12,690 matches
-
Nu știa de este, ghinion, noroc. Însă într-o clipă cu o voce blândă, ... Citește mai mult Povestea câmpului cu maciNu știu, am citit undeva-n ziare,O poveste tristă, o iubire mare,Un El și o Ea, din două ținuturi,O copilărie plină de avânturiI-a trimis în lume rostul să-și găsească,El alese calea cea Dumnezeiască.Ea călugăria într-un schit de maici,Înălțat în roșul unui câmp de maci.Dintr-o întâmplare, într-o zi de vară
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
vechi în Anul Nou, butuc numit: Crăciun și simbolizează așezarea Pruncului în peștera din Betleem: „Întru El este viață și viața este lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o” (Ioan 1, 4-5); „Și în ținutul acela erau păstori, stând pe câmp și făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Și iată îngerul Domnului a stătut lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Și îngerul le-
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
acestui volum îl are fiica dânsei doamna Cristina Cărbune, căsătorită Inoguchi, care ne aduce în prim plan în primul capitol, ” Puntea dintre lumi Japonia - România”, trei articole foarte interesante. În primul intitulat ”Japonia-România” ne vorbește despre felul cum a descoperit ținuturile nipone, cum s-a adaptat acelor condiții specifice popoarelor asiatice și cum s-a îndrăgostit de noua sa patrie. Apoi, în cel de-al doilea text, autoarea ne vorbește despre ”România - Zăpada caldă de acasă” în care își aduce aminte
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
Cristina Stela Lidia și Niculina Vizireanu. Doamna Floarea Cărbune merită toate mulțumirile noastre, atât a celor prezenți în paginile acestei antologii cât și a celorlalți români, fiindcă prin eforturi personale a purtat cu dânsa în fiecare an scrierile noastre către ținuturile nipone. Antologia ” Just for you, Japan” a ajuns nu numai în Japonia, dar și la ambasada Japoniei din România. Prin intermediul doamnei Floarea Cărbune și a fiicei sale Cristina Cărbune Inoguchi s-a creat în ultimii trei ani încă o punte
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
considerat că este timpul unei retrospective. In tot acest timp, am trăit și trăiesc între două lumi ca într-o poză suprapusă. Peste peisajul complex, interesant și incitant al realității canadiene, țara mea de adopție, se suprapune cel românesc, al ținutului natal, care e încă viu în mine, îmi dă fiori, mă împresoară și nu îmi dă pace. Despre universul acestor trăiri am scris și am publicat multe lucrări de-a lungul anilor și acum, adunate într-un volum, ca o
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]
-
atâta vreme cât speranța rămâne vie, unitatea românească se va reface între hotarele ei care merg până acolo unde se vorbește limba română și se simte românește. Acesta este pământul pe care ni l-a dat Dumnezeu nouă, românilor. Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței nu s-au rupt niciodată din propreia lor voință de la trupul Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice.” (ibid. p. 124,126) „Sărut aceste lacrimi de martiri.../ Abuzuri rușinoase au ciuntit/ pământul Herței plin de amintiri/ și cerul ei sub
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Lupta-vom pentru trupul tău de ieri,/ căci clipa nu-i departe, ci îi azi../ Sărut aceste lacrimi care curg/ pe-al Herței chinuit și sfânt obraz!/ Sărut și Timpul-Demiurg/ ce ne va scoate din necaz.” (Florica Dumitrescu-Lacrimile Herței în Ținutul Herța, de prof. dr. docent Ion Gherman. Ed. „Universu”, București, 1991, p. 3) Așadar, în același entuziasm de sfântă sărbătoare românească, sufletul întreg al Basarabiei s-a înălțat la Chișinău în 1918, la 27 Martie într-un singur glas. În numele
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
în depărtări pe căi hâite, acasă tracii reveneau la pieptul gliei îndrăgite. Aicea doar simțeau că lutul e una cu ființa lor, mental fiind de el nutriți pentru prezent și viitor. Dovadă culmile culturii la Tărtăria sau Boian, încât acest ținut e axa întregului spirit uman... Orice cultură-nvederează etape-n viețuire clare: Matură-i după tinerețe și pruncie, apoi decade și la urmă moare! De ce-au pățit alte popoare nici traco-dacii n-au scăpat - cultura lor s-a stins
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
acest substantiv comun numai în aparență ... III. MAGDALENA ALBU - ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN..., de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului Are dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
ființa, tocmai pentru că nu îi vei înțelege niciodată suficient de mult agresivitatea temperamentală. E o formă intimă de comunicare, un dialog continuu, ... Citește mai mult „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan:e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii BărăganuluiAre dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
printr-o maladie cronică, politică, așa cum bântuia în Rusia anilor ’30, zicătoarea populară: „Oameni să fie, că un articol (penal)se găsește”, zicătoare ce devine 8 ani mai târziu, sentință capitală în baza deciziei Troicii Deosebite, a Direcției UNKVD din ținutul Krasnodar din 26 Septembrie 1938, privind distrugerea fizică a <>: „Oamenii erau adesea împușcați nu pentru o vină, nu pentru ceea ce făcuseră, ci pentru că ei, așa cum se presupunea, ci pentru ce ar putea să facă, așa cum se presupunea, dacă nu i-
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CANDOARE Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului CANDOARE Întoarsă în timp, prin ținuturi de ieri, Minunea cu ochi privește spre soare Și-așteaptă să simtă pe frunte-adieri De vânt călător...O, câtă candoare Pe chip și în mintea-i ce zburdă hai-hui, Trăiește în lumi de prin cărțile ei... Citește, visează...n-a
CANDOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381132_a_382461]
-
așeze la îngeri, pe cap, diademe. S-asculte doar triluri și vânturi șoptind, Sau cânturi divine-n urechi să-i pătrundă Și ape-n cădere, din munți, șopotind, Atât-ar fi vrut....și-o pace profundă. Și-acum, înapoi, în ținutul de azi, Eu tot mai visez.... Și visul nu-i oare Momentul feeric, secunda când cazi Din haine de-adult, în voal de candoare? Referință Bibliografică: CANDOARE / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2049, Anul VI, 10 august
CANDOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381132_a_382461]
-
chiar pe stradă, mă înfior. Îl iubesc, îl iubesc cu o dragoste nețărmurită, îl iubesc cu o durere adâncă și totuși dulce.” (Elena-Margareta Ionescu, Jurnal cu și fără Nae Ionescu. Ed. Vremea, București, 2015, p. 46) „Am fost pe hellespontice ținuturi/ eu, poate, Daphnis, tu suava Chloe,/ sau Hero tu, eu Leandru, smulși în voie/ de ale mării dorice săruturi...// Dar ce ne pasă țărmul încotro e,/ când nu avem sfârșituri și începuturi?/ Ca timpul curgem dincolo de luturi...// Tu, veșnic harfă
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
larg social și cultural în care se mișcă eroul într-un moment istoric semnificativ și anume acela al formării României moderne. Autorul romanului, Al. Florin Țene are prilejul fericit de a realiza în contextul general tabloul geografic și socio-cultural al ținutului natal, Drăgășanii și împrejurimile identificat în amănunțime și străluminat cu bucuria trăirii directe a fiecărei evocări. de aceea adesea paginile dau senzația suprapunerii și interferării sufletești a autorului cu destinul eroului care-i dă prilejul să proiecteze geografia reală in
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
satelor din împrejurimi care, purtau pecetea mulțimii de încercări prin care le-a trecut istoria. Autorul actualizează evenimente, oameni, așezări, edificii, realizând cu acest prilej adevărate pagini monografice încălzite de trăirea afectivă a celui ce se simte vlăstar al acestui ținut. Eroul cărții, scriitorul de mai târziu, Gib Mihăiescu are prilejul să cunoască aceste locuri prin ciudata odisee a anilor de liceu ce-l poartă prin orașele Craiova și Râmnicu-Vâlcea, cu împrejurimile lor. În această perioadă trăiește și prima experiență a
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
care nu-ți provoca senzația de orbire) și zări o siluetă zvealtă apropiindu-se de el. - Budha ? îndrăzni el fericit să întrebe. - Nu, eu sunt Allah. Budha lipsește momentan; din nefericire a trebuit să plece într-un pelerinaj spiritual prin ținuturile foarte sărace ale Indiei de nord. - Ah ! îi scăpă speriat spiritului lui Popică Mardeiaș - Lhassa Dorzho. - Dar eu sunt aici, continuă entitatea de lumină, iar acum trebuie să vedem ce ai făcut în viața ta. Popică Mardeiaș (alias Lhassa Dorzho
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
zboare și să cânte, peștii doresc să înoate. Ar trebui ca fiecare să poată obține ceea ce dorește în viață, nu-i așa? - Tu mă vrei pe mine? Întrebă regele cu îndoială. - Răspunsul meu, depinde de răspunsul tău, rege al acestui ținut. Regele se gândi trei zile și trei nopți ce răspuns să îi dea fetei cărbunarului pentru a nu o pierde. Întoarse cuvintele rostite de ea pe toate părțile, înțelegând că nu degeaba se dusese vorba că fata era frumoasă, harnică
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
a-i da un răspuns. Parcă în acea zi, fata era și mai frumoasă decât știa el. Abia găsindu-și cuvintele, regele rosti: - Răspunsul meu pentru tine este că eu nu pot vorbi în numele altora, dar, ca rege al acestui ținut, pot să fac în așa fel încât acolo unde stăpânesc eu, fiecare suflet, fie el cuvântător sau necuvântător să poată să își urmeze voința. - Răspunsul meu pentru tine este că mă învoiesc cu drag să fiu regina unui astfel de
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
în pârg. Și ce vremi fericite și ce timpuri superbe Redeșteaptă parfumul ciorchinelui dulce Când, cu fluturi în suflet, cotropiți de imberbe Iubiri, ne unea protector un salcâm, la răscruce. Nu erau gesturi mari, erau vorbe puține; Era o-ndrăzneală ținutul de mână). Ne albea, tăcând, floarea, pe mine, pe tine, În serile-acelea, sub senin clar de lună. Iar zilele...oh, zilele-acelea de vară, Pe sub zodii născute din salcâmii în floare, Când, timidă, iubirea încolțea prima ... Citește mai mult Sfidând gri
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
parfumul de vară în pârg.Și ce vremi fericite și ce timpuri superbeRedeșteaptă parfumul ciorchinelui dulceCând, cu fluturi în suflet, cotropiți de imberbeIubiri, ne unea protector un salcâm, la răscruce. Nu erau gesturi mari, erau vorbe puține;(Era o-ndrăzneală ținutul de mână). Ne albea, tăcând, floarea, pe mine, pe tine,În serile-acelea, sub senin clar de lună.Iar zilele...oh, zilele-acelea de vară,Pe sub zodii născute din salcâmii în floare,Când, timidă, iubirea încolțea prima ... XII. SENTIMENT CU VEDERE LA
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
spre Miazănoapte. Imediat, un vânt puternic îi ridică pe sus și îi scoase din împărăția zmeilor, înainte chiar ca aceștia să își dea seama ce se întâmplase. Mulțumind fratelui său de cruce Boreas pentru ajutor, prințul își continuă drumul spre Ținutul Întunericului în care locuia fiara cu un colț de diamant. Acum, pentru el nu fu cine știe ce greu să găsească drumul prin negura ce domnea acolo, pentru că Pasărea Paradisului lumina ca ziua cale de o poștă. Lumina ei orbi Fiara Întunericului
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
creștine, cu imagini reale și originale, un fel de balsam pentru trup și suflet. E atătă liniște în jur, încât aud cum razele lunii bat în geam, afirmă un mare poet și filozof român. Iată ce spune Mioara Huțanu din ținuturile americane ale diasporei noastre: Citește mai mult BALSAM PENTRU TRUP ȘI SUFLETMioara Huțanu e poetă de origine română, născută în orașul Dorohoi, Județul Botoșani (20 mai 1963). Numele de fată, Ursu Mioara Marina. Fiica lui Ursu Aristide și mama Ursu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
creștine, cu imagini reale și originale, un fel de balsam pentru trup și suflet. E atătă liniște în jur, încât aud cum razele lunii bat în geam, afirmă un mare poet și filozof român. Iată ce spune Mioara Huțanu din ținuturile americane ale diasporei noastre:... XXI. DANIEL MARIAN DESPRE CARTEA "BOALA CELIACĂ", AUTORI: DR. DRD.IONUȚ HORIA T. LEOVEANU ȘI DR. VICTOR V. PETRARU, de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. ÎN LOC DE PREFAȚĂ Explicativ despre rolul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
agăț de zborul unui vis, Să-ți prind un trandafir în păr Și-n piept o floare de cais, La picioare flori de nufăr. Împodobită ca o zână, Furată de un Făt Frumos Pluteați ținându-vă de mână Într-un ținut de basm, frumos. Aș vrea parfumul din cuvinte Să-ți ardă zâmbetul pe buze Și trupul crud de dor fierbinte, Dospit de magice ventuze. Frâu liber dau unui poem, Din el metafore să strângi; Ar fi plăcerea unui semn, Că
O AMINTIRE UITATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380865_a_382194]