3,037 matches
-
semicerc, cele zece coloane dau o notă de o deosebită frumusețe întregii construcții. În incintă, Șerban reface biserica și înlocuiește vechea pisanie cu o alta, în care se înscrie în rândul ctitorilor. Această refacere a mănăstirii se încheie cu strămutarea înaintașilor într-un mormânt comun. Transformarea ctitoriei în „criptă” a familiei Cantacuzino explică atât strădania lui Șerban de a reface mănăstirea în 1699 - 1700, cât și revenirea sa din 1703, când zidește în incintă un paraclis pe care îl întărește, după
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
următorii 10 ani în exil la Londra, unde a activat în Biroul Socialist Internațional. Aici a cunoscut-o și a luat-o de soție în 1916 pe Ivy Lowe (1889 - 1978), o tânără dintr-o distinsă familie evreiască din Anglia. Înaintașii lui Ivy Lowe emigraseră din Ungaria în Anglia după înăbușirea revoluției de la 1848. Tatăl ei, Walter Lowe, era un cunoscut scriitor, un prieten apropiat al lui H.G. Wells. Pe 17 februarie 1917 se naște fiul lor, Mihail. Pentru o scurtă
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
invaziilor străine care i-au amenințat existența. Cei mai mulți istorici, antropologi, lingviști și arheologi sunt de acord că strămoșii georgienilor de azi au locuit zona din sudul Caucazului și Asia Mică încă din neolitic. Cercetătorii îi numesc de obicei pe acești înaintași ca triburi proto-kartveliane. Triburi proto-gerorgiene: Atât colchianii și iberianii au jucat un rol important în procesul de formare etnică și culturală a națiunii moderne georgiene. În secolul al XIII-lea î.Hr. s-a format o a doua uniune tribală georgiană
Georgieni () [Corola-website/Science/306732_a_308061]
-
altarului. Ea s-a păstrat, cu unele deteriorări, pe fațada sudică și integral pe cea vestică. Pictura exterioară cuprinde scene populate de numeroase personaje în continuă mișcare. Culorile vii, armonios îmbinate, degajă multă căldură. Artistul, cu o viziune nouă față de înaintași, reușește o sinteză îndrăzneață între elementele orientale și occidentale, bine integrată totuși în tradiție. Inovator, pictorul găsește unele soluții proprii de fluidizare a mișcării personajelor, evidente în scena Judecății de Apoi. Se observă și influențe ale picturii murale din tările
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
în octombrie 1929 . La Cupa Mondială, Rădulescu a fost ajutat de către Octav Luchide. Înainte de turneu, după înfrângerea suferită în fața Iugoslaviei în mai 1930, el a renunțat la Emerich Vogl pe postul de căpitan și l-a înlocuit cu Rudolf Wetzer, înaintaș la Juventus București. Motivele participării României la prima Cupă Mondială nu sunt cunoscute; totuși, în perioada desfășurării competiției, Rădulescu a oficiat de două ori ca arbitru de tușă în meciuri în care jucau Argentina și Uruguay și care au avut
Constantin „Costel” Rădulescu () [Corola-website/Science/307864_a_309193]
-
Argeș). Bunicii săi au fost mari vătafi, conducând minoritățile etnice ale rromilor din Craiova și din Constanța, mutându-se cu caravanele și cu șatra de la Dunăre la Marea Neagră, o parte din Moldova și din Ardeal. Familia lui a fost bogată, înaintașii săi ocupându-se cu metalurgia, confecționând cazane de țuică, sigilii de plumb pentru vagoanele de marfă și altele. În anul 1962, Securitatea i-a confiscat tatălui său tot aurul pe care acesta îl avea, deși îl ascunsese într-un proiectil
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
Nu în ultimul rând, cercetările au arătat că scrisul lui Zilot Românul și cel al lui Ștefan Fănuță sunt identice. Potrivit cercetărilor lui Marcel Dumitru Ciucă, Ștefan (Ioan) Fănuță se naște în jurul datei de 27 decembrie 1787 la București. Despre înaintașii săi, Zilot scrie: "„moșii miei, și de n-au fost în vederea cea proastă atâta slăviți, dar în tainica vedere au fost prea slăviți, pentru că toți au stătut, unii, parte bisericească - preoți, duhovnici vestiți, clirici la scaunul Mitropoliei țării aleși - alții
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
de Epicur care susținea că mișcarea atomilor nu are nici început, nici sfârșit, cauza acesteia aflându-se în ei înșiși. Mai târziu, poetul latin Lucrețiu reușește să transpună în versuri, în "De natura rerum" ("Despre natura lucrurilor"), concepția atomistă a înaintașilor săi. Deși este predecesorul tuturot teoriilor atomiste moderne, atomismul Greciei antice nu poate fi considerat o teorie științifică. Era doar o pură speculație filozofică, mai ales că nivelul redus al științei și tehnicii acelei epoci nu permiteau verificarea ei experimentală
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
zeitate, iar obiectul comemora o ceremonie religioasă dintr-un district al orașului Buto din nord-vestul Deltei cu ocazia unificării țării. Trebuie precizat faptul că unificarea s-a realizat prin intermediul unor lupte purtate de către Narmer împotriva populației Egiptului de Jos. Spre deosebire de înaintașii săi, așa-numiții regi ai „dinastiei 0“, Narmer este atestat prin descoperiri mult mai numeroase, provenind din diferite orașe ale țării: Minshat Abu Omar, Buto, Zawiet el-Aryan, Tura, Heluan, Tarkhan (toate din Deltă), Abydos, Naqada și Hierakonpolis. În aceste așezări
Narmer () [Corola-website/Science/303082_a_304411]
-
pe sofiști drept învățători ai virtuții. Anytos le tăgăduiește cu indignare o astfel de însușire. Pentru el oricare cetățean de treabă este mai capabil să predea virtutea decât sofiștii. Un astfel de cetățean a învățat virtutea la rândul său de la înaintași. Socrate acceptă ideea că în Atena au existat și există încă mulți oameni virtuoși. Dar altul este sensul întrebării sale. Este vorba dacă acești oameni au fost sau nu în stare să învețe și pe alții să fie ca ei
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
al Imperiului Bizantin, foste centre ale creștinătății în secolele trecute. Această teorie a fost din acel moment adoptată de toți rușii în secolele care au urmat. Boierii erau nobili ereditari împărțiți în trei categorii: Boierii Rurikizi și Gediminizi, ai căror înaintași au fost principi independenți, se considerau înrudiți cu țarul și, prin aceasta, aproape egali cu autocratul. În timpul perioadelor de tulburări dinastice, așa cum au fost cele din timpul minoratului lui Ivan al IV-lea, boierimea a reprezentat o forță internă care
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
doilea sat atestat este Barcă. Dată atestării 1542, martie 15. În document, pe lângă numele satului Barcă apare și numele satului Atigani. Probabil că satul era, de fapt, un sălaș de robi țigani aduși de acest mare demnitar domnesc sau de înaintașii săi. Satul astăzi nu mai este, dar pe locul său se află un cătun al comunei numit Țigănie. Satul Barcă a avut o biserică abia în anul 1793 și aceea zidita de locuitori. Poate că documentele nu reușesc totdeauna să
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
la tiranie și a instituit un regim democratic la Milet. Al doilea, a fost o călătorie în Grecia Balcanică pentru a sonda opinia grecilor de peste mare și a se asigura de ajutorul pe care putea conta. Mai întâi, ca și înaintașii săi, s-a îndreptat spre Sparta, unde nu a fost bine primit. Vizita lui Aristagoras la Sparta așa cum este povestită de Herodot, a fost ulterior deformată de tradiție prin felurite anecdote. Cert însă este că Aristagoras s-a înfățișat regelui
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
istoric necuviincios, această opinie părând a juca pe diferența puțin relevantă dintre antisemitismul rasial (încarnat cel mai bine de “limpieza de sangre” spaniolă și “legile rasiale” naziste) și antisemitismul religios tradițional (pe care l-a promovat atât Gură-de-Aur cât și înaintașii și succesorii lui). Deosebirea este următoarea: anti-iudaismul este ură religioasă, în timp ce antisemitismul este rezultatul „rasismului științific” al secolului XIX; un anti-iudaist nu ar mai fi avut nimic contra unui evreu care se boteza (deci trecea de la iudaism la creștinism), în
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
dintre istoricii contemporani cred că Herodot a inventat cea mai mare parte a versiunii sale. Istoricul sicilian Diodorus Siculus, scriind "„Bibliotheca Historica”" în secolul I î.Hr., oferă la rândul său o relatare a războaielor medice, în parte dezvoltată din lucrarea înaintașului său, istoricul grec Ephorus. Această versiune este destul de asemănătoare cu cea a lui Herodot. Războaiele sunt descrise cu mai puține detalii și de către alți istorici antici ca Plutarh, Ctesias din Knidos, sau sunt menționate de către alți autori, cum ar fi
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
Ca un omagiu adus însemnătății operei lui Sofocle, cetățenii Atenei l-au ales strateg (conducător militar), în acestă calitate participând la o expediție împotriva insulei Lemnos. În crearea tragediilor, Sofocle se inspiră din aceleași izvoare ca și Eschil; ca și înaintașul său, el face apel la cunoscutele legende și eroi mitologici, tematica unora dintre tragediile sale fiind asemănătoare cu a pieselor lui Eschil, sau continuă pur și simplu tema abordată de acesta (de pildă, în „"Antigona"”, Sofocle pornește de la momentul final
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
Diaconescu, Ion Gherghina, Ștefan Dumitrescu, Gheorghe Stănciulescu, Nicolae lonescu, Ion Lăsculescu, Ion Stănescu. Dinamo Pitesti In anul 1954, Dinamo Pitești se întărește cu cei mai buni jucători din Pitești: portarul Leață, fundașii Leonte lanovschi și Boldizar, mijlocașul Gheorghe Popescu și înaintașul Basarabescu, reușind să ocupe locul al treilea în campionatul regional, cu 40 de puncte (golaveraj 67-23), în urma Flamurii Roșii Râmnicu Vâlcea și Minerului Câmpulung, cu 18 victorii, 4 meciuri egale și 4 înfrângeri din cele 26 de partide disputate. Urmează
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
care domnul român s-a confruntat încă de la începutul domniei cu presiunea politică a regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Pentru a contracara pretențiile de suzeranitate ale regelui maghiar, moștenite de la predecesorii săi, Mircea a continuat politica de independență promovată de înaintașii săi și a încheiat un tratat de alianță defensivă cu regele Poloniei în 1389. În condițiile în care regele Poloniei, Vladislav Jagello și regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, ridicau reciproc pretenții asupra coroanei celuilalt, ca moștenitori ai regelui Ludovic cel
Politica externă a lui Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/302617_a_303946]
-
vreme de 9 luni. Autoritățile maghiare au fost foarte atente la desemnarea persoanei noului ales, căutând în acest fel să nu întărească spiritul de luptă al românilor transilvăneni. Mitropolitul Victor Mihali de Apșa a pășit însă pe drumul marilor săi înaintași, punându-se cu același spirit de sacrificiu în serviciul neamului. Păstorirea sa a cuprins perioada frământată a mișcării memorandiste, a ieșirii din pasivitate a Partidului Național și a înființării episcopiei de Hajdúdorog (1912). Victor Mihali s-a născut la 19
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
era cel mai în vârstă descendent direct al lui Hotu Matua, legendarul „descălecător”. Cel mai vizibil element al culturii pascuane este producția masivelor Moai, statui din rocă vulcanică a caror masă poate ajunge la sute de tone, si care reprezentau înaintașii zeificați ai locuitorilor insulei. Se credea că între cei vii și cei morți există o legătură simbiotica prin care înaintașii asigurau celor vii tot ceea ce aceștia aveau nevoie (sănătate, recolte bogate, fertilitatea turmelor, noroc, etc.) iar aceștia din urmă, prin
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
este producția masivelor Moai, statui din rocă vulcanică a caror masă poate ajunge la sute de tone, si care reprezentau înaintașii zeificați ai locuitorilor insulei. Se credea că între cei vii și cei morți există o legătură simbiotica prin care înaintașii asigurau celor vii tot ceea ce aceștia aveau nevoie (sănătate, recolte bogate, fertilitatea turmelor, noroc, etc.) iar aceștia din urmă, prin ofrandele lor, asigurau morților un loc mai bun în lumea spiritelor. Majoritatea așezărilor se regăsește în apropierea coastelor iar statuile
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
resurselor naturale, fără de care se subminează însăși existența omului. De „Corporațiile în societate”, cum spune și titlul, se ocupă în partea a II-a, insistând pe aplicarea unui management corect și deschis de către corporații, învățând de la natură și din experiența înaintașilor înțelepți. În această parte, ca și în ultima a cărții, autorul critică sever sistemul birocrației administrative din Japonia și propune renunțarea la reglementările birocratice pentru a da companiilor, îndeosebi mici și mijlocii, libertate deplină de a acționa pe piață independent
Kazuo Inamori () [Corola-website/Science/302872_a_304201]
-
la despărțiri dureroase și definitive în cadrul familiilor. Naționalizarea proprietăților germanilor și anii grei din perioada de după război au făcut ca și cei puțini care s-au întors din Rusia, să înceapă să caute refugiu în țara de origine, Germania, de unde înaintașii lor veniseră cu 800 de ani înainte. În perioada regimului comunist Biserica Evanghelică s-a aflat sub controlul sever al autorităților de stat. Securitatea a căutat să instrumentalizeze Biserica Evanghelică în scopul izolării unor disidenți. Astfel, sub presiunea Securității, Biserica
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
propunea înființarea mai multor oficii federale dedicate problemelor dreptului de vot și a practicilor discriminatorii la angajare. Aceasta a provocat o furtună de critici din partea democraților din Sud în ajunul convenției naționale democrate, dar Truman a refuzat vreun compromis, spunând: „Înaintașii mei erau confederați ... dar mi s-a întors stomacul pe dos când am aflat cum soldații negri, abia întorși de peste mări, erau aruncați în Mississippi din mașinile Armatei și bătuți.” Relatări despre abuzurile, violența și persecuțiile suferite de mulți veterani
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
statutul de fondator al noii cetăți de pe colină Palatinului. Romulus și-a adjudecat rolul de conditor, și-a ucis fratele care i-a luat în derâdere actul fondator și va ctitori viitoarea cetate Roma. Deși fondarea Romei este atribuită și înaintașilor săi, Evandru, arcadianul sosit în Italia, faptele fondatorului Romulus că unirea cu sabinii și coregena cu regele sabin Titus Tatius denotă debutul destinului al "Cetății Eterne". Domnia să are o încărcătură mitică, acesta dispărând miracuos în timpul unei inspecții militare, fiind
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]