44,537 matches
-
apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024, în ansamblul său, precum și art. 2, 3 , 14, 16 și 34 din aceasta sunt neconstituționale. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susținerile orale, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 34. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
Federația Națională pentru Demnitatea Revoluționarilor din Decembrie 1989, Asociația „21 decembrie 1989“, Asociația „Gardienii Revoluției ᾽89“, Blocul Național al Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Asociația Luptătorilor pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989) au depus, în calitate de amicus curiae, înscrisuri prin care, în esență, susțin neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și a legii de aprobare a acesteia. ... 60. În vederea soluționării obiecției de neconstituționalitate, Curtea a fixat termen la data de 31 ianuarie 2024, când, prin încheierea
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; ... b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei“. ... Raportat la dispozițiile speciale ale art. 16 din O.U.G. nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
11 martie 2011, în care s-a reținut că „este îndeplinită cerința motivării actului administrativ și atunci când în conținutul acestuia nu sunt reluate in extenso toate temeiurile de fapt și de drept care au fost reținute într-un alt înscris pe care actul administrativ s-a fundamentat și pe care îl înglobează“. În raport cu aceste considerații teoretice, Curtea constată că actul atacat nu indică motivele concrete pe care se fundamentează, ceea ce o pune pe reclamantă în imposibilitatea de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
nr. 554/2004, conform cărora „Instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă“: – va respinge excepția nulității acțiunii pentru netimbrarea acesteia, invocată de Guvernul României; ... – va respinge excepția inadmisibilității cererii având ca obiect anularea Adresei nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, emisă de ... Secretariatul General al Guvernului, invocată de Guvernul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
salarii de bază minime brute pe țară, respectiv suma de 33.000 lei, pot fi primite de candidați numai prin conturile bancare proprii; ... c) donațiile primite de către candidați care au o valoare mai mare de 25.000 lei se încheie prin înscris autentic. ... Articolul 18 (1) În cazul în care candidatul primește mai multe donații de la aceeași persoană fizică, iar valoarea totală a acestora depășește 10 salarii minime brute pe țară, suma de bani care depășește cuantumul a 10 salarii minime
GHIDUL din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288884]
-
anexa nr. 3 la Normele metodologice. Articolul 19 (1) Donațiile primite de candidați pentru a fi utilizate drept contribuții pentru campania electorală trebuie să fie însoțite de documente justificative. (2) Sunt documente justificative ale donațiilor primite de către candidați orice înscrisuri sub semnătură privată care consemnează valoarea sumelor de bani care fac obiectul acestora, precum și identitatea părților, însoțite de copiile actelor de identitate ale donatorilor. (3) În cazul donațiilor efectuate prin intermediul unui cont bancar sau prin intermediul sistemelor de
GHIDUL din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288884]
-
bani care fac obiectul acestora, precum și identitatea părților, însoțite de copiile actelor de identitate ale donatorilor. (3) În cazul donațiilor efectuate prin intermediul unui cont bancar sau prin intermediul sistemelor de plăți online se pot utiliza ca documente justificative înscrisuri de orice tip, inclusiv electronice, care fac dovada ofertei donației și a acceptării acesteia, însoțite de copii ale ordinelor de plată/foilor de vărsământ, de extrase bancare ale conturilor donatarilor, precum și de copiile actelor de identitate ale donatorilor. (4) Documentele
GHIDUL din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288884]
-
de copii ale ordinelor de plată/foilor de vărsământ, de extrase bancare ale conturilor donatarilor, precum și de copiile actelor de identitate ale donatorilor. (4) Documentele justificative ale donațiilor primite de către candidați conform alin. (1) și care sunt încheiate prin înscrisuri autentice sunt contractele de donație. Articolul 20 Împrumuturile primite de către candidați drept contribuții pentru campania electorală pot fi doar în bani, contractate cu persoane fizice și/sau instituții de credit și trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să fie contractate
GHIDUL din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288884]
-
18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției de neconstituționalitate și ale procurorului, înscrisurile depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2
DECIZIA nr. 276 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288252]
-
Guvernului nr. 59/2017, Secretariatul General al Guvernului a solicitat avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. ... 37. Mai mult, chiar în ziua adoptării, 4 august 2017, prin înscrisul cu nr. E 114 din 4 august 2017, Guvernul României a și emis Hotărârea privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de
DECIZIA nr. 131 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288178]
-
pentru cererile de drept comun, astfel încât apreciază că cererea este legal timbrată. Pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin consilier juridic, lasă la aprecierea instanței. Curtea va respinge excepția netimbrării acțiunii ca neîntemeiată, dat fiind că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamantul și-a îndeplinit obligația de timbrare a acțiunii. De asemenea, acordă cuvântul pe admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, formulată de petentul X. Reclamantul, prin avocat, apreciază că cererea de intervenție
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de către reclamant într-o acțiune în anulare de drept comun. Totodată, Curtea invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și acordă cuvântul pe aceasta. Reclamantul, prin avocat, arată faptul că, ținând cont de toate înscrisurile care au fost depuse la dosarul cauzei, de nota de fundamentare și de analiza factorilor de risc și celelalte documente depuse la dosarul cauzei, apreciază că această excepție se impune a fi admisă, deoarece pârâtul Ministerul Afacerilor Interne nu are
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Speciale de Urgență, prin consilier juridic, în ceea ce privește cererea de suspendare, o lasă la aprecierea instanței. Curtea acordă cuvântul pe cererea de probe în ceea ce privește acțiunea în anulare. Reclamantul, prin avocat, arată că nu are alte înscrisuri de depus. Curtea acordă cuvântul pe fondul cererii în anulare. Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată, modificată și precizată. Apreciază faptul că Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și Guvernul României își invocă propria
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
scop legitim pe care autoritățile îl urmăresc în îndeplinirea obligațiilor de a asigura dreptul la sănătate publică. Pentru considerentele arătate, precum și pentru cele expuse pe larg prin întâmpinare, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată. Reclamantul, prin avocat, depune concluzii și înscrisuri doveditoare reprezentând cheltuieli de judecată referitoare la taxele de timbru, și cheltuielile de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de fotocopiere și cheltuieli de deplasare, fără onorariu de avocat. Intervenientul X solicită cheltuieli de judecată reprezentând plata taxelor de timbru - 10 lei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și prevederile art. 12 teza a II-a și a III-a din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care statuează obligația reclamantului de a anexa la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă, precum și „orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile“. În cauza de față, reclamantul a introdus cererea de chemare în judecată fără a se adresa în prealabil Guvernului României, demersul acestuia fiind, astfel, inadmisibil, întrucât valabilitatea condițiilor ce țin de exercitarea dreptului de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
o condiție extrinsecă cererii formulate, nu este nevoie să se dovedească vătămarea și nu se cere nici condiția ca vătămarea să nu poată fi înlăturată prin anularea cererii. În concluzie, având în vedere dispozițiile citate, precum și faptul că din înscrisurile comunicate nu reiese îndeplinirea de către partea reclamantă a obligației legale de plată anticipată a taxei judiciare de timbru, solicită instanței să dispună anularea cererii de chemare în judecată. ... 2. În ceea ce privește motivele de drept și de fapt
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
să susțină că măsurile luate de autoritatea publică sunt abuzive. În concluzie, atât timp cât în preambulul actului este indicat temeiul de drept al emiterii, iar actul este însoțit de o notă de fundamentare, legal întocmită, precum și de alte înscrisuri reprezentate de hotărâri ale C.N.S.U. (nr. 112/2021) și de Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României, nu se poate constata o aparentă nelegalitate. Dimpotrivă, aceste mențiuni se subsumează prezumției de legalitate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
și urmăresc scăderea numărului de infectări, cu consecința scăderii numărului de îmbolnăviri și decese, și au fost emise în limitele competenței de apreciere a acestui organism, stabilite de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri și înregistrări video. A fost invocată excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a Ministerului Afacerilor Interne de reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne. Analizând În ceea ce privește excepția lipsei calității Direcției Generale Juridice a M.A.I. de reprezentant al M.A.I. Potrivit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
112/2021 prin care Comitetul Național pentru Situații de Urgență a propus prelungirea stării de alertă și luarea măsurilor aferente. Mai departe, din preambulul H.C.N.S.S.U. nr. 112/2021 rezultă că aceasta s-a întemeiat, în special în ceea ce privește oportunitatea, pe înscrisul intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 5.12.2021“, întocmit de Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției. După cum rezultă cu claritate din conținutul H.C.N.S.S.U. nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de către destinatar, cât și, la nevoie, de către instanțele de judecată. Or, dezideratul înțelegerii motivelor pentru care s-a emis actul se poate atinge atât prin prezentarea motivelor în chiar conținutul actului, cât și prin prezentarea lor într-un înscris premergător sau concomitent actului, esențial fiind ca aceste motive să poată ajunge efectiv la destinatar. În cazul hotărârilor Guvernului care, în general, au caracter normativ, având deci un număr foarte mare de potențiali destinatari și conținând un număr ridicat de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
stat la baza emiterii H.G. nr. 1.242/2021, se observă ca ea nu a fost adoptată la propunerea ministrului afacerilor interne. Astfel, în data de 6.12.2021, la nivelul M.A.I. - D.S.U. - Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției a fost întocmit înscrisul intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 5.12.2021“ (înregistrat sub nr. 135.320/6.12.2021), semnat de șeful Centrului (col. X) și aprobat de comandantul acțiunii - secretar de stat-șef
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 5.12.2021“ (înregistrat sub nr. 135.320/6.12.2021), semnat de șeful Centrului (col. X) și aprobat de comandantul acțiunii - secretar de stat-șef D.S.U. (dr. X) - vol. IV, filele 161-177. În data de 7.12.2021, în baza înscrisului de mai sus [„Analiza factorilor de risc (…) la data de 5.12.2021“], este emisă H.C.N.S.S.U. nr. 112/7.12.2021, prin care se propun prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, cu începere din data de 9.12.2021, precum și măsurile necesar a fi
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
interne“, utilizată de textul legal, nu poate avea decât o singură semnificație, respectiv aceea că persoana care ocupă funcția de ministru al afacerilor interne să fie cea care înaintează Guvernului propunerea de prelungire a stării alertă, fiind evident că atât înscrisul care materializează propunerea în sine, cât și adresa de înaintare a lui trebuie să fie asumate prin semnătură de către titularul dreptului de inițiativă. În același sens sunt și prevederile H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
hotărârea adoptată în ședința Guvernului, ci problema care se pune este aceea că nu a semnat proiectul de hotărâre în varianta refăcută, finală, ce a fost înaintată Guvernului și nici adresa de înaintare a acestor proiecte. Or, exact acestea erau înscrisurile care dovedeau exercitarea de către ministrul afacerilor interne a dreptului de inițiativă normativă. În ceea ce privește împrejurarea ca hotărârea C.N.S.S.U., prin care s-au propus prelungirea stării de alertă și măsurile aferente, a fost semnată de ministrul afacerilor interne
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]