3,667 matches
-
transparent, paradoxal, în paginile sale. Astfel, Kenneth Burke, agentul demersului critico-retoric realizat din perspectiva dramatismului, i. e., actul său, pe scena precizată, cu instrumentarul hitlerist-în-revers, cu alte cuvinte, pe calea adevărului, autenticității, pare să își fi propus un scop "autentic și admirabil": cel al recunoașterii caracterului extrem de complex, de neechilibrat al relațiilor interumane stabilite prin mijloace comunicaționale! Dacă doar atât ar fi fost dispus și Hitler însuși să accepte ... lumea ar fi arătat cu totul diferit. Cât despre noi, cei care ne
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dezechilibrul pe care am reușit să îl articulăm, între cele două texte, exprimă propriul nostru dezechilibru și sensul dramei pe care o trăim la această răscruce. Desigur, fiecare dintre noi, în umanitatea noastră fragilă, dorim, în aceeași manieră "autentică și admirabilă", acea "viziune despre lume" care să unifice propriile noastre dileme atât existențiale, cât și academice sub semnul unei "unități" pline de sens, la adăpostul căreia să găsim răspunsuri tuturor întrebărilor noastre, în același mod în care un medicament bun la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Cuza Vodă, fosta Golia, peste drum de casa care a fost dărâmată pentru a se construi mărețul edificiu al Băncii Dacia, Zaheu Creangă mai vindea pe lângă produsele monopolului și operele popularului povestitor, ale fratelui său Ion Creangă, cu care semăna admirabil...” După atâta amar care ți-a umplut sufletul, iată că ți-a venit și matale apa la moară. Păi nu zice o vorbă că așa cum și-o face omul cu mâna lui nu i-o face nici dracul? Nu știu cum îi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Poemul Dumnezeu și om, cu o primă variantă scrisă la 19 ani, surprinde momentul în care gândirea ucide credința. Tânărul scriitor însuși trăiește această dramă. La maturitatea creatoare, spre vârsta de 30 ani, Eminescu revine la tema religioasă, schițând o admirabilă Rugăciune. Aceasta nu este semn sigur de regăsire a credinței, ci, mai curând, ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
martiri, iar din ceilalți - diavoli. Istoria, firea sau fatalitatea au determinat comportamentul duplicitar al românilor în anumite situații? De ce l-or fi tăiat turcii pe Brâncoveanu? Nu pentru că făcea joc dublu, între Viena și Stanbul? (Nu judecăm aici comportamentul său admirabil în fața morții). De ce a fost încheiată pacea de la Buftea, separat de Aliați? De ce românii au plecat alături de germani contra bolșevicilor, iar mai apoi au întors armele, oferind camarazilor motiv de înjurătură: „Românii sunt curve...” (când cu unul, când cu altul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Poemul Dumnezeu și om, cu o primă variantă scrisă la 19 ani, surprinde momentul în care gândirea ucide credința. Tânărul scriitor însuși trăiește această dramă. La maturitatea creatoare, spre vârsta de 30 ani, Eminescu revine la tema religioasă, schițând o admirabilă Rugăciune. Aceasta nu este semn sigur de regăsire a credinței, ci, mai curând, ecoul desperatei căutări a valorilor creștine fundamentale concentrate în simbolul marianic: iubirea, mila, iertarea. Omul care suferea pentru întreg „neamul nevoii” (o expresie auzită la el în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
martiri, iar din ceilalți - diavoli. Istoria, firea sau fatalitatea au determinat comportamentul duplicitar al românilor în anumite situații? De ce l-or fi tăiat turcii pe Brâncoveanu? Nu pentru că făcea joc dublu, între Viena și Stanbul? (Nu judecăm aici comportamentul său admirabil în fața morții). De ce a fost încheiată pacea de la Buftea, separat de Aliați? De ce românii au plecat alături de germani contra bolșevicilor, iar mai apoi au întors armele, oferind camarazilor motiv de înjurătură: „Românii sunt curve...” (când cu unul, când cu altul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pântre dinți, aparte, școlarului:) Ia sama doară să nu ți le gâghil eu ție într-un mod neplăcut! Se aude clopotul de ieșire.) Inspectorul (se ridică; copiii fac și ei ca inspectorul): Domnule profesore, sunt foarte mulțumit. Metoda dumitale e admirabilă..." (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă) (k) "Și merg ei, și merg, cale lungă să le-ajungă, trecând peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari, și într-o târzie vreme ajung la împărăție." (Ion Creangă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și în acest domeniu. În această privință, Berlinul oferă exemplele cele mai impresionante. În primul rând se poate vedea starea vitelor aduse la sacrificare, transportul lor în condițiuni din cele mai bune, sacrificarea și comerțul de carne. Există aici o admirabilă bursă a cărnii care exclude orice posibilitate de speculă. Germanii sunt mari consumatori de carne de porc și de gâște. Pe atunci, lumea se plângea mai puțin de colesterol (1935), probabil pentru că nu practica atât de mult sedentarismul. Mai târziu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute în susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele întinse la soare să se usuce. Lipsesc bărbații lipoveni, acei admirabili pescari de la Tulcea, care pe aici ar face isprăvi minunate. Am reintrat în statul Arkansas, cu o suprafață de 13,8 milioane ha și cu o populație de numai 2 milioane locuitori din care 30% - deci 600.000- sunt negri
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Sunt cele două țări în care nu te voi putea întâlni. Îmi puse o sumedenie de întrebări și insistă să vin la Berlin cu soțul meu, îmi vorbi de soția sa, care este deosebit de inteligentă, crescută la Cannes, care vorbește admirabil franțuzește și pe care dorește să mi-o prezinte. Îmi spuse apoi că dorește să aibă o lungă conversație cu mine la balul din seara asta, ca să filosofăm! Toate aceste recepții îl obosesc, îmi mai spuse el, adăugând că ar
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Carol I, al lui Van Dyck29, acesta în camera în care se juca în copilărie, când nu era decât un băiețel. Am străbătut toate sălile de festivități, unde storurile erau ridicate pentru noi, și am mai văzut și alte tablouri admirabile, unele chiar emoționante. Portretul, sau mai bine spus portretele reginei Luiza, care era atât de frumoasă și care a murit cu inima zdrobită din cauza înfrângerilor din războaiele pe care le dorise. III poartă pe umăr un "L" de argint care
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
voi fi la Paris. Ți-am trimis ultimul volum din Memorialul de la Sfânta Elena. Într-o zi, când vei avea timp, citește Capitolul XI și Testamentul lui Napoleon, care se află la sfârșitul cărții și care începe cu câteva cuvinte admirabile. Port mereu cu mine medalia Sfânta Elena pe care mi-ai dat-o: Tovarășilor săi întru Glorie, ultimul său gând, și mă gândesc cu bucurie că și tu ai o medalie identică. Hotelul "Boulevard", Berlin Mă bucur că nu ai
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
vastă este mai frumoasă decât Bois de Boulogne 18. Mie mi se pare că, într-adevăr, acești copaci sunt mai mari decât cei din Bois, cu excepția câtorva arbori de pe bulevard, înainte de a ajunge la Porte Dauphine, pe care îi găsesc admirabili. Dar, ceea ce uimește puțin în Tiergarten este tramvaiul care circulă aici de-a lungul aleii principale. Iată ceva foarte democratic: nici englezii în Hyde Park, nici francezii în Bois nu ar accepta aceste trolee și aceste șine. Iată dovada unei
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se află un fel de covor de flori și gazon care ascunde complet șinele indispensabilului tramvai electric. La capătul bulevardului este un rond unde se răsfață un coș împletit, imens, cu rododendroni înfloriți. Prințul mi-l arată când trecem. Este admirabil. Îmi spune: Aici este piața unde au avut loc de curând cursele de Grand Prix. Îmi arată, la dreapta, pădurile de pini ce se întind pe o câmpie nisipoasă. Am să te conduc acum la Wilhelmsturm, îmi spune el, pentru că
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
unde au avut loc de curând cursele de Grand Prix. Îmi arată, la dreapta, pădurile de pini ce se întind pe o câmpie nisipoasă. Am să te conduc acum la Wilhelmsturm, îmi spune el, pentru că de acolo e o vedere admirabilă care cuprinde toată câmpia ce înconjoară Berlinul și lacurile sale. Turnul, construit din cărămidă roșie, se înalță într-un loc foarte însorit, aproape pustiu; suflă un vânt rece destul de puternic. Văd intendenți care se agită, sunt probabil paznicii turnului, și
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
bazin. Și părăsim Sans-Souci, iar eu îmi reiau locul în faeton. Prințesa imperială plecase deja, după ce a schimbat cu soțul ei câteva cuvinte în legătură cu direcția în care urma să mergem, deoarece el dorea să prelungească puțin plimbarea. Este o vreme admirabilă, sub razele de soare ce se îndreaptă lent spre asfințit. Tropotul nebun al celor patru cai mărunți însoțește murmurul pe care mi-l strecoară în ureche acest frumos amurg de iunie. Mâna bronzată a însoțitorului meu strălucește în lumina soarelui
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să se alarmeze. Eu cred că o asemenea prietenie, întru totul pură și frumoasă, poate exista între un bărbat și o femeie. Crezi la fel? Am răspuns afirmativ. Caii, ușor atinși cu biciul, reiau drumul spre Potsdam cu o rapiditate admirabilă. Prietenie veșnică și pură, asta-i cu adevărat Germania... Spune că trebuie să-mi arate o mulțime de lucruri la palat, că trebuie să vizitez toate camerele lor, locul unde trăiește, ca să mi le pot aminti atunci când vom fi despărțiți
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
-i displacă puțin. Femeilor în starea ei nu le place să se facă aluzie la asta și, într-adevăr, am spus-o fără să mă gândesc, căci deocamdată talia ei nu este deloc deformată. Mă ocup de caii care sunt admirabili și sunt complet lipsită de inspirație pentru a închega o conversație. III și-a luat nevasta de braț și deodată o sărută familiar pe obraz. Am ieșit toți trei din grajd, dar, în apropiere de palat, prințesa imperială îmi spune
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Paris, dar am fi păstrat, totuși, o atitudine binevoitoare. Domnișoara von Stumm este și ea acolo. Pare tristă. Părul ei este încântător. Ofițeri, diverși domni îmi sunt prezentați, dar cortegiul se formează deja și suntem invitați la masă. Sufrageria este admirabil ornamentată cu coloane de marmură albă, care îmi rețin atenția câteva secunde și a căror contemplare mă cufundă într-o adâncă reverie, trezind în amintirile mele o serie de comparații între ceea ce văd aici și ce am văzut la Versailles
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de dincolo și dincoace de Prut, mai exact a sentimentului pe care-l nutresc unii pentru alții, așa cum mi-au apărut mie în scurta vizită de la începutul lunii mai. Nu e vorba de întâlnirea cu Vitalie Ciobanu, don Quijotele de la admirabil de europeanul Contrafort, sau cu Vasile Botnaru, șef de birou la Europa Liberă-Chișinău, sau Larisa Turea (autoarea Cărții foametei, de care vorbeam mai sus) și Valeriu Turea jr., sau Nicolae Negru, de la centrul pentru Jurnalism Independent de la Chișinău. Dialogul cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Palatului, în care se adunaseră, în opt noiembrie 1945, zeci de mii de tineri în jurul Regelui lor, nu devenise mai puțin Piața Palatului, doar fiindcă o haită de derbedei cu bâte a încercat să transforme în răfuială un act de admirabilă mobilizare civică și politică. Nu împărtășesc dezamăgirea, umilința și "rușinea de a fi român" a celor care nu aud discursul prezidențial, clar, concis, substanțial, impecabil, trebuie să spunem, ci doar neverosimil de huliganicii termeni cu care s-a încercat întimidarea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
inadecvare? Pur și simplu din observația de bun simț că bovarismul identitar escamotează sau deformează termenii analizei exprimând pur și simplu frustrările și insatisfacțiile noastre. Nu spun că nu există și în această carte numeroase considerații pe cât de tranșante și admirabil exprimate, pe atât de judicios descriptive. Dar frustrarea și insatisfacția, oricât de convertite într-un ton analitic peremptoriu, duc la deformări de imagine care fac de nerecunoscut realitatea însăși. Este bunăoară evident că asemănările dintre societățile ieșite din comunism sunt
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
dorința, intenția de a scrie." Există desigur de-a lungul acestor zece ani la propriu agonici, și momente de revenire a vitalității și speranței. Dar de cele mai multe ori, ceea ce pare să-l anime nu e un imbold interior ci un admirabil sentiment al datoriei: "Scrisul e o activitate care depersonalizează, până și cei care te citesc cred asta. Dacă ai fost recunoscut ca scriitor, nu mai ai dreptul la ezitare, abandon, slăbiciune. Cei care te cunosc încetează să te mai perceapă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
dar și al romanului de sertar Biserica neagră, la care scrie poate, chiar în perioada acestor întâlniri. În contextul retrogradei chemări la planificare colectivă în literatură și mai ales, al slugarnicei supuneri a confraților, multe din formulările lui Bakonski sunt admirabile prin fermitate, atacând însuși miezul problemei puse de Ceaușescu, arta angajată în slujba "întregului popor" sub strictul său control ideologic, și nu cerând "grăunțe" mai multe pentru sine sau pentru unul dintre confrați: "Un act artistic nu se poate îndeplini
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]