3,048 matches
-
ar fi apărut ca un meteor din alte lumi în sărmana noastră literatură are și mai multă valabilitate dacă este proiectată asupra lui Caragiale; filiațiile pe care le-am trecut în revistă privitoare la relațiile operei cu cea a unor înaintași lasă întreg adevărul că în orizontul timpului în care a trăit și a scris autorul s-a dovedit un inovator radical ca mentalitate, concepție artistică, inspirație, stil argumente suficiente pentru a explica constituirea unui veritabil front anti-Caragiale format din public
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ale imperiilor europene, India s-a dovedit cea mai revendicativă și mai capabilă de folosirea abilă și eficientă a „armelor” colonialismului - începând cu limba engleză și educația anglo-americană - împotriva urmașilor foștilor stăpâni, tot mai plini de remușcări legate de păcatele înaintașilor, tot mai atenți la orice posibil faux pas ce ar leza proaspăta stimă de sine a descendenților vechilor servitori, prin curente care culminează cu subaltern studies, astăzi adoptate de mai toate universitățile americane. Sincer? Ipocrit? Pentru a le „domestici”? Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
gândirii, definind omul ca ființă simbolizantă. Un lung post-scriptum al articolului - demonstrând pe text incompetența în materie de poezie a lui G. Panu care profanează, încercând să și-o explice, eminesciana Mortua est! - prilejuiește aprecieri superlative ale modernului Arghezi pentru înaintașul său romantic: „Eminescu [...], mai mult decât oricine, caută expresia fericită, sintetică și o găsește foarte des [...]. Lui Eminescu îi trebuiesc sinteze; d-lui Panu nu-i trebuiesc. Dar cine îl obligă? - Eminescu n-a scris decât pentru pricepători.” Tot Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
imediată, dezvăluind plăcerea de a epiciza faptele mărunte. Personajele sunt oameni simpli, portretizați într-o lumină aspră, cu linii colțuroase, ca și cum ar fi tăiați în lemn. Autorul este un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan, înaintașul care îi este consătean. Mai multe interviuri bine realizate, cu întrebări penetrante, iscoditoare, grupate în Exerciții la microfon (1996), caută să fixeze, în primul rând prin selectarea interlocutorilor, portretul unei epoci, în detaliile ei particulare. Pe de altă parte, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
oameni (...) În locul ce-l ocupa în laboratorul căruia i-a consacrat atâtea ore de muncă și nopți întregi de lucru și meditații, portretul său le reamintește credința sa în muncă și înalta conștiință a primului și celui mai ilustru dintre înaintași’’ Cu aceiași ocazie Victor Gomoiu, Președintele Societății Internaționale de Istoria Medicinii, scria în Universul din 17 iulie 138; „A lăsat în urma sa o școală admirabilă și o operă formidabilă pentru care se cere să nu-l uităm, dacă nu din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Propagarea materialismului și ateismului cu toate ororile sale, confruntarea cu exodul masiv din Galiția a evreilor și raporturile acestora cu populația autohtonă (mai ales în Moldova, Basarabia și Bucovina), dezechilibrul etnic creat și diversiunea economică, aspecte sesizate de marii noștri înaintași: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Vasile Conta, Mihail Kogâlniceanu, Mihai Eminescu și conducătorii mișcărilor naționaliste din perioada interbelică, aveau să atace și Biserica noastră. Situația nu era deloc liniștitoare de vreme ce, în 1868, treizeci și trei de deputați în frunte cu președintele camerei denunțau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
peste ei odată cu trecerea timpului. Și, poate că aici se potrivesc cum nu se poate mai bine, cuvintele de o extraordinară profunzime pe care le rostea Corneliu Zelea Codreanu (liderul tineretului naționalist din perioada interbelică) când se referea la aportul înaintașilor la propășirea neamului românesc «Ei strălucesc în istorie ca niște chipuri de aur care, fiind pe înălțimi, sunt bătute în amurg de lumina soarelui, în timp ce pe întinderile cele de jos, fie ele cât de mari și de numeroase, se așterne
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care știința n-ar trebui să se dezică niciodată. Autorul cărții încearcă un sentiment de revoltă justificată atunci când se referă la perioada postpaulescu, vizând atitudinea succesorului acestuia la conducerea catedrei, generalizându-i activitatea de demolare și anihilare a ilustrului său înaintaș sub sintagma “sindromul Nițescu” sindrom care din nefericire este valabil și astăzi în foarte multe domenii de activitate. “Justiția retrospectivă pentru Paulescu” este titlul celei de a cincea părți, titlu inspirat din gândirea filosofului Gabriel Marcel care spunea; “fără speranța
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nimic în severele lui selecții de mai târziu. Totuși, cel ce ulterior va slăvi lumina, culorile calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci timpuri și figuri. Imaginea adevăratului A. începe să se limpezească odată cu volumul Cartea de lângă inimă (1959), urmat de Constelația lirei (1963), unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
ca parte a naturii neschimbătoare a ordinii lucrurilor. Sau, de-a lungul secolelor, bolile mintale nu au avut tratamentul adecvat și, din acest motiv, bolnavii mintali erau ascunși de ochii mulțimii. În legătură cu acest al doilea exemplu, nu putem afirma că înaintașii noștri erau insensibili, dar le lipsea posibilitatea aprecierii corecte a naturii bolilor mintale, cât și mijloacele de tratament efectiv al acestora. O dată ce știința medicinii a dezvoltat capacitatea de tratament eficient al acestor maladii, atunci lipsa îngrijirii medicale a acestor oameni
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sonor filarmonica culturală a interbelicului românesc, în special sub bagheta doctrinară a lui Nichifor Crainic. Patria nu e, așadar, doar pământul pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a revoluției române, evidentă în lupta de eliberare națională. Cucerirea independenței de stat a României, proclamată în 1877 și obținută pe frontul de luptă în 1878, este decretată ca fiind "opera întregii națiuni", "rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu măreața victorie obținută în 1877 pe cîmpul de bătălie împotriva Imperiului otoman" (Hurezeanu et al., 1988, pp. 111, 120). Dobândirea independeței de stat completează astfel lupta națională inaugurată de Horea și continuată de Tudor. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ai istoriei (fie ei individuali - personalități istorice singulare, ori colectivi - categorii sociale, agenți corporativi de tipul Poporului, Națiunii, Partidului); c) monumentalizarea trecutului și titanizarea actorilor istorici - construcția politică a statului-națiune a presupus nu doar glorificarea vremurilor apuse alături de eroizarea acțiunilor înaintașilor, ci și monumentalizarea trecutului în conjuncție cu ridicarea Marilor Oameni ai Istoriei la rangul de personaje titanice. Unei "ființe active și plină de aspirații" cum era ființa națională în prelunga fază de construcție politică a statalității românești îi era necesară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai mult divin decât omenesc; un chip frumos, dar chip al înțelepciunii, mai mult iubită decât iubitoare, și iubită mai puțin ca femeie decât ca treaptă spre cele cerești. Astfel s-au născut Beatrice și Laura.” 581 Deși admiratori ai înaintașilor lor iluștri, atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer optează pentru un alt tip de imaginar feminin, mai realist, mai autentic uman și, poate, de aceea, mai credibil. Donna angelicata din Decameronul sau din Povestirile din Canterbury nu mai este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
30 decembrie 1947 („roagă membrii noului comitet să urmărească revista Flacăra, a Uniunii”). Ceea ce li se cere membrilor Societății este să accepte că s-au născut din nou, să uite trecutul „pătat”, să evite ce e discutabil în biografiile marilor înaintași, să accepte o linie progresistă a educației tineretului, să și sporească rândurile cu scriitori tineri... Ideologii sunt încă în băncile școlilor de partid, vor apărea ceva mai târziu; bătrânii care populează aceste documente cer cu deosebire lucruri practice și gândesc
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acest psalm constă în faptul că este o expresie, o exteriorizare a stării lui sufletești, zbuciumată de păcatul săvârșit. Conștient de gravitatea păcatului și neîmpăcat, psalmistul încearcă să se roage din toate puterile Domnului. Nici o altă rugăciune, alcătuită de vreun înaintaș al său, nu era satisfăcătoare, deoarece i se părea că niciuna nu corespunde stării lui sufletești, nici una n-ar fi putut să-i redea liniștea sufletească atât de mult dorită. David își alcătuiește singur rugăciunea, pentru a-și exprima adevăratele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
arătând limitele fiecăreia (impuse de stadiul În care se găsea cercetarea filologică la momentul respectiv, de imposibilitatea de a consulta anumite arhive (precum cele de la Viena, Cernăuți etc.). Această examinare critică trebuie făcută În mod obiectiv, cu tot respectul cuvenit Înaintașilor noștri În cercetarea temei respective; - metodele principale de cercetare diferă de la un subiect la altul și de la un domeniu la altul. Sociologia poate lucra cu metode cantitative și calitative, critica și istoria literară având alte metode (textualiste, structuraliste etc.); - eventualele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
noi i-am dus mai departe demersul, stăruind asupra perioadei ce a urmat, până în 1914. De asemenea, pentru anii 1863 - 1884 am avut în vedere o lectură atentă a listelor publicate de Léon Vaderkindere, căutând să aducem în plus față de înaintașul nostru o serie de comparații cu alte date statistice ori calitative, care să ne permită să înscriem într-o anumită traiectorie performanțele tinerilor români. Totodată, am procedat la o serie de ajustări, completări, corecturi, reevaluări formale și de fond ale
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și apoi noi i-am inventariat că titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1863-1914. Rămâne că pe viitor să continuăm această investigație, cu atat mai mult cu cât nu suntem deloc de acord cu afirmația înaintașului nostru că personajele studiului de față nu au avut prea mare notorietate în epoca lor. Așadar, am readus în discuție oameni politici de prim rang de pe scena publică românească precum Vasile Conta (cunoscut și ca filosof, jurist, om politic, ministru
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
tot în Bârlad, fără a ‐i fi originală sintagma, dar și un început al înțele pciunii personale, prilejuită de vârstă, m‐ au făcut să mă întreb: bine, „Steagul roșu” dar care i‐i rădăcina, de unde vine, cine i‐au fost înaintașii? Problema genealogiei ne‐o punem când am ajuns la o vârstă, nu atunci când ne interesează prezentul. Lucru pe care l‐ am constatat și la renăscutul „Păreri tutovene” din 1992 care, dezinteresat de propriu‐ i trecut, pleacă la drum, cum aș
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Bârlad, ca și oamenii lor, fac parte din zestrea municipiului. De ce n‐am scoate‐ o din lada care o găzduiește? Bârladul, ca fiecare localitate a țării noastre, merită să fie mai bine cunoscut... Ca și oamenii lui, mereu recunoscători înaintașilor, profesorilor noștri... Ion N. Oprea 18 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ Vechea Stradă a Gării din Bârlad Din ziarele vremii... 21 Acțiunea Acțiunea, ziar conservator, apare în octombrie - noiembrie 1902, 4‐ 5 numere pe timpul alegerilor. Redactori: Maior Pruncu și Lupu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spus cuvântul lor: Gârleanu, D. Nanu, Moldovanu etc. Din Bârlad și-a luat zborul marele Al. Vlahuță... Suntem bucuroși că o mână de harnici mânuitori ai condeiului, astăzi, caută, ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie; le-am urmărit cuvântul în „Păstorul Tutovei". Mai colaborează în același număr: I. Gr, Oprișan căruia i-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
T. Slobozeanu, și‐ a început ucenicia de scriitor strălucitul gazetar de astăzi Pamfil Șeicaru, directorul ziarului „Curentul...”. Revista pornește la drum spunându‐ și „Să muncim!” și își propune ca ideal speranța că dacă nu va putea mări comoara lăsată de înaintași, cel puțin să n‐ o risipească. În numărul 12 din decembrie 1912, G. Tutoveanu își anunță abonații: „Începând de la numărul viitor Freamătul va continua să apară sub conducerea unui comitet.” * Colaboratori la Freamătul: G.B Bacovia, Maria I. Bătulescu, I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fie căruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții cultura le, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă... ... Dorim să fim accesibili nu numai Bârladului, ci de asemenea, oricărei categorii de cititori... Cele de mai sus apăreau sub spusele lui Nicolae Iorga
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aspect foarte complex și cu manifestări deosebit de variate. Conceptul de "limbă" se definește în știința actuală în primul rînd prin raportare la "vorbire", așa cum a conceput Ferdinand de S a u s s u r e manifestarea limbajului și cum înaintașul său, Wilhelm von H u m b o l d t, considera limba ca totalitate a vorbirii, în măsura în care ea este o activitate prin care sunetul articulat este chemat să exprime gîndirea. Limba este un produs social al facultății limbajului, un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]