5,478 matches
-
Politica „despotismului luminat” aplicată de împăratul Iosif al II-lea, numită „iosefinism”, prin care s-a decretat desființarea iobăgiei, a întâmpinat opoziția nobilimii maghiare care, după moartea împăratului în 1790, a anulat toate reformele progresiste inițiate de împărat. Inventarul nedreptăților îndurate de țăranii români din Ardeal n-ar fi complet dacă nu adăugăm și cauzele de ordin religios-confesional care au determinat exodul peste Carpați a românilor ardeleni. Românii, ortodocși în marea majoritate, s-au văzut stăpâniți de nobilii și episcopii unguri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mult, contribuind hotărâtor la ameliorarea stării de sănătate, la educația sanitară a cetățenilor a fost doctorița, căsătorită cu directorul școlii, Ojog. A stat peste 11 ani în comuna Filipeni, la dispensarul din „casa popii”) și a ameliorat multe suferințe, îndurând toate ingerințele „organelor de partid și de stat”, toate „mârlăniile” celor care se credeau puși de viață să asigure fericirea lumii. A ținut o evidență exactă la gravide, sugari, vaccinări și epidemii. De prisosă să spunem că Dispensarul Filipeni nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Ion Corniță și a altora. Nu știu mai nimică sau chiar nimic. Am aflat că se știe de către cei mai în vârstă că a fost închis, că umbla cu niște manifeste și cam atât. Sigur, ne solidarizăm cu suferința îndurată prin lagăre, închisori, la Canal de către oamenii care au avut altă opțiune politică decât cea oficială, impusă, însă nu pot accepta ideea propagată prin scrisă și vorbit să-ți transformi suferința în privilegii, situație valabilă și pentru „eroii” revoluției din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realizate aici nu vor costa mai nimic, ținând seama de mașinile ce ne rămân și care, la finele campaniei, sau se pot aduce în țară, sau se vor vinde cel puțin cu prețul cu care au fost plătite. În urma suferințelor îndurate în luna trecută, boala mea, după cum v-am scris, s-a agravat, apoi și asprimea climei de aici mă pune în imposibilitate a mai putea sta în Moscova, astfel că am neapărată nevoie de concediu ce v-am solicitat deja
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și a cotropirii păgâne; considerând că în 1774, prin vicleșug. Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a-sila alipită Coroanei Habsburgice; considerând că 144 de ani, poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri, cu cari ei voiește să trăiască ca frate; considerând că, în scurgere de 144 de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ca frate; considerând că, în scurgere de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor, și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică, din școală și chiar din biserică; considerând că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile izvoarelor de câștig ale acestei țări și despoiat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tuturor societților, de o nevoie de compensație, care e însși firea moravurilor omenești. Limitarea, socializarea și echilibrarea relativ și variat a puterilor și valorilor ne ofer, prin lucrarea lui Ralea, o explicație realist, artând cum omul simplu nu iubește, nu îndur mereu supremația nici unei puteri, chiar dac la început, sau o bucat de timp, o admir. Orice exces de putere displace omului mediu, fie aceast putere estetic, sau cultural, deci nu numai agresiv, așa cum pot fi uneori puterile fizice, politice, economice
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și 1931. Această operațiune densă, tipică pentru cele realizate în jurul Parisului, formează o impunătoare barieră între bulevard și periferie. Aceste locuințe ieftine (HBM) au reprezentat la vremea respectivă o îmbunătățire sensibilă a condițiilor de locuit ale familiilor modeste condamnate să îndure lipsa de confort a unor adevărate cocioabe. Structura acestor ansambluri exprimă o concepție igienistă: curțile deschise și grădinile asigură pătrunderea luminii naturale în locuințe și favorizează convivialitatea și jocurile copiilor. Astăzi, muncitorii calificați și funcționarii, ajunși la un statut ce
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ca atmosfera dimprejuru-i, făcându-l pe creator să-și uite melancolia: Este Ea. Deșarta casă/ Dintr-odată-mi pare plină,/ În privazul negru-al vieți-mi/ E-o icoană de lumină.// Și mi-i ciudă cum de vremea/ Să mai treacă se îndură,/ Când eu stau șoptind cu draga/ Mână-n mână, gură-n gură111. Strofa are o lumină aparte; sărutarea nu este decât pură amintire, neavând obișnuitele trăsături ce țin de plumbul gravitațional al cuplului pământean. Imaginea iubitei nu este prea departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fărâmituri din Trupul Domnului când Îl loveau cu biciul. Au auzit și loviturile și cuvintele de batjocură și au văzut și scuipările și gemetele și toată răutatea umană dezlănțuită. Dacă vezi, te ia groaza. Toate par a vorbi câte a Îndurat Domnul pentru noi. L-au bătut, a fost tras de barbă și multe cuvinte josnice I s-au spus. Toate parcă șoptesc tainic de câte a Îndurat pe nedrept. Privim cu ochii sufletului În trecut și lăcrimăm de durerea Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
umană dezlănțuită. Dacă vezi, te ia groaza. Toate par a vorbi câte a Îndurat Domnul pentru noi. L-au bătut, a fost tras de barbă și multe cuvinte josnice I s-au spus. Toate parcă șoptesc tainic de câte a Îndurat pe nedrept. Privim cu ochii sufletului În trecut și lăcrimăm de durerea Lui. Câte a făcut El pentru noi, iar noi ce-I dăm În schimb? Păcate și răutate. Aprindem fiecare pelerin câte o lumânare și ieșim din acea Închisoare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Pe tot acest parcurs al Drumului, părintele David citea câte o Sfântă Evanghelie la opririle care s-au petrecut cu Domnul când mergeau spre Golgota să-L răstignească. Toți eram triști și cu lacrimi În ochi cugetând la câte a Îndurat Domnul Iisus pentru noi. Mi-am amintit de un cântec pe care Îl cânta tata: „Pe Drum, cu spini Încununat, / Cu Crucean spate, nemâncat / Iisus azi trece iar. E cald și Crucea este grea, / Sudori se scurg pe Fața Sa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
este nevoie pentru slujire. Dorea ca la Sfintele Paști 2004 să o poată da În folosință. Dar cum finanțe nu avea și nimeni nu se grăbea să facă vreo donație cred că au cam rămas pe loc. Dar S-a Îndura Milostivul Dumnezeu la inima românilor să se facă auzit acel apel. Îmi amintesc de o bătrânică văduvă de peste 80 ani din județul Botoșani pe nume Calancea Profira din satul Bajura. A trimis de două ori bani la Sfintele Locuri. A
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
robit În Egipt. Erau munciți fără milă, bătuți, chiar și omorâți au fost. A umplut lumea cu evrei. Locul unde a stat și a privit Domnul Iisus orașul Ierusalim Iar credinciosul Moise a dobândit Mila de la Milostivul Dumnezeu. S-a Îndurat de Moise, de rugăciunile lui. I S-a arătat În vis să ia poporul evreu și să se Întoarcă În țara lui. Egiptenii n-au vrut să le dea voie și le-au pus piedici. Atunci Dumnezeu i-a spus
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Îmi spunea tainic: „Ai reușit! Am fost cu tine pentru că M-ai chemat să te ajut. În toate.” În toate, El a fost ajutorul meu. De aceea plâng de multe ori și acum când scriu aceste rânduri cum S-a Îndurat Milostivul Dumnezeu de mine, cea fără de ajutor omenesc, cum de nu m-a părăsit. Și așa eram nebăgată În seamă și mulți au lovit În sufletul meu și inima mea cea Întristată. Dar El, și numai El m-a ajutat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
De noi Îi este milă În genunchi să o rugăm Că păcate multe avem! Ea ne scoate din ispite Să mergem tot Înainte... Drumu-i strâmt și lunecos Greu ajungem la Hristos Te strigăm cu glasul tare Ai milă de fiecare Îndură-te de noi Că suntem pierduți și goi! Goi În fapte bune Trândavi la rugăciune Bogați În păcate Nu ne lăsa Măicuță la moarte! Nu știm când vine... Și ne ia de lângă Tine Păcatele mele m-au acoperit Și abia
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii Îl sculau Și cu biciul Îl loveau Stă Măicuța și privește Inima i se topește! Neîncetat se strigă: Moarte! Iar Pilat s-a temut foarte De Iisus nu s-a Îndurat La moarte L-au condamnat Jidavii Îi apucară Și-o cruce grea aflară Și pe umeri I-o au pus Ca s-o ducă până sus! La Golgota fioroasă Pe o cale dureroasă La un loc, cel hotărât Ca să fie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
scrie, că a luat ms. „Mărturiilor fălticenene” de la „folticeneanul” (!) Gafița, recte de la d-na Ungureanu și Vi l-a adus D-voastră. Aș vrea să știu ce soartă are acum. Oare vreo instituție culturală din Suceava sau Folticeni nu se Îndură să le tipărească? Văd că În alte părți, orașe cu tradiție culturală mai puțin bogată și veche ca a Flt. văd lumina tiparului lucrări despre acele localități. Oare la noi se poate, mai ales că În fruntea județului Suceava se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voia să ajungă singur în lumea cerească, lăsându-și nevasta pe pământ, dar nu voia nici ca soția lui să plece, lăsându-l singur printre oameni. Pentru că n-a găsit nici o soluție potrivită, el a ascuns leacul acasă. Nemaiputând să îndure viața simplă din lumea muritorilor, Chang'e a găsit, în lipsa soțului, leacul miraculos și l-a înghițit tot. Imediat, ea s-a simțit tot mai ușoară, precum un fulg de nea, a început să plutească, apoi să urce încet spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
apoi să urce încet spre cer. A ajuns la lună și a fost găzduită în palatul lunii. Aflând că soția l-a părăsit și că a plecat singură în lumea nemuritorilor, Houyi a fost tare mâhnit, dar nu s-a îndurat să o săgeteze. Houyi și-a continuat singur viața, vâna mereu, apoi a avut ucenici pe care i-a învățat să tragă cu arcul. Dintre elevii săi, tânărul Pang Meng ieșea în evidență. El a făcut mari progrese, însușindu-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în Muntele Laoshan, el se întâlni cu taoistul. După multe discuții, află de trucurile magice ale acestuia și îi ceru să-l ia discipol. Privindu-l îndelung, taoistul îi spuse: "Ești prea șubred la sănătate, mă tem că nu poți îndura constrângerile". Abia la cererea sa repetată, taoistul îi promise că-l primește. După ce se lăsă perdeaua întunericului, uitându-se spre luna argintie, Wang Qi se simțea tare bucuros. A doua zi, dis-de-dimineață, Wang veni la maestru, convins că va învăța
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
va învăța tehnicile taoiste. Dar maestrul îi dădu un baltag și îi spuse să plece în pădure, împreună cu alți ucenici, după lemne de foc. După o lună, mâinile și picioarele lui Wang Qi erau pline de răni și bătături. Nemaiputând îndura oboseala, îi încolți în minte ideea să se întoarcă acasă. Dar într-o seară, el îl văzu pe maestrul taoist cinstindu-se împreună cu doi oaspeți. Era întuneric în cameră. La un moment dat, maestrul scoase o foarfecă și tăie o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
aceea, este un loc ideal pentru petrecerea vacanțelor de vară. Legende despre Lacul de Vest Lacul de Vest din Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang din estul Chinei, ne înfățișează peisaje atât de frumoase, încât mulți turiști chinezi și străini nu se îndură să le părăsească, atrași de splendoarea și farmecul lor. În lucrarea sa, cunoscută sub mai multe titluri Diversitatea Lumii, Cartea Minunilor sau Milionul, una din marile scrieri de călătorie din Evul Mediu și prima care dezvăluie Occidentului european lumea imensă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
trecând cu trufașa lui escortă pe Mackensen călare, nu m-am gândit la vorbele lui Waldthausen. De atunci nu l-am mai văzut, era așa de incapabil încât a fost curând înlocuit cu von dem Bussche, care a avut de îndurat toate neplăcerile neutralității într-o țară a cărei inimă îi era vrăjmașă. Când am ajuns la București, bucuria noastră nu întrecea pe a lui Ionel și a celorlalți frați și surori veniți să ne primească. Altă bucurie și mai mare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
persistent. Mariuța îi era antiteza: nimic nu o demonta, vedea toate în bine, nu credea nici o știre rea, întemeia speranțele cele mai iluzorii pe toate cele bune. Această mentalitate s-a menținut până la sfârșit și i-a ajutat mult ca să îndure câte era să aibă de suferit. Lia, cu o încredere de copil, era convinsă că peste un an toți ai noștri vor fi reîntorși. Vintilă i-o spusese la plecare ca s-o mângâie. În această stare sufletească eram când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]