6,618 matches
-
el și va fi după el... Lucrul ăsta îi face mult bine. A aparține de ceva e un lucru nemaipomenit. Acest sentiment al „apartenenței” este ceva ce povestitorul însuși n-a simțit niciodată, dat fiind faptul că în copilăria și adolescența lui s-a simțit înstrăinat de mediul în care trăia, „ca o plantă ce tânjește să-și înfigă rădăcinile în pământ, dar știi, uite, n-am găsit încă pământul”. În alte cazuri, comparația scoate la iveală un sentiment al continuității
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Vezi nota anterioară. Distincția aceasta e foarte asemănătoare cu faimoasa distincție realizată de Bales (1958) între tipurile de leadership − „instrumental” versus „expresiv”. Modelul este similiar cu cel ce se poate observa, de regulă, în societatea occidentală - mai exact, faptul că adolescența este o perioadă de răzvrătire împotriva autorității parentale, crescând importanța grupului de prieteni din care face parte adolescentul (Erikson, 1959). Informații legate de mobilitatea obiectivă - în ceea ce privește educația și profesia - a naratorilor prin comparație cu părinții lor a fost rezumată într-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
inocentă și înțelepciune profitabilă, hrănindu-se, așadar, din propriile contrarii. Abilitate, vehemențe derutante și capitulări inexplicabile. Însă oricât patos ar cheltui în politicale și jurnalism, autoarea rămâne scriitor, astfel încât ceea ce se reține este substanța nucleului confesiv: autoscopia copilăriei și a adolescenței, malformate de obsesia „dosarul prost”, tinerețea citită „ca o abulie instinctiv premeditată”, „un somnambulism” ocrotitor în planul relațiilor sociale, revelațiile despre rătăcirile politice din interbelicul românesc, despre încă persistenta normalitate a unei bune părți din românime sau, mai ales, confirmarea
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
debit molcom și expresie supravegheată, care cultivă, mai mult intuitiv și cu resurse imaginative obișnuite, o estetică a cuvântului în deplină autonomie față de celelalte valori. Placheta În insula unde-nfloreau coralii se constituie ca un ecou al lecturilor modelatoare ale adolescenței, trecute însă prin filtrul unor însușiri care se vor dovedi constante: antiretorism, discreție afectivă, atracție pentru miniatural și ingenuu. Variațiuni pe motive simboliste (orașul blestemat, ploile putrede, moartea, evadarea în spații exotice), versurile, descărnate și voit prozaice, păstrează însă o
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
întindea către el mâna plină de sânge, a doua zi, ofițerul care, ridicându-se la atac cu o secundă înaintea lui, fusese secerat de o rafală... Îi rămânea din viața lui de până atunci doar caietul plin de poeme din adolescență. Un caiet care dispăru, foaie după foaie, devenind foiță pentru țigări. Văzu în acest lucru mai întâi o aspră lecție a vieții, care transforma în scrum paginile pline de sonete laborioase și melancolice. Dar, foarte curând, gustul tutunului de calitate
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
armonioase, un acord între interior și exterior; - leziunile (coșuri, negi, cicatrici, pete) arată relațiile problematice și nearmonioase. Cicatricile precizează că aceste dificultăți sunt vechi, își găsesc originea în trecut, chiar în copilăria persoanei. Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! »); - alunițele
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să deschidă poarta înaltei performanțe. Acest lucru este posibil doar dacă se respectă bazele de pregătire la nivelul copiilor și , în general, la nivelul celor de vârstă școlară. Dacă aceste principii nu sunt respectate și dacă, mai târziu, respectiv în adolescență ar fi de recuperat ceea ce nu s-a făcut la timp în perioada copilăriei, s-ar pierde 1-2 ani, ceea ce pentru Austria, pentru câți sportivi legitimați și practicanți ai schiului există în țară, ar însemna o perioadă prea lungă. Schiul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
elasticitate a musculaturii. Antrenamentul de construcție: „pubertatea” Tehnica trebuie de acum stabilizată la un înalt nivel și adaptată condițiilor permanent în schimbare impuse de dezvoltarea fizică. Toate componentele condiției fizice trebuie astfel lucrate încât să poată fi demarat la vârsta adolescenței un proces de pregătire profesionist, respectiv specific sportului de înaltă performanță. Forța și rezistența joacă un rol mult mai important câtre sfârșitul „vârstei școlare”. Din punct de vedere biologic, antrenamentul de construcție corespunde fazei pubertare, respectiv de la 12/ 13 ani
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Procesul de creștere devine mai lent spre sfârșitul pubertății; proporțiile corporale sunt din nou într-o oarecare măsură echilibrate; situația hormonală modificată (testosteron crescut) continuă să sporească șansele unei pregătiri continuu ascendente, în special a condiției fizice. Antrenamentul de legătură: „adolescența” Antrenamentul de legătură (cu înalta performanță) trebuie să asigure ridicarea la cel mai înalt nivel , atât a componentelor tehnice, cât și a celor de condiție fizică. Adolescența, cuprinsă între 14/ 16 ani și 17/ 19 ani, înseamnă perioada cuprinsă de la
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
șansele unei pregătiri continuu ascendente, în special a condiției fizice. Antrenamentul de legătură: „adolescența” Antrenamentul de legătură (cu înalta performanță) trebuie să asigure ridicarea la cel mai înalt nivel , atât a componentelor tehnice, cât și a celor de condiție fizică. Adolescența, cuprinsă între 14/ 16 ani și 17/ 19 ani, înseamnă perioada cuprinsă de la prima menstruație la fete, respectiv prima ejaculare la băieți și maturitatea fizică (încheierea procesului de maturizare și de creștere). Deosebirile specific sexuale se diferențiază în continuare, acest
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și de creștere). Deosebirile specific sexuale se diferențiază în continuare, acest proces continuând până în momentul în care aspectul lor exterior corespunde stadiului de adult. Pentru dezvoltarea tuturor calităților fizice, ratele de creștere, extrem de clare și favorabile, vor descrește spre sfârșitul adolescenței. Faza următoare după încheierea antrenamentului de legătură (văzut ca perioadă de pregătire) este „antrenamentul de înaltă performanță” („vârsta adultă”) care trebuie încheiat ca etapă în 23 ani pentru a se putea ajunge la performanțele de vârf. În cadrul antrenamentului de înaltă
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Ileana Vulpescu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Priveliști și sentimente. Cartea Oltului, I-II, îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1979; Spania în inima și conștiința mea, București, 1981; Ca să fii om întreg, București, 1984; Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1987; Basarabia, țară de pământ, București, 1991; Trapez, pref. Valeriu Cristea, București, 1994; Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, București, 1996; Rânduri către tinerii scriitori ardeleni, îngr. și pref. Ilie Rad, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, așa încât ceea ce e mai valoros într-un volum precum Cu timpul meu (1958; Premiul „G. Coșbuc” al Academiei RPR) constă, paradoxal, în evocări ale trecutului (satul copilăriei, străbunii, propria adolescență). Dar încă din Cântecele pământului natal (1956) se anunțau tematica și, deopotrivă, limbajul cărților maturității lirice a poetului, prin evocarea orizontului autohton, de dimensiuni arhetipale, prin frazarea simplă și francă, de factură clasică. G. Călinescu remarca această simplitate și o
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
schițe și povestiri la „Astra”, „Luceafărul”, „România literară”, „Apostrof”, „Familia”, „Steaua” ș.a. Mașina de fugit în lume cuprinde șapte nuvele, ordonate în sensul unui roman de formare (probabil, cu implicații autobiografice), care urmărește trecerea de la vârsta copilăriei la cea a adolescenței. Întâmplările și personajele acestei lumi, deși mărunte, capătă importanță prin relevanța lor în plan psihologic, prin impactul asupra eului (de multe ori, se narează la persoana întâi). Relația problematică a eului cu ceilalți (părinți, prieteni, iubit), cu lumea („realitatea” de
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
părinți, prieteni, iubit), cu lumea („realitatea” de ordin ontologic, istoric, social), cu sine constituie tema nuvelelor, dar și a întregii creații a autoarei. Se confruntă, în acest volum, ca și în următoarele, „perechi” antagonice de lumi: lumea copilăriei și a adolescenței cu lumea maturității, realitatea interioară cu realitatea exterioară, „lumea veche”, de dinainte de război, cu lumea nouă (a „omului nou”). Se configurează un model, ideal și iluzoriu, al autenticității, recuperabil doar prin intermediul memoriei sau al imaginației, de unde evazionismul eului narativ și
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
cosmice (Reforma calendarului, 1924), eseurile lui B., mai ales cele din revista „Gândirea”, accentuând asupra rolului pe care ar trebui să-l aibă religia în pedagogie și invariantele etnice în orice studiu închinat culturii în sens larg. Eseurile despre „vârste” (Adolescența. Proiecție subiectivă, 1926, Solidaritatea vârstelor și viața socială, 1926, Greșeala adulților, 1927, Bătrânețe și sacerdoțiu, 1929, Noua generație, 1936 ș.a.) învestesc acest concept cu semnificații noi, datorate unei contextualizări particulare: vârstele devin expresii ale relației cu dimensiunea metafizică, iar sinteza
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
mature (Metamorfoze, 1963, antologie a liricii sale de dragoste, începând cu volumul de debut). Modalitatea de trăire și literaturizare expresionistă a fost, se dovedește acum, o caracteristică înnăscută, nu dobândită pe cale livrescă, a temperamentului poetei. Ea și-a proiectat, de la adolescență la senectute, stările lirice în elemente cosmice, prin hipertrofierea eului până la recunoașterea lui în toate detaliile lumii. Debutând sub semnul unei vulnerabilități emoționale introvertite, în deceniile ’50-’60 B. și-a extravertit trăirile, pentru a-și regăsi, cu trecerea anilor
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Ne-am oprit să-mi scutur nisipul strâns în sandale. Atâta tot. / Încheieturile tale îmi erau mai dragi decât cerul și decât pământul.” Procedeul acumulării de percepții, jocul subtil interioritate-exterioritate va rămâne constant. Se va schimba numai orientarea proiecției: în adolescență - neliniștea descoperirii carnalului; în perioada proletcultistă - neliniștea descoperirii morții impuse prin război și a tensiunilor sociale într-un univers văzut violent antagonic; la maturitate - neliniștea descoperirii ravagiilor impuse de trecerea timpului, dar și de o existență inautentică, falsificată, mascată. Din
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Pablo Neruda, Robert Browning, Nazim Hikmet ș.a. A participat cu versiuni românești la alcătuirea unor antologii din lirica bulgară, germană, austriacă, latino-americană. Maria Banuș cercetează, cu mai mare îndreptățire, din interior, confuza fiziologie în erupție a fetei ce iese din adolescență și stă, nehotărâtă, temătoare, concupiscentă, la porțile altei vârste. Toate poemele, chiar și cele mai bine plasate în mediul obiectiv, vor să prindă linia subțire, indecisă dintre bucurie și frică, singurătate insuportabilă și dorință aprigă de evaziune. EUGEN SIMION SCRIERI
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
un anumit model care i se prezintă, i se explică, Îi este valorizat și pe care, În final, este invitat să-l adopte. De regulă Însă, modelul preferat este cel care oferă succes imediat, fără efort, mai ales la vârsta adolescenței. Sunt Însă și situații În care persoana Își alege modelul, dar opțiunea aceasta vine mai târziu, după Încercări sau experiențe anterioare de regulă eșuate. În alte situații, individul Își va construi singur un model care i se pare a fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
tipurile psihologice și tipurile psihomorale. În formarea tipurilor psihomorale au importanță câteva elemente specifice care privesc formarea personalității și care, influențând viața individului, Îi determină Într-o anumită privință destinul. Acești factori acționează din momentul nașterii, În cursul copilăriei și adolescenței, dar și În restul celorlalte etape de vârstă ale vieții individului. Potrivit acestor considerente trebuie să acordăm importanță următoarelor aspecte: aă originile individului - familia, părinții, mediul social și cultural din care vine acesta, precum și felul În care este privită persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care este privită persoana respectivă pe parcursul vieții sale, din acest punct de vedere; bă copilăria individului, părinții și familia de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări psihomorale de diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comunității, relațiile cu aceasta, dacă a beneficiat de un climat educativ pozitiv, funcțional sau, dimpotrivă, de un climat distructiv, nefavorabil (familie dezorganizată); - visele, aspirațiile de viitor; - dacă a suferit abuzuri în copilărie și relatarea primei experiențe de abuz; - perioada copilăriei, adolescenței, școală, pregătire profesională etc.; - căsătoria, motivele care au stat la baza acesteia, aspirații, valori, afinități comune cu partenerul de viață; - cum a decurs viața de familie în primii ani; - copiii; - istoricul relației violente cu victima și reacțiile acelora care au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest scop. Studiile privitoare la etiologia abuzului de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că perioada critică pentru debutul consumului de alcool, tutun și droguri este începutul adolescenței (Pentz, apud Cazares, Beatty, 1994b, pp. 75-94). Din acest motiv, marea majoritate a studiilor din domeniul profilaxiei alcoolismului i-au avut ca subiecți pe elevii din școala primară și din liceu (Donaldson, Graham, Hansen, 1994, pp. 195-216). Astfel, în timp ce există
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]