3,639 matches
-
auzi ce zice !“. Cristi dădu tonul și toți începură să rîdă care mai de care. Învățătoarea rîdea și ea. Cristi se ținea de burtă. — Care dintre ei vreți să vă dirijeze ? întrebă ea clasa. — Cristi ! Cristi ! strigară toți în cor. învățătoarea se purta tot mai ciudat cu el, ba îi făcea lucruri urîte, ba îi arăta simpatie. În aceste din urmă cazuri, Dănuț uita de toate celelalte și vechile certitudini puneau iarăși stăpînire pe el. Cel mai frumos a fost atunci
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cinci băieți. După ce au jucat cît au jucat, doi dintre ei au obosit și s-au simțit cam amețiți. De aceea s-au lăsat păgu bași. Cîți băieți au mai rămas în horă ?“. Pe aceasta mai cu seamă o dădea învățătoarea de exemplu peste tot, chiar și în ședința cu părinții. O mare încredere i-a arătat tovarășea mai tîrziu și în chestia cu Stroe. Stroe ăsta era îmbrăcat ca vai de el și tuns chilug. Stătea în bancă în spatele lui
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
le zicea „gagici“ unor femei în toată firea, ca mama sau ca tovarășea. Hotărît lucru, Stroe ăsta era un individ foarte dubios și se gîndea numai la prostii...) într-o zi, a venit un coleg și i-a spus tovarășei învățătoare că a auzit că Stroe a fumat. Învățătoarea îi dădu mai întîi ce-i trebuia, iar apoi îl puse pe Dănuț să-l poarte în pauză prin curtea școlii și să le spună tuturor ce a făcut nenorocitul. Dănuț era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ca mama sau ca tovarășea. Hotărît lucru, Stroe ăsta era un individ foarte dubios și se gîndea numai la prostii...) într-o zi, a venit un coleg și i-a spus tovarășei învățătoare că a auzit că Stroe a fumat. Învățătoarea îi dădu mai întîi ce-i trebuia, iar apoi îl puse pe Dănuț să-l poarte în pauză prin curtea școlii și să le spună tuturor ce a făcut nenorocitul. Dănuț era mîndru de misiunea pe care o primise. Plecă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și îl punea pe Dănuț într- una, iar pe Cristi în cealaltă. Nu știa de ce, dar în echipa lui se adunau de fiecare dată cei mai proști. Adver sarii erau mereu foarte rapizi, cu per spicacitate, zîmbitori și normal că învățătoarea îi plăcea mai mult pe ei. Ai lui erau blegi și stîrneau rîsetele celorlalți. Cînd păreau și ei în zile mai bune, se trezea cîte unul care se ridica în picioare cu mîna la nas și zicea : „Tovarășea, iar pute
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ți-era lumea mai dragă ! Atunci Dănuț nu mai suporta, se enerva și spunea că el nu mai joacă într-o astfel de echipă. Ceilalți rîdeau și mai și, cu siguranța celor tari. Cristi, bineînțeles, rîdea cel mai zgomotos, iar învățătoarea zîmbea. Într-o zi, se petrecu un lucru foarte important. Tovarășea intră în clasă cu o figură schimbată și, înainte să înceapă orice altă discuție, le spuse că de astăzi încolo ea nu se va mai numi Duma, ca pînă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
gesticula, cum clipea din ochi, cum pronunța „soțul meu“ !... Era o alta, cu toate că le vorbea tot de la catedră, rar și apăsat ca de obicei, de parcă le-ar fi spus : „Astăzi, copii, vom face asta sau asta“. Dănuț nu înțelegea nimic. Învățătoarea îi întrebă : — Ei ? și cum vi se pare noul meu nume ?... Nu-i așa că-i mai frumos ? Nimeni nu-i răspunse. Praful stîrnit înainte de începerea orei se juca leneș prin aer. Tovarășea se uită prin clasă iscoditoare și, văzînd că
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
gi“ și le dăduse să facă zece cuvinte cu acestea și să le pună în propoziții. Dănuț se gîndise bine și, printre altele, avea o propoziție care lui îi plăcea foarte mult și suna așa : „Eu gem și mănînc gem“. Învățătoarea căzuse puțin pe gînduri, apoi îl întrebase nedumerită : „Păi, dacă gemi, de ce mai mănînci gem ?“. și pune-te iarăși pe rîs, împreună cu toată clasa. După o vreme, tovarășea nu mai veni și îi luă locul un învățător înalt și foarte
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se uită. O excursie cu clasa Fuseserăm pînă atunci la Muzeul Antipa, unde trecu serăm prin mai multe săli plicticoase, cu fluturi puși în insectare sau cu animale împăiate și cam prăfuite ; într-o singură sală nu ne lăsase tovarășa învățătoare să intrăm, și aceea părea cea mai interesantă : o sală dedicată reproducerii umane. Noi eram, vezi bine, doar în clasa a patra și despre fecundare se învăța de-abia în clasa a cincea (și chiar și atunci era vorba doar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fata se uita, așa cum era și nor mal, în pămînt, pe urmă, cum însuflețirea le creștea puțin cîte puțin, cu povestiri despre camarazii de școală). Bunica vorbea și acum cu plăcere despre fostele ei colege, precizînd unde a ajuns fiecare învățătoare după aceea. Lenuța Duminică la Fințești, Despina Petrescu la Costești, Lorica și Tanțy, amîndouă la Găești, Puia Georgescu la Valea Mărului. Păstra în dulapul ei - printre batistele date cu parfum, bucăți de etamină cu modele diferite, hipazin și extraveral sau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pentru că nu voise să se încurce cu un alt bărbat ; că bine nu avea să le fie copiilor cu un tată vitreg ; că străinul nu are habar de durerile fetelor ; și, apoi, ce-ar fi zis gura satului dacă doamna învățătoare ar fi făcut una sau alta ? Privirea i se înflăcăra, iar cînd termina, respira precipitat de fiecare dată. După o viață de chin, avea cel puțin acum mulțumire, pentru că fetele i se realizaseră, făcuseră facultate, se mărita seră, aveau toate
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și cu ea e altă poveste - s-a sinucis) a fost toată viața o femeie cumpătată. Nu a fumat și nu a pus deloc alcool pe limbă. În plus, a fost și virtuoasă - nu din cine știe ce rațiuni, ci pentru că era învățătoarea satului și și-a făcut întotdeauna griji de ce zice lumea ; ea trebuia să ofere un exemplu de moralitate, așa că, după ce i-a murit soțul în război, nu s-a mai încurcat cu nimeni. Toată viața ei virtuoasă și abstinentă nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
au râs, iar acest episod, cu nota sa hazlie a intrat în memoria colectivă a familiei, fiind deseori pomenit. Ca școlar la început de drum, scriam și învățam cu tragere de inimă, eram atent și participam la lecții, iar din partea învățătoarei primeam laude, nu și premii, care erau destinate copiilor ai căror părinți se situau pe un palier social sau economic mai înalt. Rămân, totuși, recunoscător acelor dascăli ai mei care, în cei șase ani cât am învățat la școala din
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mobilurile, imboldurile, impulsurile, într-un cuvânt motivele care îi determină să acumuleze cunoștințe și abilități, comportamente și atitudini? Când scriam mai sus că în clasele primare îmi făceam temele și învățam cu tragere de inimă ca să mă bucur de laudele învățătoarei, numeam, de fapt, două mobiluri (motive) ale activității mele: interesul, atracția față de învățătură, acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele din
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la școală în ziua inaugurală a clasei I. La despărțire a copleșit-o cu sfaturi și îndemnuri, iar când a luat o acasă i-a cerut să-i povestească amănunțit tot ce-a făcut pe parcursul celor patru ore. Printre altele, învățătoarea le-a prezentat copiilor abecedarul și aritmetica și le-a făcut recomandări cum să le folosească și cum să le păstreze. A doua zi, în graba pregătirilor pentru plecarea la școală, mama i-a cerut fetiței să explice imaginile de pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de 7 ani din Bârlad în calitate de director, funcție pentru care nu aveam nici veleități, nici experiența minimă necesară. În plus, am fost primit de către viitorii colaboratori și colegi cu răceală, cu oarecare ostilitate din partea unora. Înlocuisem la conducerea școlii o învățătoare cu experiență, în prag de pensionare. Noul meu statut de lider al unui colectiv care manifesta vădit fenomenul de respingere, nu era de invidiat. Tinerețea și lipsa de experiență mă dezavantajau. Dar, specialitatea de psihopedagog și pregătirea inițială de învățător
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de truda și priceperea unui învățător pentru a deveni știutori de carte, nu au înțeles complexitatea și noblețea acestei profesiuni. Un episod petrecut cu mulți ani în urmă mi-a întărit această constatare. Iată-l: O foarte iscusită și prețuită învățătoare de la Liceul „Costache Negruzzi”, pe nume Codrina Ludu, mi-a relatat, cu obidă în suflet, că într-o zi de iunie, când încheierea anului școlar bătea la ușă, când cu elevii clasei a IV-a pe care o conducea făcea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
gimnazial, a venit la ea mama unei fetițe a cărei promovare era incertă, să o roage, încă o dată, să facă în așa fel ca și fiica ei să absolve ciclul primar, iar mama să poată face din ea „măcar o învățătoare”. Formulată astfel, rugămintea acestei mame a lăsat-o pe eminenta dăscăliță fără replică. Pentru a-i atenua cât de cât amărăciunea provocată de situația jenantă în care fusese pusă, i-am citit colegei mele un fragment din cartea lui Gala
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a avut prilejul să identifice și să compare stilul de muncă al tuturor învățătorilor care profesau la școala din satul său natal. Erau vremurile tulburi premergătoare celui de-al doilea flagel mondial. Începuseră concentrările, bărbații erau chemați sub arme iar învățătoarele acopereau, cum puteau, absența de la catedră a colegilor plecați. În acest context, schimbarea învățătorilor de la o clasă la alta era iminentă, acest lucru petrecându-se chiar și pe parcursul unui an școlar. Încă de atunci, copilul Dumitru Dascălu și-a dat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tot ceea ce este necesar pentru un învățământ modern, cu copii frumos îmbrăcați în uniforme, harnici și interesați de învățătură. Era plăcut să te afli în fața unei asemenea clase de elevi, să-ți susții lecțiile de probă, pregătite minuțios după îndrumările învățătoarei, ale profesorului metodist și ale profesorului de pedagogie... Când la primul început de septembrie după absolvire s-a prezentat la post, școala, o construcție modestă ce nu se deosebea prea mult de casele sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sătenilor din mica localitate, a întâmpinat-o cu lacătul pe ușă, cu împrejmuirea dărăpănată, iar curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când dăscălița împreună cu femeia de serviciu, cu alte două gospodine și câțiva copii, trebăluiau de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
un ritm alert în toate zilele până la 15 septembrie, astfel că în ziua inaugurală a anului de învățământ, școala și împrejurimile ei arătau mulțumitor. În scurtă vreme sătenii au început să o aprecieze și să o îndrăgească pe noua lor învățătoare care era calificată și venise cu gânduri de stabilitate, spre deosebire de suplinitoarele de până atunci care se schimbau în fiecare an. Mulți dintre ei nici nu știau cum o cheamă și au numit-o simplu: dăscălița noastră. Așa i-a rămas
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
toți copiii din cele patru clase, iar de la 12 la 14 rămânea cu elevii care veneau la școală la ora 10. Părinții elevilor îi erau alături când avea de rezolvat probleme gospodărești iar copiii veneau cu drag la școală pentru că învățătoarea lor le vorbea frumos, îi ajuta să înțeleagă și să asimileze ceea ce nu au reușit în anii precedenți de la învățătoarele suplinitoare, care nu stăpâneau meșteșugul didactic, le aducea cărți de povești, îi învăța să cânte și să recite, și se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
10. Părinții elevilor îi erau alături când avea de rezolvat probleme gospodărești iar copiii veneau cu drag la școală pentru că învățătoarea lor le vorbea frumos, îi ajuta să înțeleagă și să asimileze ceea ce nu au reușit în anii precedenți de la învățătoarele suplinitoare, care nu stăpâneau meșteșugul didactic, le aducea cărți de povești, îi învăța să cânte și să recite, și se juca cu ei în orele de educație fizică și în recreație. Corectarea cu regularitate a tuturor temelor efectuate în clasă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și mai temeinic calculul oral și scris, deslușirea exercițiilor și problemelor la matematică, au învățat să vorbească și să se poarte civilizat la lecții, în recreație, acasă. Indiferent de anotimp și starea vremii, punctualitatea cu care sosea la datorie tânăra învățătoare a devenit un reper orar pentru localnici, după cum oamenii care trăiesc în apropierea unei linii ferate își potrivesc ceasurile și își ordonează treburile după circulația trenurilor. Putea fi auzită o spusă ca aceasta: hai, măi bărbate, nu te mai moșmondi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]