2,935 matches
-
năluc, Și aidoma ca luna Ce să schimbă totdeauna.” Singura formă de Întrupare a femeii este privirea. Ochișorii furioși, Înlănțuitori sau săgetători, anunță prezența unei ființe materiale. Calitatea lor este mai degrabă negativă: ard, ucid, produc leșinuri, topesc picioarele și Înmoaie brațele bravului suferind. Însă robul este satisfăcut, fără durere el n-ar fi nimic, viața-i atîrnă de aceste lațuri ce le Întind, de săgețile otrăvite ce le slobozesc privirile femeii: „A ochilor tăi rază Îmi place să mă arză
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
noi il poate face: sa ofere înaripatelor o masă gustoasă. Semințele de floarea-soarelui sunt cea mai buna hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore, uleiul din semințe fiind foarte hrănitor. Păsările mai pot fi hrănite si cu pâine mărunțită (sau înmuiată in apă, dacă nu e ger), faină de porumb măcinată mare, mămăliga, orez si ovăz (de preferință fierte), cartofi, morcovi fierți, alte zarzavaturi fierte, bucăți de măr, chiar parțial stricate, pufuleți, floricele de porumb. Unele produse de origine animală sunt
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la 2 ani, Marie, moartă la 1 an și Elisabeth, moartă la 19 ani; ea era pe punctul de a se căsători. Nu mai rămăsesem decît eu și totuși m-au crezut mort de răul anului; dar mama mea a înmuiat un prosop în apa fîntînii Saint-Martin și m-a învelit cu el și niciodată nu am mai avut vreun atac de atunci". După Anne Fillon, Louis Simon, étaminier (1741-1820) dans son village du haut Maine au siècle des Lumierès, Le
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de neaoș engleză - nu știau ce să răspundă, începură să se scarpine în cap, cu osîrdie, aruncînd cîte o privire galeșă cînd spre balenă, cînd spre străinul acela. Dar asta nu îmbunătăți cîtuși de puțin situația lor și nici nu înmuie inima aspră a învățatului domn cu cartea lui Blackstone în mînă. în cele din urmă, unul dintre ei, după ce se scarpină îndelung în cap ca să-și stoarcă vreo idee, se încumetă să vorbească: Ă Vă rog, domnule, cine-i lordul-gardian
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
substanța încă lichidă. Treaba noastră era să le frămîntăm pentru a le readuce la starea lichidă. O treabă dulce și unsuroasă! Nu-i de mirare că spermanțetul a fost în vechime un cosmetic atît de prețuit. Ce bine curăță și înmoaie pielea! Ce plăcut și dulce e acest emolient! După ce mi-am ținut mîinile în el numai cîteva minute, am simțit că degetele mi se prefac într-un fel de țipari - parcă șerpuiau și se răsuceau în spirale! Așezat acolo, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a muri beat sub un gard, dacă cumătrului Cuțitei, om cunoscător cum stau lucrurile la târg, nu i-ar fi venit buna idee de a învăța pe popă să conrupă prin bani "integritatea" procurorului. Atunci acesta nu numai că se înmoaie, dând procesului-verbal o altă încheiere, în favoarea popei, ci ține și un discurs, la masă, lăudând "caritatea" popei - "acestui om de bine"... (Mai târziu, procurorul acesta devine prefect, reprezentantul, deci, în județ al puterii centrale, al statului român modern.) Dar în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
blănărie, marochinărie și articole tehnice din piele. ─────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── 2.1.13.2. Mașini, utilaje și instalații pentru tăbăcării, în afară de: 8-14 ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.13.2.1.- bazine de înmuiat, cenușărit, pretăbăcit, tăbăcit și 16-24 decolorat. ────────────────────────���──────────────────────────────────────────── 2.1.13.2.2.- haspele de înmuiat, cenușărit, decalcifiat, semăluire, 12-18 pielat, tăbăcit și argăsit și butoaie de înmuiat, cenușărit, decalcifiat, semăluire, pielat, tăbăcit, vopsit, retanat, uns, vălcuit, etc; agregate elicoidale de cenușărit și tăbăcit. 2.1.13.3. Alte mașini, utilaje și instalații neregăsite în cadrul 9-15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
aleșilor lor, orice om cu mintea întreagă dîndu-și seama de procedura joasă a profitului propagandistic. Supus și unor inimaginabile tertipuri... de palat, demnul Tăriceanu a fost nevoit, pînă la urmă, să-și modifice tonul maximal al reformei și să-și înmoaie gesturile în cu adevărat sincera îngrijorare privind tragedia apărută dintr-o meteorologie blestemată. Totul pare acum o mare apă în retragere. Pare. Eșaloanele pesedismului se văd lăsate fortuit să puiască în continuare în băncile parlamentului, dar și în năclăitele conflicte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
început școala. Anca-Elena Catană AMURG DE TOAMNĂ E începutul lui noiembrie. Vietățile naturii se pregătesc de iarnă. Vremea este rece și umedă. Soarele se arată cu zgârcenie, stând mai mult ascuns după norii plumburii. Uneori mai cerne mărunt și pământul înmuiat de ploaie, este posomorât. Păsările călătoare pleacă la drum către sudul însorit, aducând pe aripile lor cântecele pădurii desfrunzite, iar animalele își adună provizii. Vântul suflă năvalnic prin livadă și împrăștie miros de frunze coapte. Gospodarii îmbracă haine groase și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a se îndulci, a se înfrumuseța, a se îngrășa, a se îngreuna, a se îngroșa, a se înjumătăți, a se înmuia, a se înnegri, a se înroși, a se însănătoși, a se însenina, a se întări, a se înteți, a se întrema, a se întuneca (cerul), a se învechi, a se învineți, a se jerpeli, a se juli, a se jupui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu dosarele se îngroașă tranz.: Ion îngroașă sosul cu făină part. îngroșat, -ă nom. îngroșarea, îngroșatul A SE ÎNJUMĂTĂȚI Apa din lac se înjumătățește din cauza căldurii tranz.: Ion înjumătățește sucul din sticlă part. înjumătățit, -ă nom. înjumătățirea, înjumătățitul A SE ÎNMUIA Plasticul se înmoaie la soare tranz.: Ion înmoaie plasticul ca să lipească mingea part. înmuiat, -ă nom. înmuierea, înmuiatul A SE ÎNNEGRI Ion se înnegrește de la soare tranz.: Ion își înnegrește părul part. înnegrit, -ă nom. înnegrirea, înnegritul A SE ÎNROȘI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îngroașă tranz.: Ion îngroașă sosul cu făină part. îngroșat, -ă nom. îngroșarea, îngroșatul A SE ÎNJUMĂTĂȚI Apa din lac se înjumătățește din cauza căldurii tranz.: Ion înjumătățește sucul din sticlă part. înjumătățit, -ă nom. înjumătățirea, înjumătățitul A SE ÎNMUIA Plasticul se înmoaie la soare tranz.: Ion înmoaie plasticul ca să lipească mingea part. înmuiat, -ă nom. înmuierea, înmuiatul A SE ÎNNEGRI Ion se înnegrește de la soare tranz.: Ion își înnegrește părul part. înnegrit, -ă nom. înnegrirea, înnegritul A SE ÎNROȘI Pielea se înroșește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu făină part. îngroșat, -ă nom. îngroșarea, îngroșatul A SE ÎNJUMĂTĂȚI Apa din lac se înjumătățește din cauza căldurii tranz.: Ion înjumătățește sucul din sticlă part. înjumătățit, -ă nom. înjumătățirea, înjumătățitul A SE ÎNMUIA Plasticul se înmoaie la soare tranz.: Ion înmoaie plasticul ca să lipească mingea part. înmuiat, -ă nom. înmuierea, înmuiatul A SE ÎNNEGRI Ion se înnegrește de la soare tranz.: Ion își înnegrește părul part. înnegrit, -ă nom. înnegrirea, înnegritul A SE ÎNROȘI Pielea se înroșește la soare tranz.: Ioana își
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îngroșarea, îngroșatul A SE ÎNJUMĂTĂȚI Apa din lac se înjumătățește din cauza căldurii tranz.: Ion înjumătățește sucul din sticlă part. înjumătățit, -ă nom. înjumătățirea, înjumătățitul A SE ÎNMUIA Plasticul se înmoaie la soare tranz.: Ion înmoaie plasticul ca să lipească mingea part. înmuiat, -ă nom. înmuierea, înmuiatul A SE ÎNNEGRI Ion se înnegrește de la soare tranz.: Ion își înnegrește părul part. înnegrit, -ă nom. înnegrirea, înnegritul A SE ÎNROȘI Pielea se înroșește la soare tranz.: Ioana își înroșește unghiile part. înroșit, -ă nom.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dus după moarte în sânul iubitor a lui Avraam, în cea mai afectuoasă comuniune. Bogatul e dus în singurătatea și fierbințeala iadului. Trăind până la moarte în încrâncenarea lipsei de milă, bogatul nu poate merge în Împărăția celor ce și au înmuiat inima, prin milă, pentru comuniune.<footnote id="14">Ibidem, p.162<footnote> Criteriul judecății finale va fi iubirea lui Dumnezeu prin iubirea aproapelui: „Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut acestea (faptele milei trupești) unuia dintr acești frați ai Mei, prea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
usturoi, miez de nucă, prune uscate și condimente; la sfârșit, burta îi este cusută și totul se închide la loc în blana care fusese lăsată la uscat. Oaia, astfel reconstituită mai pe gustul gurmandului, este mai întâi „tencuită“ cu pământ înmuiat cu apă - pentru ca blana să nu se ardă repede -, apoi pusă într-o groapă în care, dintr-un foc uriaș, n-a mai rămas decât jarul. Se acoperă totul cu jar și apoi cu pământ ca să țină văpaia. Cam același
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rafinată, mai ales sub influența Orientului, pe care cruciații l-au făcut cunoscut: își fac apariția multe feluri de mâncare cu sos, îngroșarea acestuia realizându-se nu cu făină, ca pe vremea romanilor, ci cu pâine (uscată, apoi pisată și înmuiată în supă). Foarte multe dintre aceste sosuri erau acrite cu aguridă ori cu oțet; gustul pentru acru rămăsese dezvoltat în acea perioadă, de-abia Renașterea stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la strămoșii noștri... Nobili precum Dragoș
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
curățate 2 linguri stafide 1 cană miez de nucă 1 cană telemea fărâmițată JAGNJECA KAPAMA (Stufat sârbesc) Costițele se rumenesc în unt, se sărează și se piperează, apoi se pun și cepele uscate și se lasă pe foc până se înmoaie acestea din urmă. Se stinge cu un pahar cu apă și se mai lasă cinci minute la foc mic. Carnea și ceapa uscată se pun într-o terină (unsă cu ulei sau cu unt), așezându-se un prim strat. Peste
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cepe 250 g slănină 10 g piper negru măcinat 15-20 boabe de piper negru boia iute și sare, după gust 3 pahare cu vin alb dulce PLACENTA (Plăcinta Romei Antice) Aceasta este strămoașa tuturor plăcintelor de pe bătrânul nostru continent. Se înmoaie crupele în apă și se lasă o oră. Apoi se storc bine, se toarnă într-un castron curat și se frământă cu mâna; se adaugă treptat 2 kg de făină. Din aluatul rezultat se modelează tracta (plăcintele) și se așază
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
plăcintă (tractum) cu un șervet îmbibat în ulei. Între timp, se încinge în vatră vasul de lut în care se vor coace. Se umezește cu apă 1 kg de făină, se frământă bine și se întind două foi subțiri. Se înmoaie în apă brânză de oaie (dulce și proaspătă) și se lasă două ore, schimbând apa de trei ori. Se scoate din apă câte o bucată de brânză, se stoarce bine în mână și se pune într-un castron. Se frământă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la foc mic spre potrivit. 16 flori de bostan 2 ouă bătute 2 cartofi 1 felie de pâine înmuiată în lapte 1 cățel de usturoi tocat 2 linguri parmezan ras 3 linguri pătrunjel tocat 2 lingurițe măghiran ulei de măsline sare UHA (Supă rusească de pește, cu lămâie și mărar) Uha, cea mai veche supă rusească, consta inițial din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zeama de varză murată și supa de carne în care a fiert jambonul. Când amestecul clocotește, se adaugă cartofii, frunza de dafin, piperul și bucățile de jambon. Se reduce flacăra și se fierbe supa circa 15-20 de minute, până se înmoaie cartofii. La final, se adaugă smântâna și cârnăciorii și se mai lasă puțin pe foc. Se garnisește fiecare porție cu pătrunjel. 300 g jambon afumat 2 linguri unt 1 ceapă mare, tocată 2 lingurițe boia de ardei 2 linguri apă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1 kg burtă 8 ciolane de miel 4 căței de usturoi făcuți pastă sare grunjoasă 3 ouă sucul de la 2 lămâi piper, după gust oțet, după gust ulei de măsline BUSECCA (Supă italienească de burtă) Se lasă fasolea boabe la înmuiat peste noapte. Se scurge și se fierbe în apă puțin sărată până se frăgezește. Se scurge și se pune deoparte. Se curăță și se spală legumele (morcovii, prazul și țelina). Se taie în felii subțiri morcovii, prazul se taie felii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se lasă astfel 30 de minute; apoi se tamponează cu șervete uscate de hârtie. Se curăță dovleceii și se taie în cubulețe de 4 cm. Se curăță ardeii și se taie în sferturi. Se spală bamele și se curăță; se înmoaie în oțet, ca să se îndepărteze vâscozitățile, apoi se scurg. Se curăță fasolea verde și se taie păstăile în jumătăți. Roșiile se taie felii. Se încinge jumătate din ulei într-o tigaie și se călesc vinetele până capătă o nuanță aurie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
reminiscențe din lexicul eminescian, dar și din Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Pillat, lirica de tinerețe a lui V. cultivă motivul voiajului pe mare și peisagistica marină, însă fără mari îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea/ziua tremură pe margini/până unde poți vedea” (Baladă). Trei decenii mai târziu, la reintrarea în viața literară cu volumul Columne (1965), tematica poeziilor e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]