10,469 matches
-
optimiste ale oamenilor politici: „Neamul românesc așteaptă de la tine dreptate. Neamul românesc speră... În scurgerea anilor vitregi, unul după altul, vecini mai numeroși, mai puternici dar și mai hrăpăreți au zmuls din trupul patriei române provincii bogate și frumoase, au înstrăinat pe fii de mamă, au încercat prin toate mijloacele deznaționalizarea. Dar a sunat și pentru neamul românesc ceasul cel bun. Fă ca visul nostru de aur să devie realitate. Fă ca lungile jertfe și crâncenele suferințe ale părinților noștri să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
l-am întrebat - despre oamenii pe care i-ai cunoscut în cele trei județe? Nu se poate să nu fi reținut întîmplări adevărate demne de interes. Dacă le vei povesti sincer, vei putea produce cel puțin «documente», poate și literatură”. Înstrăinat de propriu-i suflet, mă privește buimac, cu ochi umezi. În fine, pune nereușitele pe seama insuficientei pregătiri intelectuale. Ar trebui să-l mai contrazic o dată, că nu doar în asta stă hiba, dar prea repedea lui autocritică mă oprește s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bunicul, rămas cu trei fete, s-a recăsătorit. Melixina, noua nevastă, i-a făcut, unul după altul, cinci copii. „Mică, șireată și rea”, „Mamuca”, pe care am apucat-o și eu, a căutat să-l determine pe bunicul să-și înstrăineze fetele. „Om blajin” și cu oarecare stare, la început el nici n-a vrut să audă de una ca asta: își iubea copiii fără discriminare, fie că erau de la a doua, fie de la prima soție. Însă Mamuca nu s-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am rămas pe culoarul vagonului să privesc încă o dată locurile natale, de care, pentru prima dată, aveam sentimentul unei despărțiri. Au rămas în urmă, mult prea repede, satul, dealul Oadeciului, petice fumurii din pădurea dinspre Poieni. „Nu, nu mă voi înstrăina definitiv!”, îmi repetam cu obstinație. „Mă voi întoarce, chiar mai des decît am făcut-o pînă acum!”, adăugam. Dar, după numai cîteva minute, mi-am dat seama cît de mare e surpătura interioară produsă de moartea părinților. Toropit de oboseală
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că sunteți un om cult și, după 454 Soția pictorului Teodor Tatos. 455 Conform promisiunii, am fost la D-na Tatos și am triat toate documentele. Urma să discut cu directorul Muzeului, să acorde atenție văduvei, pentru a nu se Înstrăina lucrările artistice și documentele, unele dintre ele de reală valoare. I-am sugerat acestuia să organizeze din când În când câte o expoziție Tatos. Aveam În vedere și mobilier de epocă, ce ar fi putut ajunge la Casa memorială „Mihail
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe țară. Când Îmi va fi dat s-o văd? A murit d-na Maria Vârnav, prietena și colaboratoarea credincioasă și sinceră. A fost jale la noi În casă. Am scris imediat familiei (fiicei sale Dr. Vera Nica) să nu Înstrăineze nimic, ci să trimită Muzeului Flt. tablouri, scrisori, fotografii etc. (A fost mereu Vicepreședinta „Ligii”)524. Fiica sa a fost eleva mea și mă va asculta. Sunt foarte curios să văd, cum arată acum casa Octav Lovinescu, 523 Cele câteva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și a lucrurilor din casă către sora mea Elena Mosora și Dumitru Bradu. Mă întreb, pentru ce aveam nevoie de acest pretext? întrucât, din punct de vedere legal, așa cum am fost liberă să cumpăr acest imobil, eram liberă să-l înstrăinez oricărei alte persoane, legea permițându mi acest lucru. În legătură cu crearea casei memoriale, țin să subliniez lucru de majoră importanță că, începând din 1973, sprijinită de profesorul Hobai din Sighișoara, om de cultură și cu deosebită bunăvoință în conservarea patrimoniului cultural
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe care nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii din grădină?”, Întreabă poeta, Înstrăinată de Dumnezeul „mic”, micșorat, Însingurat În Împărăția Sa fără om și omenesc, un zeu suprem, dar nu atotputernic, eșuat În farsa propriilor neîmpliniri, „clovn mărunțel al nimicului al căderii”. Resentimentul intensifică Însă paradoxal apartenența inițială și inițiatică, iubirea refulată potențează
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și respectul față de dialogul deschis al diversității umane a rămas, mereu, primordial. Nu mi s-a Întâmplat să Întâlnesc prea mulți prieteni români care să-și fi Însușit În ultimul deceniu atât de intim lecția „societății deschise”, fără să se Înstrăineze, totuși, de „matca” originară. Atât de firesc asimilată această abordare fair a contradicțiilor vieții, pentru că atât de adecvată, de fapt, propriului temperament și caracter, propriilor criterii de comportament. În „haosul” democratic al ciocnirilor diversității există, de veghe, un imuabil criteriu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că s-ar putea să-și rănească mortal soțul („provocându-i rana finală, mortală”). Trecutul pare, brusc, „expresia incompletă a ceva ce urma să se Întâmple”: vasta libertate de a fi În lume și de a se redescoperi, din nou, Înstrăinată În lume, „extazul final de a fi străin În lume”. Urmărindu-și cu sadică scrupulozitate vulnerabilitatea, retractilitatea, rușinea, lucida călătoare pe sinuoasele trasee ale interiorității speră, totuși, cu alarmantă orbire, că evenimentele imediatului nu vor penetra prea prețioasele ceruri ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
obținute de la Berlin scrise de istorici francezi și germani mi-au deschis ochii asupra acestei fabuloase moșteniri trace. Aceste incursiuni în lumea tracă mi-au fost de folos și sufletește, deoarece m-au ajutat să suport mai ușor captivitatea. Mă înstrăinasem de realitate, de gratiile închisorilor, de nedreptatea ce-o sufeream, plutind într-o lume, îndepărtată cu mii de ani în urmă. Nu mă mai gândean la viitor, la ceea ce se poate întâmpla mâine, căci trecutul ce-l descopeream în cărți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
conducător politic legionar. Nemții exercitau din ce în ce mai multe ingerințe asupra grupului legionar. Scopul lor era să transforme Mișcarea Legionară într-un fel de secție românească a Partidului național socialist, cu alte cuvinte să ne desființeze ca mișcare politică românească, să ne înstrăineze, pentru ca eventual după câștigarea războiului să ne opună politic lui Antonescu... Rezistenta aceasta la presiunile germane a dus la internarea tuturor legionarilor în Buchenwald. Pe Nicolae Petrașcu l-au scos din grup crezând că fără el îi vor putea manipula
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
semnată B. Frunte: „Uite steagul producției, / în fiecare zi, sare ca un sticlete / de pe război pe război... / nu-i glumă, băiete, / e-ntrecere!” Revista sancționează orice formă de evaziune de la comandamentele epocii, așa cum procedează J. Popper în articolul Un poet înstrăinat de uneltele sale: Camil Baltazar (33/1948), unde sunt caracterizate grosier poemele mai vechi ale autorului „demascat”: „poezie lipsită de sânge”; „Parfumurile acestei poezii nu mai trebuiesc astăzi decât la foarte puțini. Ele au fost plăsmuite în sere închise, acolo
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
valorile lor și adevăruri pe care el le respinge obstinat. Din aceeași familie spirituală face parte și Octav, personajul în jurul căruia se construiește cel de al doilea roman, Lașii (1971), răsplătit cu premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Protagonistul e un înstrăinat în conflict nu doar cu profesorii, dar și cu propriul tată, ciudatul Golm. Și el se află într-o continuă căutare, singura care pare a-l înțelege fiind sora lui; schimbul epistolar dintre frați are nu doar rolul de a
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
nici după 1989 nu s-a făcut nici o încercare cât de cât semnificativă în direcția restituirii unei structuri de mare importanță pentru echilibrul statului. Primejdia este să se ajungă la situația ca un guvern să premieze chiar țăranii care-și înstrăinează pământul la prețuri de nimic spre dezastrul de mâine al statului național însuși. Datele pe care le avem arată că valoarea pământului este cu mult mai mare decât ceea ce i se oferă țăranului pe piață, iar adevărul nu poate fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tratament. De asemenea, s-a arătat că unul din prognosticele nefavorabile pentru controlul glicemic și aderența la tratament îl reprezintă schimbarea medicului, tocmai datorită modelelor diferite care generează atitudini diferite cu privire la boală și la tratament - frica de a nu-și înstrăina pacientul, de a nu fi considerat un medic incompetent pentru că nu reușește echilibrarea diabetului prin alte metode - felul cum comunică pacientului decizia medicală. Acesta este un aspect foarte important, studiile au arătat că pacienții sunt influențați de atitudinile și comportamentele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
la 2 kilometri și ceva de Naples. Nu-i văzuse de 15 ani!! Chestiunea asta eu n-am putut s-o înțeleg. Nici părinții lui n-au venit la ei, dar nici ei nu s-au dus la părinți. Erau înstrăinați unii de alții deși erau același sânge. De exemplu, în cartierele cu hispanicii veniți de prin Mexic sau America Latină sau Centrală, ai să auzi muzică, răsete, hohote... sângele latin! Erau săraci, într-adevăr, dar știau să-și trăiască timpul. În
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
suferit destul, dă-i dracului! Ai grijă de familia ta!" Infima recuperare C. I.: Ați recuperat ceva din averea lăsată la Sighet: casă, teren? G. S.: Nimic n-am recuperat. Am mai fost acum, după Revoluție, dar casa a fost înstrăinată a fost vândută de la un ungur la altul, pe care nici nu-i cunoșteam, de nu se mai știa nimic. Dar a apărut legea aceasta cu privire la deportații pe motive etnice și împreună cu o vară de la Timișoara, am reușit acolo să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unei excursii în Bucovina, cu elevii de la Școala Normală din Iași, la Putna, Profesorul Ghibănescu avea să scrie despre Ștefan și mormântul lui („Opinia" - Iași, 17 aprilie 1912) punându-le în valoare personalitatea: „...Nu cred să fie român, cât de înstrăinat cu gândul, care intrând în Mănăstirea Putna și dând cu ochii de mormântul lui Ștefan să nu lăcrămeze îngenunchind. E atâta sfințenie în acel ungher de biserică; e atâta suflet strâns de veacuri acolo; e atâta îndumnezeire în acel binecuvântat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și expunerea de motive pentru un eventual proiect de lege: „În virtutea legii rurale din 1864 s-au împroprietărit locuitorii clăcași, dându-li-se pe lângă pământurile din câmp și locuri de casă în vatra comunelor, sub condiția de a nu le înstrăina conform art. 7 din lege. Această prohibiție s-a confirmat și prin legea din 13 februarie 1879, privitoare la menținerea și executarea citatului text din legea rurală. Asemenea și Constituția din 1884, prin art. 182, declară nu numai principiul din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
182, declară nu numai principiul din legile citate, dar și mărește durata indienabilităței. Nimeni nu poate contesta motivele salutare care au determinat pe legiuitor să ia o asemenea dispozițiune, deoarece pământurile date locuitorilor sunt aproape singurul mijloc de hrană și înstrăinându-le ar fi fost reduși în starea de mai înainte. Dacă o asemenea măsură legală este înțeleaptă și cu rezultate binefăcătoare pentru locuitorii împroprietăriți în comunele rurale ea devine dăunătoare pentru locuitorii împroprietăriți în comunele urbane, deoarece atât ocupațiile lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
total sau în parte. Legiuitorul constituant, condus de aceste considerente, a și admis prin aliniatul II, art. 132 din Constituție, că locuitorilor cuprinși în raza vreunei comune urbane li se va putea acorda prin legi speciale facultatea de a putea înstrăina locurile lor de case". Având în vedere cererea adresată Camerei Deputaților de locuitorii ce posed locuri de case după legea rurală în urbea Vaslui, un grup de deputați care susțineau pe vorbitor în cererea de a se acorda libera circulație
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și donată comunei Mircești. În scrisoarea prin care ea anunța hotărârea de a dona școala - comunei, cerere înregistrată sub numărul 486/1896 la primăria comunei, ea solicită ca școala să poarte numele Marelui dispărut, iar comuna să nu poată nici înstrăina nici schimba destinația ei. În afară de școală, ea mai dona comunei și 40 prăjini teren pentru trebuința școlii, dar și 10 stupi cu albine care să fie așezați în grădina școlii, exprimându-și suplimentar dorința ca „învățătorul împreună cu copiii din școală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nostru strămoșească frăție''... Colaboratorul cel mai de frunte al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu, este coautorul celor mai mari reforme care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care a cincia parte din pământul țării care fusese înstrăinată prin mănăstirile închinate a fost redată țării, devenind proprietatea statului; împroprietărirea sătenilor clăcași prin legea rurală din anul 1864, decretată în urma loviturii de stat din 2 mai 1864, care a dat țării „Statutul" și „Așezământul electoral", votată prin plebiscit, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a se administra prin reprezentanții săi; se bucură de un drept de comandă asupra locuitorilor și are un patrimoniu propriu - bunurile sale fiind de domeniul public - străzi, cimitire, școli etc. - altele de domeniu privat - păduri, diferite edificii etc., putând fi înstrăinate ca și bunurile particulare". Comuna, spune practicianul și teoreticianul Gavril Ursu, reprezintă o asociațiune naturală de mai multe familii, legate între ele prin legături de sânge și vecinătate, care își găsește explicațiunea în instinctul de sociabilitate și pe motive economico-morale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]