2,929 matches
-
spera că alții vor aprecia sentimentele noastre, deși niciodată nu le-am spus care sunt acestea. CUM PUTEM TREZI INTERESUL ALTORA PENTRU DEZVĂLUIREA PROPRIULUI NOSTRU EU Faptul de a ne împărtăși celorlalți într-un fel interesant cere nu numai să înșirăm fapte, dar și să arătăm care este poziția noastră în legătură cu aceste fapte. Alan Garner își amintește de un bărbat care se plângea că nimeni nu pare a da atenție la ceea ce spune despre el însuși. Atunci Alan i-a sugerat
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
soția la Las Vegas, am stat la hotelul Union Piaza, și am petrecut o zi întreagă la jocurile de noroc. Am pierdut amândoi vreo cincizeci de dolari și ne-am distrat foarte bine". Alan i-a arătat că, deși a înșirat fapte din călătoria lui, n-a excelat în ceea ce privește autodezvăluirea. A vorbit despre situația de fapt, dar n-a vorbit despre el însuși în acea situație, ori tocmai de aici pornește contactul personal cu ceilalți. Bărbatul a încercat din nou, de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului, al vânătorului de frate. Și le-am găsi vrednice de interes și pline de culoare. Așa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
tradiție, Cluj-Napoca, 1987; Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992; Decupaje în sens, Sibiu, 1997; Cultura - o utopie asumată, Sibiu, 2000; Critica „estetică” și verdictul maiorescian, Sibiu, 2001; Teorie și metodă. Eseu despre izvoarele aventurii metodologice moderne, Sibiu, 2002. Ediții: Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, postfața edit., București, 1974; Oscar Lemnaru, Omul și umbra, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; G. Călinescu, Șun sau Calea netulburată, postfața edit., București, 1976, Ion Creangă, postfața edit., București, 1976; Ion Minulescu, Într-un bazar sentimental, pref. edit, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
CERCUL CULTURAL „ANDREI MUREȘANU”, asociație care a fost înființată la Rio de Janeiro, în 1951, de Ștefan Baciu, Faust Brădescu și I.G. Dimitriu. Într-o Înștiințare din 9 iunie 1951, publicată în revista „Înșir’te mărgărite”, se arată că scopul Cercului este difuzarea culturii și literaturii române, făcându-se totodată apel la sprijinul tuturor românilor din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
iunie 1951, publicată în revista „Înșir’te mărgărite”, se arată că scopul Cercului este difuzarea culturii și literaturii române, făcându-se totodată apel la sprijinul tuturor românilor din exil. În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
În programul instituției sunt cuprinse următoarele deziderate: editarea periodică a revistei „Înșir’te mărgărite”; editarea unor comunicate; editarea de broșuri, plachete și alte lucrări ale scriitorilor români în exil; editarea de opere ale clasicilor; organizarea unui centru de librărie. În afară de „Înșir’te mărgărite” (1951-1958), Centrul a editat și revista „Exil” precum și volumul Ce nu trebuie să uităm, îngrijit de Șt. Baciu, în care sunt reproduse poezii, cântece, marșuri cu caracter patriotic național, „rupte din sufletul țării”, cum au consemnat revistele exilului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
la Congresul Uniunii Latine (Rio de Janeiro, octombrie 1951); poemul America de Raul Oltero Reiche, poem tradus de Șt. Baciu. Sunt anunțate, pentru caietele următoare, lucrări semnate de Faust Brădescu, Al. Petru Silistreanu, I.G. Dimitriu. În numărul 9 al revistei „Înșir-te mărgărite” pe 1953, fondatorii anunță însă dizolvarea cercului din cauza lipsei de membri, a dificultății legalizării, a precarității fondurilor și a imposibilității de a realiza programul anunțat cu doi ani înainte. Toată arhiva a fost sigilată pentru a fi trimisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
douăzeci și șase de balade și cântece, printre care Miorița, Constantin Brâncoveanu, Toma Alimoș, Codreanu, Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Ștefăniță Vodă, Mihu Cobilu, Holera, Vidra, Blestemul, Kira, Movila lui Burcel, Fata cadiului, Cântec popular, Biserica din Podoleni și poemul Înșiră-te mărgărite. A inclus în volum și poezii ale lui C. Conachi (Omule, ființă slabă), Gh. Sion (Limba românească), D. Bolintineanu (Cântec din exil), C. Negri (Cântec popular), G. Crețeanu (La junimea română), C. Negruzzi (Eu sunt român). Evidențiind caracterul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
critice a operei lui Eminescu”, iar dl. Alexandru Dobrescu editează a doua oară o antologie (foarte vag comentată, din păcate) a „Detractorilor lui Eminescu” și așchii din aceste cărți de texte, dar și din altele pe care nu le mai înșirăm aici, sar în întrebările acide ale unor tineri care-l privesc, și ei, pe Eminescu drept un „cadavru din debara” (cu expresia ionesciană potrivit pusă la lucru de către dl. Horia-Roman Patapievici). G. Călinescu și ardelenii G. Călinescu însuși l-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la nouă hotare și iau apă din nouă izvoare; apoi, la o răscruce (unde se îmbină trei hotare), vătaful îi leagă pe noii intrați în grup, peste fluierul piciorului, mai jos de genunchi, cu câte două curele pe care sunt înșirați zurgălăi, iar, peste braț, mai sus de cot, îi leagă cu două rânduri de panglici. După ceremonia legatului, feciorii formează un cerc, sunt stropiți, cu apa din cele nouă izvoare, de Irodeasă (patroana călușerilor) și de vătafi, ridică bâtele cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
420 Cărbunii de pa foc au rolul și de a prevesti rodnicia pământului dintr-un an. Astfel, în Ajunul Sfântului Vasile, cărbunii, obținuți dintr-un singur fel de lemn, se denumesc după rod (ovăz, porumb, grâu, secară etc. ) și se înșiră pe vatră. Dacă a doua zi dimineață, cărbunii sunt prefăcuți în cenușă, atunci rodul va fi bun, iar dacă rămân așa cum au fost puși, sămânța nu va rodi.421 Forțele antagonice ale focului creează un spațiu poetic al complementarităților, sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deloc, va fi secetă, iar dacă e pe jumătate umedă, luna va fi schimbătoare. O altă îndeletnicire magică, din seara Sfântului Vasile, pentru "rodnicie", presupune "citirea" "rodului" în cărbunii proveniți de la un singur lemn, fag sau alt lemn tare: se înșiră un număr anumit de cărbuni pe vatră, se denumesc după roadele care se fac în acea zonă (grâu, secară, popușoi, orz, ovăz, barabule, etc.) și se lasă până a doua zi dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine. / Eu când s-a disprimavara / Și când oi prinde a cânta / Toată lumea m-asculta. / Da tu când îi pupăi, / Toată lumea te-a urî / Și cu bulgări or zvârli."327 "Semnele" prevestitoare ale păsării însoțesc destinul omului de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Baranga) SÎnt cunoscute, În acest sens, ironia lui M. Eminescu la adresa celor care vorbesc doar de dragul de a vorbi, și preocuparea lui de „a găsi cuvîntul ce exprimă adevărul”: „E ușor a scrie versuri CÎnd nimic nu ai a spune, Înșirînd cuvinte goale Ce din coadă au să sune”. * „Oamenii se disting prin ceea ce arată și se aseamănă prin ceea ce ascund.” (Paul Valéry) „Valoarea omului nu stă - spune Epictet - În ce pare, ci În ce este el În realitate”. Dar atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care să se poată transforma la comandă din flexibil În rigid și invers. Doctorului Theodore Marton i-a venit ideea unui altfel de cordon În timp ce-și distra copilul cu o jucărie În formă de câine, confecționată din mărgele Înșirate pe sfori. Când sforile erau Întinse, șirurile de mărgele erau rigide, iar câinele stătea În picioare. Când sforile erau libere, șirurile deveneau flexibile, iar cățelul se transforma Într-o grămadă de mărgele. Pe baza analogiei dintre șirurile de mărgele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
izvor care reproduce o notiță despre “Semănătorul” la 2 martie 1875, spun ei care precizează că au văzut din Semănătorul” ziarele din anii 1870, 1871, 1873 și câteva numere din anul V - 1874. Când indică sursele de documentare ei, însă, înșiră mult mai multe izvoare care vorbesc despre “Semănătorul” și activitatea sa: “Trompetta Carpaților” București: 16/28 martie, 2/14 aprilie și 10/22 septembrie 1872 și 2 martie 1875; București, 31 ianuarie și 3 mai 1874 și 16 iunie 1876
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a Editurii “Sfera”. Normal ar fi ca, așa cum au pomenit I. Antonovici și Gr. Crețu când, scriind despre “Tipografiile...” de la Bârlad,au trecut în revistă, nominalizând toate publicațiile și cărțile ce s-au tipărit în localitate, așa și noi, să înșirăm întreaga activitate a editurii citate. N-o facem nu numai pentru că nu i-am consultat evidențele, dar, în condițiile 318 actuale, am putea fi acuzați, fie că îi facem publicitate... Notăm cele de mai sus ca o activitate deosebit de importantă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-ți faci mai mulți prieteni, presupun”. Răspunsul care s-a apropiat cel mai mult de adevăr a venit din partea unei femei care a lucrat pentru o agenție de închirieri de mașini. Ea a spus, după două minute în care a înșirat politica firmei: „Cred că trebuie să fii amabil cu șeful tău”. Eroarea întârzierii. Faptul că majoritatea plachetelor AL pe care le vedeți sunt deseori vechi de câteva luni cu siguranță spune multe despre cât de importante sunt considerate aceste programe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
că la vremea respectivă exista tehnologia necesară pentru a dubla rata de învățare. În prezent, nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat, dar în anumite privințe elevii învață mai puțin acum decât în 1984. Nu are rost să înșir toate problemele educației moderne din America. Prestația modestă a educației din SUA în comparație cu alte economii majore ale lumii este bine cunoscută. S-a dovedit de prea multe ori acest lucru și nimic nu pare să se schimbe (Miller, Heward; Wingert
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Frumos, ai ajuns pe tărâmul și în puterea zmeului. Cum pui piciorul, însă, pe pietrele negre și calde ale plajei din Stromboli, nici urmă de zmeu. Astăzi s-a dus să doarmă, în vreo casă din cele zugrăvite în alb, înșirate pe străduțe șerpuitoare, care se termină brusc în câte o gradină, de care te țin la distanță, nu gardurile ce abia stau să nu cadă sau ficușii uriași amestecați cu ciulini și praf cenușiu, ci credința că de acolo începe
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
care au cea mai mare probabilitate să ni se pună și schițăm răspunsuri scurte la fiecare din ele. * Sintetizăm problemele într-o notă scurtă sau chiar în câteva gânduri simple. Personalizăm cât mai mult din ceea ce dorim să spunem. Nu înșirăm doar fapte seci. Folosim cuvinte care să creeze imagini în mintea ascultătorului sau privitorului. Dacă un răspuns trebuie să fie tehnic, asigurăm o analogie potrivită pentru a fi înțeles bine. * Nu este important numai ce spunem, dar și cum spunem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de muncitori de la fabricile chimice Îndreptându-se către centru. Insultă la adresa populației care nu li se alătură. Toate pancartele cu lozincile comuniste Înșirate pe bulevard sunt zgâlțâite și aruncate la pământ. În oraș se strigă: „Armata e cu noi!” și „Fără violență!” O trăsătură uimitoare: străzile sunt pline de tineri și chiar copii de treisprezece, paisprezece ani, Gavroși care merg Înaintea coloanelor, unii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se lucrează în afara orelor de curs, noi profităm într-o măsură mult mai redusă de acest avantaj creat de schimbarea situației școlare. Deosebit de eficace ni se par, în cadrul exercițiilor, procedee ca: silabisirea, silabisirea comentată, scrierea comentată, procedee folosite de către elevi înșiri în folosul colectivului, aceștia devenind conștienți de faptul că în asemenea situații ei poartă răspunderea nu numai pentru reușita proprie, ci și pentru aceea a întregului grup de elevi. Unele exemple. Profesorul spune: „Noi vrem să scriem comentat următoarele propoziții
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte vorbe... Se cuvine-a-l asculta / Cu smerenie și grijă! Ascultăm, măria-ta!" (Victor Eftimiu, Înșir-te, mărgărite!) (g) "Ce-i, ma chere? se întoarse cu mirare doamna Vasilian. Dar când văzu despre ce era vorba, când înțelese ce contrast și ce sacrilegiu s-a produs în salonașul său grenat, sângele i se ridică brusc în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]