comunistă, luîndu-i orice mijloc de îngrijire și alungînd-o din casă, a paralizat și a zăcut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
la București. Defilarea de pe Calea Victoriei a fost impunătoare, terminîndu-se printr-un car alegoric, în care victoria era reprezentată de o tînără fată, frumoasă, învăluită în alb. Vremea fiind urîtă și rece, iar frageda fată diafan de ușor îmbrăcată, s-a îmbolnăvit de plămîni și a murit. Cei doi președinți ai Senatului și Camerei deputaților, Pherechide și Orleanu, care făceau și ei parte din cortegiu, deși bătrîni, nu au avut nimic. Pherechide era în frac, fără nimic pe deasupra. S-a spus mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pe inimă că e suficient!). Mi-a dăruit "Mountolive" (de Dan Laurențiu n. red.) și "Moarte pe credit" a lui Céline. Și pe la D.R.P. am trecut care m-a primit cu aceeași dragoste și m-a certat că "ce mă îmbolnăvesc din cauza unei cărți". I-am dat cartea ta, a zis că te știe, într-adevăr, de la Suceava, îți mulțumește frumos. Cartea pentru domnul Chiriță (Constantin n. red.) i-am dat-o tot dumnealui, a zis că i-o va da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Monarhii români au fost găzduiți în Palatul Ministerului de Externe (pe Quai d’Orsay), iar Mihai la Legația română din Paris. A doua zi, Regina Maria merge să-l vadă pe Mihai și află că bona acestuia, St. John, se îmbolnăvise de scarlatină. După internarea ei în spital, Mihai este dat în grija doamnei Antonescu, soția lui Victor Antonescu, ministrul României la Paris, pe care Regina Maria o alinta „Madame Butterfly”. Copilul a trebuit să intre în carantină, la Paris, iar
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
avea mult fir auriu și argintiu, înșirat discret între cele două bete, de culoarea macului. La serbările școlare eram mereu împreună. Și ei îi plăcea să recite poezii și să cânte în corul școlii. Când într-o iarnă m-am îmbolnăvit de pojar, Viorica venea zilnic să-mi aducă temele și să-mi povestească ce-a fost la școală. Nu se temea că se va molipsi și ea de boala ce mă țintuia în casă, timp de trei săptămâni. Prietenia cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o vilă măreață, demnă de poziția sa în centru satului. Alt vecin ne-a fost Ion Lavric (Bodașca) factorul satului. Acesta stătea destul de bine în gospodărie și avea numai doi copii: Ilarie și Aspazia. Fetița a decedat la vârsta școlară, îmbolnăvindu-se de plămâni. Ilarie (finul mamei) a urmat o școală profesională și școală de maiștrii, angajându-se la ferma Agricolă din Gălănești. Două legislaturi a fost viceprimar al comunei Frătăuții-Noi, de care aparține și Costișa, devenită sat. Factorul pleca în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la școală ne făcea reproșuri. După mai mulți ani s-a mutat la parohia din Bădeuți, pentru a fi mai aproape de Rădăuți, unde și-a ridicat o casă nouă, pe strada Simion Bărnuțiu nr.5. Doamna Saveta, preoteasa s-a îmbolnăvit de o boală incurabilă (cancer uterin), a fost operată la Cluj și-a rămas senilă. De aici, au urmat necazurile pentru preotul Repta. Am căutat să-l înțeleg, am vizitat-o pe doamnă, dar nu m-a recunoscut. Întâmplarea a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Noi nu ne-am pricopsit cu așa ceva, dar vecinii aveau din belșug. Din această cauză a apărut tifosul exantematic, o boală infecțioasă și epidemică gravă, care se manifestă prin temperatură foarte ridicată, convulsii și erupții pe piele. Sătenii s-au îmbolnăvit pe capete și mureau zilnic. Preotul Arcadie Repta nu mai prididea cu înmormântatul. De multe ori, cantorul Cazacu Emanoil, însoțea morții la groapă (așa erau de mulți) câte 2-3 deodată. De pe ulița noastră, s-au duc la cele veșnice Grigoraș
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dau creștin. De la Dumnezeu amin". Se dă cu lumânarea aprinsă care se stinge apoi în tavanul camerei. La cumetrie se dă "pupăză" o năframă și o pâine (colac) pe care le ia moașa. Dacă se întâmplă ca, copilul să se îmbolnăvească, se practică "vândutul copilului" pe fereastră, schimbându-i numele. După un timp, părinții copilului duceau nașilor colaci (mari și frumoși împletiți în patru) acoperiți cu o minesțegură (maramă) sau batic scump. Uneori, pentru vindecarea copilului se folosea descântatul (de către femeie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Se spune că, așa cum este bătătorită cărarea (drumul), așa va fi bătut păpușoiul de grăunțe în anul următor sau atunci când se va semăna. Nu este indicat să se pună pe foc, chiar dacă sunt uzate fusul, făcălețul, linguroiul, căci s ar îmbolnăvi copiii și animalele de le lângă casă. Nimănui nu era voie să se dea de pomană peste prag sau peste fereastră, că era semn rău. Când trosnesc prea tare lemnele pe foc, se buchisește cu vătrarul lemnul, să se mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
crescut, mi-era tare frică să mai merg hai-hui prin moară, mai ales când însera și se făcea întuneric. Mă țineam doar lângă tata, el bănuind că, doar vroiam să-i fiu de ajutor. După ani mulți, proprietarul s-a îmbolnăvit de o boală incurabilă și a bolit multă vreme. În cele din urmă, s-a dus la cele veșnice, lăsând moara în grija soției și a fiicei lor, Felicia. Fiica, căsătorindu-se cu un ofițer de pe alte meleaguri, a plecat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înțelepciunii. Nu trebuie să ai studii academice, diplome universitare pentru a avea o viață activă la vârsta a treia. Vicisitudinile și mizeriile inerente acestei vârste, pot fi uitate, prin prelungirea gândirii creatoare. Platon, părintele filosofiei, cugeta astfel: "Corpul nostru se îmbolnăvește prin lene și neacțiune, și se păstrează prin muncă și prin exerciții. Pentru suflet e la fel, inactivitatea e un rău". Munca deci, este o necesitate fiziologică. Franklin, din muncitor (legător de cărți), a ajuns prin muncă și cinste filozof
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]