198,372 matches
-
care veneau să-i luăm în avion să le facem o ascensiune. După prescripțiile medicale, trebuia întâi să urcăm la 1.000 de metri și să plafonăm 10 minute, pe urmă urcam la 2.000 de metri și stăteam tot așa, un sfert de oră... adică să facem schimbare de presiune atmosferică, asta ajuta... nu vindeca de tot tusea, dar dispăreau acele sufocări, ameliora foarte mult. Luam copii, mai mici, mai mari, am observat, copiii mici, care chiar trebuiau ținuți în
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
el, deși nu i-am văzut împreună niciodată, pentru că el locuia în oraș. Au avut și o fiică, Valentina, măritată cu Ghika-Comănești. Însă, lucru curios, Valentina era de o timiditate extraordinară, personalitatea puternică a Marthei asupra fiicei ei a fost așa de mare, încât biata Valentina era o ființă timidă și parcă se jena să stea de vorbă, foarte ștearsă, lumea spunea că asta din cauza Marthei, cu personalitatea ei a zdrobit personalitatea fiicei sale. Și soțul ei, Ghika-Comănești, era un om
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
asta, i-a cinstit memoria cât a putut de mult. Pentru el făcea toate adunările astea de aviatori și era apropiată de ei, pentru că el a fost aviator. R.: Ea, până pe 10 septembrie "45, a plecat la Paris, nu-i așa? M.D.: Da, ea s-a căsătorit înainte, de formă, ca să poată să plece din țară, s-a căsătorit cu Ambasadorul Elveției la noi în țară, René de Weck. S-a căsătorit, dar o căsătorie de formă, cu ambasadorul Elveției care
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Cei care se căsătoreau cu străini aveau voie să plece din țară. R.: Există vreun document sau vreo mărturie din epocă despre această căsătorie? Pentru că nicăieri nu apare în biografiile ei această a doua căsătorie. M.D.: Nu știu, dar uite așa s-a făcut și căsătoria Virginiei Thomas, s-a făcut civil, la sediul Generalului Scailer, care locuia în București într-un imobil pus la dispoziția lui, și acolo avea și birourile, acolo s-a făcut căsătoria și acolo am fost
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Virginiei Thomas, s-a făcut civil, la sediul Generalului Scailer, care locuia în București într-un imobil pus la dispoziția lui, și acolo avea și birourile, acolo s-a făcut căsătoria și acolo am fost și eu cu Nadia invitate. Așa cred că a făcut și Martha, pentru că aceasta era salvarea multor persoane, mai ales femei care se căsătoreau cu străini, le dădeau voie străinilor să-și ia soțiile, nu puteau să-i refuze. El a plecat cu destinația Elveția și
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
și pe cei apropiați. Numai ei i-au dat voie să plece, au rămas aici fiica ei cu soțul, Ghika-Comănești. După vizita asta, eu cu Nadia am mai făcut o vizită la Mogoșoaia, s-o vedem pe Valentina. Oh, săraca, așa era de tristă și ne-a îmbrățișat și era nu avea nici haine, avea niște ciorapi de ață pe ea, albi, deșirați, era ca vai de lume. Îi mai găzduise într-o cămăruță, lângă Mogoșoaia, în palatul mic al Brâncovenilor
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
ea cu soțul ei, și le-au spus să se pregătească, pentru că mâine vor pleca la Londra. Pentru ei a fost... o minune... nu mai aveau nici o speranță. Le-au adus și haine să se îmbrace, să nu apară acolo așa... le luaseră și ultima haină pe care o aveau și averea lor și tot... și așa au ajuns. Martha a luat legătura cu Crucea Roșie română care s-a ocupat cu aducerea lor în Anglia. Acum rămăsese Marina Știrbei cu
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Londra. Pentru ei a fost... o minune... nu mai aveau nici o speranță. Le-au adus și haine să se îmbrace, să nu apară acolo așa... le luaseră și ultima haină pe care o aveau și averea lor și tot... și așa au ajuns. Martha a luat legătura cu Crucea Roșie română care s-a ocupat cu aducerea lor în Anglia. Acum rămăsese Marina Știrbei cu doi copii, unul de 14 ani și unul de 8 ani, cu soțul în închisoare. Atunci
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
cu ea acolo, într-o cameră alăturată. El, în '42, la nunta Marinei Știrbei, a fost naș împreună cu Martha. Marea nuntă, splendida nuntă, cum a zis ambasadorul acela și șef diplomatic " Cred că e ultima nuntă aristocratică din Europa" și așa a fost. Nunta Marinei a fost ceva de vis, în februarie '42. Și pe Marina, în mizeria care era acolo, o mai vizitam, îi mai duceam câte ceva. Primea ajutoare prin Crucea Roșie pentru copii, lapte praf, lucruri de-astea... Pe
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
a scuzat, zicând că se duce să-și ia ceva și atunci a ieșit pe ușă afară din castel, s-a dus unde erau mașinile și a fugit în oraș, a fugit pur și simplu, a lăsat-o pe Martha așa... R.: Și ea ce a zis? M.D.: Nu știu ce a zis, a înghițit povestea.( Râde amuzată). R.: De obicei, în cărți, Martha este prezentată doar în ipostaza de prințesă frumoasă, deșteaptă, foarte apreciată în epocă de către personalități ale lumii literare și
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
cu organizațiile de binefacere în perioada războiului și a avut grijă să facă Mogoșoaia monument național. Eu am cunoscut-o acolo, la castel, între '42 și '45, când ne invita de Sf. Gheorghe la mesele în memoria soțului ei... Și așa am văzut-o ultima oară pe terasă, lângă tipsiile cu petale de trandafir...într-o o zi caldă de toamnă...
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
numele ziarului. Fie că sînt alegeri locale, scandaluri naționale, evenimente internaționale, editorialistul, mereu același, își umple coloana cu un soi de predici, o gumă de mestecat alcătuită din platitudini, clișee, metaforizări stupide, cînd nu de-a dreptul tîmpenii, despre... suflet, așa, în general. Iată doar două exemple. La 1 iulie, sub titlul Mai multă iubire, mai puțină depresie sîntem informați că: "Depresia este felul în care omul se concentrează adînc asupra propriei sale persoane și faza în care el consideră că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
pot fi infinit fericiți sau infinit nefericiți, infinit mici sau infinit mari, infinit buni sau infinit răi. Ei pot pendula între extreme, ca luminile și umbrele, pot trece din una în alta, pot visa la una sau la alta și așa apare echilibrul. Sufletul aspiră spre fericire continuă și pentru asta începe să viseze cele mai strașnice vise posibile", iar comentariile ne lasă fără comentarii: "Rîul nu este un lac, iar emoțiile noastre negative permanente transformă rîul în lac, îi întrerup
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
voaluri de pe chipul presupus strălucitor al frumoasei noastre de toate diminețile sau serile. S-a văzut cu ochiul liber cum locul demnității e luat de slugărnicie și al iubirii dezinteresate de prostituție. Cazurile de schizofrenie s-au înmulțit dramatic, în numele așa-zisei democrații și a dreptului la informare al cetățeanului. Situația-standard arată cam în felul acesta: în editorialul de pagina întâi, directorul gazetei îl face cu ou și cu oțet pe reprezentantul partidului X. Mai mult, în paginile trei, patru și
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
chiar toată presa!), jurnaliștii sunt prost plătiți și haiduceala din timpul campaniei electorale e singura speranță de-a moderniza redacțiile: mai un calculator nou, mai o mașină pentru distribuit ziarul, mai un supliment cu gagici semi-îmbrăcate pentru a mări tirajul... Așa o fi. Dar, ca simplu cititor, am tot dreptul să-mi fie greață. Culmea e că destui dintre directorii-editorialiști au devenit prosperi oameni de afaceri. Principala afacere fiind chiar ziarul pe care-l fac. Nu exclud că unii dintre ei
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
viață au făcut pasul spre televiziuni. Aici, când nu sunt năimiți pe față puterii (oricare-ar fi ea, de stânga, de dreapta, de centru, de dedesubt, numai putere să fie!), întunecă ecranul cu gângăveala, reaua-credință sau imbecilitatea lor. Și uite-așa, semidocți plini de râvnă, slugoi înnăscuți, prostovani cu urechi clăpăuge, demoazele siliconate ajung să dea tonul gustului și tonul gândirii în scumpa noastră patrie! Dacă ruptura schizoidă între ce scrii ca "jurnalist independent" și ce publici ca director de ziar
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
de mac (ca să nu amintim de pitici ori spiriduși). Poezia nu mai e "iluminare", ca pe vremea lui Rimbaud, ci o suită de întâmplări cărora nu li se impune o organizare ierarhică (una nu e mai semnificativă decât alta). Experiențele așa-zise fundamentale nu par să aibă loc vreodată ("Era să plec, era să rămân/ era să fiu, era să mă-nsor/era să-mi amintesc cum a / fost cu tine" " Era) și deci ce altceva poate face persona lirică decât
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
timp s-a dovedit că Sechelariu i-a scîrbit pe băcăoani, drept pentru care a fost retras din linia întîi și trecut la categoria baronilor sacrificați, asta nu mai înseamnă mare lucru. Pregătit să stea la putere, fără griji, după așa-numita schimbare a schimbării, PSD-ul a descoperit că și schimbarea schimbării se poate schimba. După toate aparențele, mișcarea pendulului politic din acest an seamănă cu cea din 2000, încît e greu de crezut că alința D.A. nu va crește
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
trasată pentru ei. Ce, sînt proști ca noi, oamenii de rînd? Dacă se enervează, trec și pe contrasens. Sînt tari, sînt cool, sînt super. Sînt mai presus de lege, de noi toți. Și polițiștii, delicați, întorc capetele ca să nu vadă așa grozăvenii. Să nu li se facă rău pe căldura asta. Altfel, dacă trece vreun șef, vreun barosan, devin hipernergici și activi. Probabil capătă din dotare băutura magică Red Bull. Se reped la șoferi de-a dreptul fioroși, dau din mîini
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
Altfel, dacă trece vreun șef, vreun barosan, devin hipernergici și activi. Probabil capătă din dotare băutura magică Red Bull. Se reped la șoferi de-a dreptul fioroși, dau din mîini, se încruntă, țipă dacă nu pricepi de ce te tutuiesc și așa mai departe. Am preferat să merg pe jos, ascunzîndu-mă pe sub bolțile copacilor, frunzelor de viță care ies sălbatic de prin curți, pe sub acoperișuri sau pe sub teii înfloriți. Doamne, ce mai mirosuri! De toate felurile. Depinde de loc și de noroc
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
scriitori, ne-a creat condiții de viață luxoase. în jurul meu sînt 60 de cerșetori din familie și foști prieteni. Mor de foame. Poți trăi în aceste condițiuni? De altminteri, evenimentele internaționale sînt în curs și vom asista la multe prăbușiri. Așa vorbește un pilon al regimului, farul său cel mai strălucitor!". În acest climat al degradării își deschid corola caracterele vicioase, dornice de carieră cu orice preț, flori ale putrefacției supreme. Cea mai reprezentativă pildă, asupra căreia condeiul său revine constant
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
pilda lui Dinu Păturică, memorabila pildă care este la începutul și specificul societății noastre moldo-valahe. De la Dinu Păturică, Tănase Scatiu și M. Ralea este o linie directă de continuitate în maniere, procedee, spirit și natură". E verosimil acest portret demonizat? Așa să fi fost remarcabilul eseist M. Ralea? Nu sînt cumva verbe așternute la supărare, fără îndestulătoare acoperire? Ni se oferă, totuși, cîteva date precise, ce se cuvin verificate scrupulos, chiar dacă prevedem rezultatul pozitiv al operației: Cînd se va scrie istoria
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
Rodica Zafiu Formulele de adresare au fost studiate din punct de vedere pragmatic și sociolingvistic mai mult decît alte fenomene al limbii vorbite; și e drept să fie așa, pentru că importanța lor este foarte mare. Sînt semnale de recunoaștere, prin care se manifestă imediat statutul interlocutorilor și relațiile dintre ei; au funcții în organizarea comunicării (ca mijloc de a atrage atenția sau de a menține contactul, ca mod de
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
transformă o narațiune în discurs (auto)ironic a fost folosită și în poezie, de Mircea Cărtărescu: "Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului./ Acum nu mai sînt steluțe în genele ei./ Acum nu mai e nici o steluță în genele ei./ Așa, ca să știți, dragii moșului" (Steluțe în genele ei).
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
s-a terminat...” VP-ul: „Asta e...” Dorel: „Noi am crezut că vinul roșu e rezervat pentru români și bulgari! Hă-hă-hă!” Tsvetan, Zahari, Cristina și cu mine ne-am pus repede pe față cîte-un zâmbet poznaș. VP-ul: „A, da? Așa o fi.” Dorel: „Dar mai cerem!” VP-ul: „Hmmm.” O ospătăriță tocmai trecea pe lângă masa noastră. Dorel a interpelat-o prompt: „O carafă de vin roșu, vă rog!” Ospătărița: „Cu plăcere! Douăzeci și doi de dolari.” Dorel: „Ah!” VP-ul
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]