204,613 matches
-
paragraful 19), a statuat, cu valoare de principiu, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. ... 21. Prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 și a statuat că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de conducere trebuie
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional, potrivit căreia în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii, Curtea constată că, în prezent, aspectele esențiale privind ocuparea posturilor vacante sunt reglementate în secțiunea 4: „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II - „Cariera polițistului“ a Legii nr. 360/2002 - lege organică, în acord cu dispozițiile art. 73
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
74^1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Alin Iulian Havriș și de Diana Marina Oanea (Florea) în dosarele nr. 709/86/2018 și nr. 708/86/2018 ale Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
Iulian Havriș și de Diana Marina Oanea (Florea) în dosarele nr. 709/86/2018 și nr. 708/86/2018 ale Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251431]
-
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 9 februarie 2022 În temeiul art. 29 și al art. 31 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 6^6 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul
DECIZIE nr. 126 din 9 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251531]
-
neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan Borha în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.275D/2020. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (2) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan Borha într-o cauză având ca
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
desemnarea judecătorilor care constituie un complet sau altul este o problemă jurisdicțională și aceasta trebuie rezolvată potrivit unei proceduri legale care asigură independența și imparțialitatea judecătorilor implicați în actul de justiție. ... 8. Constituirea completurilor de 3 judecători, potrivit unei proceduri administrative, cu atât mai mult cu cât nu era prevăzută de nicio lege și nu oferea garanții pentru echitatea procesului, este neconstituțională și nelegală, iar hotărârile unor astfel de completuri sunt lovite de nulitate absolută. ... 9. În ceea ce privește desemnarea
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
judecători să primească garanții complete cu privire la imparțialitatea acestora, iar justițiabilii care pot face apel doar la completurile de 3 judecători să fie total lipsiți de astfel de garanții. ... 10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit Legii nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost abilitat explicit de către Parlament să aprobe regulamentul de organizare și funcționare
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit Legii nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost abilitat explicit de către Parlament să aprobe regulamentul de organizare și funcționare administrativă a instanței supreme și să exercite atribuțiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ, iar Parlamentul a conferit colegiilor de conducere atribuția de a stabili compunerea completurilor de judecată, cu respectarea cerinței privind asigurarea continuității acestora și, implicit, garantarea
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost abilitat explicit de către Parlament să aprobe regulamentul de organizare și funcționare administrativă a instanței supreme și să exercite atribuțiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ, iar Parlamentul a conferit colegiilor de conducere atribuția de a stabili compunerea completurilor de judecată, cu respectarea cerinței privind asigurarea continuității acestora și, implicit, garantarea dreptului la un proces echitabil. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a înființa completuri specializate [art. 19 alin. (3)]; (ii) competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora [art. 29 alin. (1) lit. a) teza întâi și art. 31 alin. (1) lit. c) ]; (iii) competența colegiilor de conducere ale
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
52 alin. (1)]. ... 19. Curtea observă că, în cauza de față, este incidentă ipoteza a doua din decizia antereferită, și anume competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, aspect antamat prin critica de neconstituționalitate formulată cu privire la art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. Diferența dată de
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
au fundamentat Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021 sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. ... 20. Cu privire la competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea a reținut că, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de ducere la îndeplinire a unei
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea a reținut că, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de ducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege (a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
o adăugare la lege (a se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020, paragraful 48). Faptul că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condițiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
în condițiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorității legii cu eventuala consecință a creării unei paradigme juridice neconstituționale. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
Curte de Casație și Justiție, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanțele inferioare și membrilor completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează același algoritm, iar o asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost și este posibilă tocmai pentru că legea este cea care permite o opțiune între tragerea la sorți și nominalizare în privința completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, neexcluzând nici expres, nici
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
materie penală și a modului concret de desemnare a membrilor acestor completuri. Legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Or, textul criticat dă expresie celei de-a doua ipoteze antereferite, astfel că a reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, lăsându-se
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Or, textul criticat dă expresie celei de-a doua ipoteze antereferite, astfel că a reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, lăsându-se astfel acesteia obligația de a stabili, ca act de aplicare a legii, atât organul competent să aprobe/ valideze compunerea completurilor
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
sfera actelor administrative normative. Or, textul criticat dă expresie celei de-a doua ipoteze antereferite, astfel că a reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, lăsându-se astfel acesteia obligația de a stabili, ca act de aplicare a legii, atât organul competent să aprobe/ valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală, cât și modul concret de desemnare a membrilor completurilor. ... 23. Nu există nicio
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. ... 24. Curtea mai reținut că este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020 în raport cu criticile
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020 în raport cu criticile formulate din perspectiva art. 126 alin. (4) din Constituție. Astfel, modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători este un aspect al compunerii acestora, astfel că
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
cu criticile formulate din perspectiva art. 126 alin. (4) din Constituție. Astfel, modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători este un aspect al compunerii acestora, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii. Dacă legea nu prevede în mod
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]