13,635 matches
-
precis, după răscoalele galițiene din anul 1846. Tactic, partida aristocratică urmărea să repună la primul punct al agendei internaționale cauza polonă, s-o promoveze prin intermediul cabinetelor marilor puteri, care trebuiau s-o soluționeze fie pe cale diplomatică, fie printr-un război. Îndeosebi în acest din urmă caz, Imperiul Otoman și popoarele din sud-estul continentului dobândeau o mare însemnătate în planurile antițariste ale partidei aristocratice. Czartoryski vedea alcătuită în această parte a continentului o bază de atac antițaristă și tocmai de aceea el
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concentra pe exponenții celor mai avansate concepții și idei. În linii mari, partida democratică credea într-un război revoluționar al popoarelor, în urma căruia Polonia va fi reconstituită ca republică. În ajunul revoluției din 1848, acțiunea acestei partide în țările române, îndeosebi în Moldova, devansase pe cea a partidei aristocratice. Perioada care a urmat înfrângerii revoluțiilor din 1848-1849, ca orice perioadă de contrarevoluție și de reflux revoluționar, a diminuat influența partidei democratice, fenomen ce s-a manifestat incipient chiar în cursul desfășurării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe măsura sporirii contactelor cu reprezentanții mișcării naționale românești și a dezvoltării mișcării pentru emanciparea socială și națională, totul întemeindu-se pe nedezmințita simpatie pe care cauza polonă o afla în patria noastră. Prin tradiție și cultură, marele boier român, îndeosebi în stânga Milcovului, rămânea atașat de ceea ce reprezentase ca tip social nobilul polonez, în vreme ce păturile sociale angajate activ în lupta pentru emanciparea socială și națională a românilor vedeau în emigrația polonă nu numai un aliat, ci și o expresie a martirajului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bine închegat. În ajunul izbucnirii revoluției din 1848, emigrația polonă în Principatele Române era numeroasă și puternic ancorată. Zeci de preceptori, zeci de medici, mecanici și meșteșugari, arendași și administratori de moșii, negustori etc., erau răspândiți pe întreg teritoriul românesc, îndeosebi în stânga Milcovului, unde formaseră mari grupări la Iași, Botoșani, Mihăileni ș.a. și-și găsiseră adăpost la moșiile Cantacuzineștilor și Moruzeștilor, la cele ale lui Vasile Sturdza, D. Rallet etc. Ajuns în Moldova în 1846, Anton Wasniewski constata că, „în anii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor față de „chestiunea română”, impunând ambelor părți să treacă la aplicarea unor măsuri concrete de colaborare. Un îndemn important la elaborarea unui plan concret de acțiune comună cu românii continua să vină din partea agenților și emisarilor polonezi în Principatele Române, îndeosebi din partea lui Butkiewicz, după mutarea centrului de greutate a revoluției la București. Acesta din urmă scria, la 28 iunie 1848, că „muntenii sunt un bun element, dacă noi vrem și știm să-l fructificăm, el va deveni unul din cei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fink și Trszinski, plecați din Londra cu destinația Moldova. Făcându-se ecoul reacțiunii țariste, „Albina românească” cerea, în mai 1849, nici mai mult, nici mai puțin decât scoaterea emigrației polone de sub protecția dreptului public european. Toate straturile societății erau frământate, îndeosebi țărănimea, care, în multe cazuri, refuza să lucreze proprietarilor. Pe de altă parte, la intervenția lui Adam Czartoryski, fusese numit consul al Franței la București, în februarie 1849, Eugène Poujade, în care se puneau speranțe serioase de sprijin, în vreme ce operațiunile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Constantinopol ca, în cazul în care Bem ar intra în Țara Românească, să plece cu Costache Negri într-acolo ca să-l puneți în capul trebilor. Se pare că planul lui N. Bălcescu se înfățișa ca având sorți de izbândă, îndeosebi după discuția pe care a avut-o cu Kossuth. La 14 iulie 1849, N. Bălcescu scria entuziast din Szegedin că „sîntem salvați” de vreme ce Kossuth i-a recomandat să-l ia pe Avram Iancu și pe români și să treacă în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Czartoryski a fost cel dintâi care s-a străduit să introducă în politică problema națională și justețea pretențiilor naționale, socotind necesară egalitatea ungurilor cu românii și cehii, câștigându-l pe Teleki, de pildă, pentru această idee, făcându-l să devină „îndeosebi aplecat” să pactizeze cu românii în chestiunea Transilvaniei. Reacțiunea, îndeosebi cea de inspirație țaristă, exagera însă influența emigrației polone din motive ușor de bănuit. În aprilie 1849, de exemplu, în „Albina românească” se scria că Lajos Kossuth „au încăput sub
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
introducă în politică problema națională și justețea pretențiilor naționale, socotind necesară egalitatea ungurilor cu românii și cehii, câștigându-l pe Teleki, de pildă, pentru această idee, făcându-l să devină „îndeosebi aplecat” să pactizeze cu românii în chestiunea Transilvaniei. Reacțiunea, îndeosebi cea de inspirație țaristă, exagera însă influența emigrației polone din motive ușor de bănuit. În aprilie 1849, de exemplu, în „Albina românească” se scria că Lajos Kossuth „au încăput sub înrâurirea polonilor și acum urmează ca o mașină după propaganda
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă pentru Bruck nu numai o uniune economică, ci și o alianță politică menită să asigure integritatea Austriei și a statelor germane, să facă posibilă impunerea punctului lor de vedere în relațiile internaționale. Pentru realizarea acestei alianțe a luptat Bruck, îndeosebi în vremea războiului Crimeii, opunând politicii de „mare codeală” („Die grosse Weigerung”), dusă de cabinetul din Viena, politica mult doritei sale Mitteleuropa: o alianță între Austria și statele germane, un front comun atât împotriva vestului, cât și a estului. Un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țările dunărene în două mari părți: austriece și turcești. Urmând firul logicii lui L. von Stein, ajungem la a patra perioadă, în care, firește, ar trebui să se desăvârșească misiunea civilizatoare a Austriei asupra regiunilor neaustriece. Aceste din urmă regiuni, îndeosebi Principatele Române, nefiind în stare după părerea lui Stein să dobândească independența, sunt supuse influenței și intereselor nordului și sudului. Ele trebuie scoase din această situație și să li se creeze un regim care să garanteze pacea Europei. Această din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el, stă o mare sarcină de care depinde anexarea economică a țărilor dunărene: „aceasta este, am putea spune, cucerirea economică a Dunării prin Die Donau-Dampfschifffahrtsgesellschaft”. L. von Stein ocolește unele chestiuni politice de natură să alarmeze diplomații marilor Puteri și, îndeosebi, patrioții din țările dunărene. El insistă asupra chestiunilor de ordin economic, care-i oferă posibilitatea de a confunda în mod voit interesele acaparatoare ale Austriei cu cele ale Europei, în general, și ale Principatelor dunărene, în special. Deși el vorbește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de altă parte, ea n-a putut fi îndeplinită din cauza opoziției puterilor rivale în Principate, Franța mai ales, din cauza indiferenței, suspiciunii și a opoziției prusiene față de proiectele de constituire a Mitteleuropei, din cauza concurenței prusiene în afacerile economice din Principate și îndeosebi din cauza împotrivirii energice a românilor, care vedeau în Austria principalul obstacol în calea făuririi unității naționale. Karl von Bruck și Lorenz von Stein n-au fost totuși fanteziști. Ei au fost exponenți ai unor categorii sociale care plecau de la anumite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poporului, ce-i drept, un popor analfabet în proporție de 70-80% (datele diferă, sunt deci aproximative, dar concludente în ansamblul lor). Observatorul în survol reține aparențele, deși numărul „călătorilor străini” în Principate (vezi colecția de volume publicate la noi și, îndeosebi, cele comentate de Dan A. Lăzărescu) nu ne îngăduie să dresăm o listă fără de cusur a superficialității. Mai presus de toate, spre a nu cădea sau, poate, urca ?! într-o dizertație erudită și obositoare, să riscăm o concluzie parțială: revoluțiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
legea progresului, fatală la istoricul și filozoful german, ca și la N. Bălcescu, care se diferențiază însă atunci când își propune să explice natura și rolul forțelor motrice ale evoluției progresive a societății. Fără îndoială că studiile istoricilor francezi ai Restaurației, îndeosebi cele ale lui Augustin Thierry și Fr. Guizot, l-au făcut pe N. Bălcescu să înțeleagă mai bine esența claselor sociale, că lucrările lui P. J. Proudhon au lăsat urme în concepția lui N. Bălcescu privitoare la politica creditelor, că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de „renaștere a naționalităților”, când națiunile pe cale de constituire sau recent constituite își căutau propriul lor drum, într-o epocă în care - așa cum s-a observat - romantismul filozofic și literar în general, cel german (A. D. Xenopol a studiat în Germania) îndeosebi - au perseverat în preamărirea specificului național, în vreme ce «Dacia literară» și mediul ieșean - din care A. D. Xenopol descindea - și-au făcut un punct de onoare din cultivarea celor mai adânci sentimente patriotice. A ridica starea materială și intelectuală a poporului român
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aici încolo însă, atitudinea lui Xenopol față de problema agrară a fost contradictorie. Ce-i drept, A. D. Xenopol a militat neabătut pentru „neatîrnarea economică” a țăranului, pentru ca acesta să devină un cetățean luminat, dar soluțiile pe care le-a preconizat istoricul, îndeosebi în studiul Mijloacele de îndreptare ale stării țărănimii române, ca și în altele, s-au dovedit ineficace. A. D. Xenopol s-a împotrivit exproprierii marii proprietăți până în anii primului război mondial, când și-a schimbat părerile. S-a spus că singura
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar, A. D. Xenopol n-a respins exproprierea și împroprietărirea pentru că s-ar fi aflat de partea marii proprietăți sau a conservatorilor, ci pentru că socotea soluția netrainică din punct de vedere economic, motiv pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept, uneori 1-a trădat pentru prea marea încredere în ea. În sfârșit, nu însă în ultimul rând în privința însemnătății, N. Iorga și-a creat el însuși mijloacele materiale indispensabile inițierii și dezvoltării unor cercetări de anvergură. Cercetările din tinerețe, îndeosebi în arhivele și bibliotecile din Italia, Franța, Anglia, Austria, Olanda etc., i-au oferit un material documentar care, prin bogăție și valoare, avea să-i dea posibilitatea de a arunca lumină în acele compartimente ale istoriei patriei rămase în întuneric
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi redate istoriei culturii noastre. În ciuda unor idei greșite în legătură cu revoluțiile de la 1848 din țările române, larga sa viziune asupra istoriei, puterea de cuprindere a evenimentelor mari și mici l-au ajutat să impună puncte de vedere și azi valabile, îndeosebi în ceea ce privește politica externă a revoluției. El a plecat de la unul din faptele esențiale și evidente: așezarea țărilor române între trei mari imperii conservatoare, reacționare (Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman). N. Iorga a demonstrat că promisiunile de ajutor ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
membru al secției de istorie a Institutului. Nu a fost neglijat trecutul, în dialogul cu „unele cazuri” (prof. Emil Diaconescu va fi eliminat din Institut cu acel prilej), dar accentul se punea pe angajarea în elaborarea temelor de plan și, îndeosebi, pe deslușirea perspectivei, chiar și mai îndepărtată, a cercetării, potrivit posibilităților documentare, a înclinărilor și însușirilor cercetătorilor. Am citit în ochii lui Andrei Oțetea o mare satisfacție, plăcerea unei ,,mari descoperiri”: tinerii știau ce vor, proiecția în viitor se înfățișa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ȚARISTE ÎNTRE <ANII> 1825-1861 I. Introducere Politica externă a Rusiei țariste între anii 1825 și 1861, adică în perioada delimitată de răscoala decembriștilor și reformă, se constituie într-o fază distinctă a istoriei relațiilor internaționale ale Rusiei. Istoriografia burgheză și, îndeosebi, nobiliară rusă atribuia caracterului distinctiv al acelei faze efigia domniei țarului Nicolae I. Un asemenea punct de vedere este împărtășit și astăzi de nu puțini istorici de concepție idealistă. Neîndoielnic că, după cum vom vedea, personalitatea țarului Nicolae I a înrâurit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o forță reală și noi titluri pentru o politică externă activă și... eliberatoare. Singura rază de lumină, în viziunea societății ruse asupra politicii externe, provenea din partea lui Herzen și a revoluționarilor democrați. Nu lipsită de căutări și, uneori, de inconsecvențe (îndeosebi Herzen), concepția lor poate fi chintesențiată în formula „pentru eliberarea voastră și a noastră”. Lozinca viza Polonia, dar ea era general valabilă pentru o concepție înnoitoare. Istoriografia rusă nobiliară și burgheză a justificat de regulă politica externă țaristă. O mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult înlesnită de individualizarea unor etape, distincte chiar la un examen sumar. Cea dintâi are ca punct terminus anul 1829. Este o fază a politicii externe țariste, dominată de redeschiderea crizei orientale, în care principalele probleme le constituie cea greacă, îndeosebi, cea a Principatelor Române și Serbiei. O a doua etapă am delimitat-o pentru anii 1829-1853, când centrul de greutate al crizei orientale se amplifică, când preponderența Rusiei și lupta împotrva ei, dusă de puterile occidentale, în primul rând de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se ralia total. Fals asigurat în această privință, el a făptuit o a doua eroare, când și-a format convingerea că va putea ajunge la o înțelegere cu Anglia în chestiunea orientală. Sursele erorii trebuie căutate în exagerarea contradicțiilor franco-engleze (îndeosebi în Africa) și în credința că, în Anglia, avea de luptat numai cu Palmerston, a cărui înlocuire cu un alt om politic de exemplu Aberdeen, va limpezi calea soluției ruse. Țarul nu înțelegea că în spatele lui Palmerston stătea întreaga burghezie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]