3,107 matches
-
trecut Testul Frye pentru a putea fi recunoscut ca probă în instanțele din SUA. Curtea Federală de Justiție din Germania a hotărât că dovezile bazate pe poligraf sunt în mod inerent neconvingătoare și nu pot fi admise în tribunale. Cererile acuzării și/sau apărării de a efectua teste poligraf vor fi respinse în toate situațiile.
Poligraf () [Corola-website/Science/306081_a_307410]
-
total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile ale acuzațiilor Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, pentru "infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație". Martorul principal al acuzării a fost scriitorul Eginald Schlattner. În anul 1968, prin Hotărârea 37 a Înaltei Curți de Justiție din România, cei cinci scriitori au fost reabilitați și declarați condamnați pe nedrept din cauza mărturiilor mincinoase. . Andreas Birkner a fost considerat “cap de lot
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
opozanților noului regim și entuziasmul ostentativ al procomuniștilor au creat în București și în alte orașe o atmosferă contradictorie. Propaganda comunistă a făcut eforturi consistente pentru defăimarea monarhiei, în pofida enormei simpatii a populației față de aceasta. Una din strategiile folosite pentru acuzarea conducerii anterioare și autopromovare consta în falsificarea istoriei în sensul îngroșării neajunsurilor vieții urbane, în special din capitală (dezechilibrul socio-cultural și urbanistic dintre centrul orașului și periferie, „înapoierea” dată de o economie agrară cu o industrie nepronunțată, analfabetismul ș.a.), urmată
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
și expediat la Moscova, în lotul din care făceau parte Ion Antonescu și Mihai Antonescu. A fost predat autorităților române în aprilie 1946, a fost judecat și condamnat pentru crime de război și executat la 1 iunie 1946. Capetele de acuzare formulate la proces împotriva lui Alexianu și soluțiile pronunțate pentru fiecare dintre acestea au fost următoarele: La 5 decembrie 2006, în baza cererii de revizuire înaintată de fiul său, Curtea de Apel București l-a achitat parțial pe , la 5
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
pe peronul Gării de Nord : Aderarea Bucureștiului la Axă a fost doar o "chestiune de formă", astfel că în momentul declanșării războiului cu Uniunea Sovietică, România și Germania nu au avut o legătură contractuală precisă. Va fi unul din principalele capete de acuzare în procesul "Marii Trădări Naționale". Atunci când a început campania în Est, Japonia nefiind legată prin Pactul Tripartit așa cum în mod corect prevăzuse Mihail Sturdza, s-a abținut să atace Uniunea Sovietică în Extremul Orient. În schimb, atunci când Japonia a atacat
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
aresteze pe Doda, pentru opiniile sale politice. În discursul său electoral din 14 octombrie 1887 a cerut din nou cu vehemență libertatea și autodeterminarea populației românești, în primul rând din cauza închiderii școlilor românești de către administrația maghiară. A fost pus sub acuzare la 17 septembrie 1888 la Arad și condamnat în absență (Doda a stat, ca măsură de precauție, în Viena) la doi ani de închisoare și o amendă de 2.000 de coroane, pedeapsă grațiată de împăratul Franz Joseph. La scurt
Traian Doda () [Corola-website/Science/304868_a_306197]
-
interne. Premierul Emil Boc s-a opus din cauza trecutului său controversat. Numele său a fost vehiculat în afaceri controversate, inclusiv primirea unui credit de 64.000 de dolari de la Bancorex. În 11 decembrie 2009, Cătălin Voicu a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție pentru două infracțiuni de trafic de influență. El a fost acuzat că în cursul anului 2009 ar fi „pretins și primit sume de bani de la oameni de afaceri, pentru soluționarea favorabilă a unor cauze civile și
Cătălin Voicu () [Corola-website/Science/305512_a_306841]
-
de la oameni de afaceri, pentru soluționarea favorabilă a unor cauze civile și penale, aflate pe rolul organelor judiciare”. Procurorii anticorupție au dispus față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru o perioadă de 30 de zile. La data acuzării, era vicepreședinte al Comisiei pentru apărare din Senatul României. Alături de Voicu, DNA i-a mai trimis în judecată, pentru fapte de corupție, pe judecătorul Florin Costiniu și pe oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic. Cătălin Voicu a fost
Cătălin Voicu () [Corola-website/Science/305512_a_306841]
-
Focșani - d. 1 iunie 1946) a fost un general român, comandant al Jandarmeriei Române (1940 - 23 August 1944) și Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944). Pentru crime de război și alte capete de acuzare Constantin Vasiliu a fost judecat, degradat și condamnat de către Tribunalul Poporului de 4 ori la moarte și de 4 ori la 20 ani detenție riguroasă. A fost executat prin împușcare la Penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946. Constantin („Piki”) Z
Constantin Z. Vasiliu () [Corola-website/Science/305729_a_307058]
-
în detenție în URSS, Vasiliu a descoperit tentativa de sinucidere a mareșalului Antonescu și l-a salvat de la moarte. Retrimis în România, Vasiliu a fost dat în judecata Tribunalului Poporului din București pentru crime de război și alte capete de acuzare. În apărarea sa, Vasiliu a declarat printre altele că a avut prieteni evrei și că le-a luat, adesea, apărarea. De asemenea: La 18 septembrie 1942, generalul Vasiliu cerea Președinției Consiliului de Miniștri "„să facă distincție între familiile de țigani-nomazi
Constantin Z. Vasiliu () [Corola-website/Science/305729_a_307058]
-
al SS-ului către von Killinger, intitulat „Dovezi inedite asupra protecției și ajutorului de care dl.gen. Picki Vasiliu o dă jidovilor”. Generalul Vasiliu a fost condamnat de 4 ori la moarte pentru crime de război și alte capete de acuzare de către Tribunalul Poporului și de 4 ori la 20 ani detenție riguroasă. A fost executat prin împușcare la Penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946 ora 18,15.
Constantin Z. Vasiliu () [Corola-website/Science/305729_a_307058]
-
Antonești. Eugen Cristescu l-a anunțat și pe Tobescu, chemându-l să-l ia de la legație în jurul orei 9.00 seara. Eugen Cristescu afirmă: Din declarație rezultă că gen. Constantin Tobescu nu intenționa să părăsească țara, așa cum va susține ulterior acuzarea la procesul acestuia. De asemenea, Eugen Cristescu confirmă teoria susținută de apărare în procesul gen. Tobescu din 19 ianuarie 1949. În 14 aprilie 1946, cu ocazia interogatoriului preliminar luat lui Eugen Cristescu de către Dumitru Zelea Săracu, fostul director al S.S.I.
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
dispus trimiterea responsabililor (un Șef de Post, împreună cu câțiva instigatori locali) în fața Curții Marțiale din Chișinău. În interogatoriile din 14 iunie 1945 și 5 aprilie 1946, întrebările anchetatorilor au fost extrem de clare, urmărind în primul rând găsirea unor capete de acuzare împotriva gen. Constantin Tobescu, sau a celorlalți membri ai “lotului”, prin confruntarea declarațiilor acestora. Întrebările au privit organizarea forțelor de jandarmi, activitatea generalului pe durata războiului, activitatea contraspionaj a jandarmeriei și persecuțiile exercitate asupra comuniștilor și evreilor: În cartea sa
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
între 6 septembrie 1940 și 23 august 1944, dată la care acesta este acuzat că nu s-a prezentat la serviciu, fiind "dat în pozițiunea de dezertor", ulterior fiind arestat în 24 septembrie 1944, în com. Voinești, împreună cu Eugen Cristescu. Acuzarea a considerat că în data de 23 august 1944, la orele 17-17,30 - moment în care gen. Constantin Tobescu s-a prezentat la inspectorat, el era cel îndreptățit să preia comanda și nu gen. Anton, dat fiindcă gen. C.Z
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
comanda și nu gen. Anton, dat fiindcă gen. C.Z. Vasiliu fusese arestat la palat, iar Tobescu era mai vechi în grad. În continuare, în baza mărturiei col. Sachelerie Teodorescu, cel care îi va aresta ulterior pe Tobescu și Cristescu, acuzarea susține că aceștia doi, față de Teodorescu, "și-ar fi manifestat credința" că regele a dat o lovitură de stat, arestându-i pe cei doi Antonești și pe gen. Pichi Vasiliu, și că gen. Tobescu, fiind cel mai vechi în grad
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
primită, fiind dat dezertor", după care a fugit împreună cu Cristescu și s-au ascuns în com. Voinești, unde au fost arestați. Apărarea a încercat să demonstreze că gen. Constantin Tobescu a acționat în acest mod de teama reacției germane, însă acuzarea a considerat că prin acțiunile sale, acesta a căutat să-i favorizeze pe germani, încercând să împiedice trupele de jandarmi să participe la "lovitura de la 23 august". Constatând că în interiorul inspectoratului se găseau linii telefonice directe cu exteriorul, care nu
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
au reușit să-i găsească vreo vină, anchetatorul Dumitru Zelea Săracu, fost chelner la restaurantul “Capșa”, acuzator public al Cabinetelor 1 și 7 pe lângă „Tribunalul poporului”, într-unul din interogatoriile luate lui Eugen Cristescu, a încercat să găsească capete de acuzare contra generalului, cu scopul evident de a-l include în lotul “criminalilor de război”: După revenirea din Uniunea Sovietică, membrii “lotului Antonescu” au fost încarcerați în arestul Direcției Generale a Poliției, în celule separate, fiecare celulă fiind supravegheată 24/24
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
deputaților și senatorilor. În cazul adoptării propunerii de suspendare, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui. Răspunderea penală intervine numai în cazul în care șeful statului ar comite infracțiunea de înaltă trădare. Punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaților și Senatului, în ședință comună, pe baza votului a două treimi din numărul parlamentarilor. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din momentul punerii sub acuzare, Președintele este suspendat de drept
Președintele României () [Corola-website/Science/305828_a_307157]
-
de înaltă trădare. Punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaților și Senatului, în ședință comună, pe baza votului a două treimi din numărul parlamentarilor. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din momentul punerii sub acuzare, Președintele este suspendat de drept; în cazul pronunțării unei hotărâri de condamnare, el este demis. În iunie 2010, președintele României, Traian Băsescu, avea 120 de consilieri. 90 dintre ei erau consilieri cu diferite gradații și trepte de încadrare, adică slujbași
Președintele României () [Corola-website/Science/305828_a_307157]
-
locuitorii satului Temeleuți nu au fost o excepție și au avut de înfruntat foametea și deportările organizate de sovietici. Lista deportaților din satul Temeleuți: 1. ARMANU Gheorghe C. (n. 1893). Condamnat în 1945 la 5 ani de închisoare. Cap de acuzare: "trădare de patrie". Reabilitat în 1991. 2. ARMANU Nina Gh. - soția (n. 1903) 3. ARMANU Parascovia Gh. - fiica (n. 1940) 4. ARMANU Dumitru Gh. - fiul (n. 1943) Deportați în 1949 în reg. Kurgan. Reabilitați în 1991. 5. OLIEVSCHI Gheorghie S.
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
a, la 7 ani de muncă silnică (1945). Întemnițat într-un lagăr din reg. Kurgan, Reabilitat în 1991 11. GALIUC Hristofor D. (n. 1905). Condamnat în 1948 conform art. 54 lit. a la 10 ani privațiune de libertate. Cap de acuzare: "Înaltă trădare". Reabilitat în 1990. 12. GALIUC Liubovi Gh. - soția (n. 1908 sau 1913) 13. GALIUC Gheorghe H. - fiul (n. 1935) 14. GALIUC Ana H. - fiica (n. 1937) Deportați în 1949 în reg. Kurgan. Reabilitați în 1990. 15. OLIEVSCHI Petru
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
septembrie 1945 i s-a comunicat că va fi judecat pentru crime de război iar după cîteva zile el a fost dus la Nuernberg și a fost închis acolo. Speer a fost inculpat în toate cele patru posibile capete de acuzare: primul, participarea într-un plan comun sau într-o conspirație pentru realizarea de crime împotriva păcii, al doilea, planificarea, inițierea și finanțarea războiului de agresiune și alte crime împotriva păcii, al treilea, crime de război iar în cele din urmă
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
pe acesta a zis „ al doilea cel mai puternic om în stat nu a aut o scară”. Speer a fost găsit vinovat de crime de război și de crime împotriva umanității și a fost achitat în celelalte două capete de acuzare. La data de 1 octombrie 1946 a fost condamnat la execuția a 20 de ani de închisoare. Trei dintre cei opt judecători - doi sovietici și un american inițial au cerut pedeapsa cu moartea ceilalți judecători nu au cerut-o și
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
și-au concentrat acțiunile pe reducerea la tăcere a opoziției și pe câștigarea monopolului puterii. În vara anului 1947, Afacerea Tămădău a asigurat pretextul pentru eliminarea din viața politică a țărăniștilor și liberalilor, interzise în mod oficial după punerea sub acuzare a lui Iuliu Maniu și judecarea lui într-un proces spectacol. Partidul Național Liberal-Tătărescu, care a început să critice guvernul Groza cam în aceeași perioadă, s-a retras din BPD, dar a fost implicat în scandalul Tămădău, toți liderii săi
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
1946 de Tribunalul Militar la 10 ani de privațiune de libertate. Reabilitat în 1993. Foma Baran (n. 1914) acuzat de sustragere de la plata impozitelor și condamnat în 1946 de Tribunalul Militar la 3 ani de privațiune de libertate. Cap de acuzare: neîndeplinirea obligațiilor de predare a produselor agricole la stat. Matei Afanas. (n. 1899) arestat în 1948 sub acuzația de participare la activitatea unui grup antisovietic, condamnat la 25 de ani de detenție într-un lagăr de corecție prin muncă. În
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]