7,836 matches
-
structură socială accentuează și multiplică inegalitățile. Totodată, structura socială a capitalismului emergent din țările în tranziție urmează aceeași cale a consacrării și multiplicării inegalităților. Pe de altă parte însă, se produce o dezintegrare a grupurilor și claselor sociale și o afirmare tot mai puternică a individualității pe piața muncii. Piața capitalistă a bunurilor și a muncii funcționează astfel încât subminează solidaritățile de grup, premiază indivizii care-și organizează proiectele de viață astfel încât să beneficieze de noile oportunități oferite și îi sancționează negativ
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pensionarii în partide proprii sau muncitorii în sindicate, succesele acestora sunt marginale, forța de mobilizare colectivă este minimă, tensiunile dintre structuri devin atât de mari, încât le conduc la disoluție. Ambiguitatea constituirii și manifestării inegalităților se retrage doar în contextul afirmării tot mai puternice a individului ca entitate responsabilă de propriile proiecte de viață. Mecanismele sociale ale generării inegalităților se perpetuează, dar gestionarea lor pe piața muncii a devenit și continuă să se afirme tot mai mult ca o problemă individuală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
material. Deocamdată suntem abia la începutul studierii și evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor. Pe măsură ce vizibilitatea lor individuală și socială va crește, necesitatea aprofundării analizei va deveni mai pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt forțați să devină tot mai reflexivi. Piața
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de schimbări în epoca modernității inițiatoare și mai ales în perioada societății industriale. Este evident că schimbări s-au produs și că unele au fost chiar fundamentale. De exemplu, ieșirea din economia tradițională a gospodăriei familiale extinse și autarhice și afirmarea industrialismului bazat pe piață și pe diviziunea muncii au coincis cu constituirea familiei nucleare și cu diviziunea sexuală a muncii. Specializarea în forme ale muncii industriale a bărbaților și cea în activitățile casnice a femeilor au devenit posibile odată cu industrializarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt profund îngrijorați de faptul că armonia casnică a familiei burgheze, monogame, nucleare în constituție și extinsă prin grijile pentru copii și pentru cei mai în vârstă ar fi ajuns să fie înlocuită de o luptă pentru putere și pentru afirmarea egală și reală a bărbaților și femeilor. Alții consideră că „erosul” prea vulcanic, ce ar fi fost înlocuit în familie de gentilul și spiritualul agape, trebuie readus în familie și bazat pe un parteneriat efectiv și afectiv. Totul pare să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și femei, adică în familie. Ea reverberează în structura socială a societăților noastre contemporane într-o asemenea măsură, încât putem spune fără exagerare că multe dintre cele care se vor întâmpla în economie, politică sau cultură depind de recunoașterea și afirmarea noilor roluri ale femeilor și bărbaților și ale noilor relații dintre bărbați și femei. Construcția societății postindustriale a modernității noastre târzii coincide cu construcția unui nou tip de familie și de relații familiale, iar scena teatrului familial ilustrează transformări sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
forței de muncă a bărbatului în condițiile relațiilor patriarhale din familie care făceau femeia responsabilă de activitățile casnice. Astfel, diviziunea familială era una inegalitară economic și ca putere, ceea ce contrazicea principiul egalitar al modernității. Continuarea industrializării, intrarea în epoca postindustrială, afirmarea juridică a egalității dintre femei și bărbați au coincis cu creșterea numărului femeilor angajate în sectorul corporatist și egale cu bărbații în privința nivelului de școlaritate sau în exercitarea drepturilor civice și politice. Temeiurile tradiționale ale familiei în privința căsătoriei, sexualității sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății postindustriale, se schimbă în mod radical și, prin aceasta, produc schimbări în structura socială. Modernității reflexive îi corespunde un tip nou de familie și relații familiale, pentru că constituie o nouă structură socială se. 2. Individualizarea tot mai accentuată, odată cu afirmarea libertății și egalității femeilor cu bărbații, a generat autonomia feminină și a condus la înlăturarea dependenței femeilor față de bărbați. Bărbații și-au schimbat și ei practicile și relațiile de gen. Astfel de schimbări sunt însoțite de tensiuni în relațiile de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spațiului de privatitate sau pe îmbunătățirea radicală a performanțelor școlare. Pe de altă parte, multiple inegalități generate de piața muncii conservă statusul tradițional al femeilor. Femeile tind să-și construiască o autonomie în cadrul familiei, dar se lovesc de dificultăți în afirmarea independenței lor economice. În acest fel, ajung să fie prinse în conflictul dintre autonomia maritală și dependența economică pe care piața muncii îl generează, dar tot ea îl întreține într-un mod insidios. Fiind dependente și de naturala maternitate, pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
limite și mai ales separarea biografiei personale de cea familială. Fiecare tinde să-și trăiască propria biografie în mod independent de statornicia biografiei familiale, incluzând tranziții și conviețuiri în forme familiale sau non-familiale de viață. Ceea ce contează este construcția și afirmarea reflexivă a propriei individualități, în și mai ales dincolo de biografia familiei unice conservate. Momentul transversal al încheierii primei familii este un moment biografic personal care a încetat să anunțe un curs statornic, ce trebuie conservat ca o necesitate socială implacabilă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
oricât de individuală ar fi pentru a răspunde pieței, trebuie asociată cu stimulente adecvate pentru facilitarea mobilității familiale. Adică nu doar a soțului sau a soției, ci a familiei ca întreg. Reconstrucția familiei nucleare a modernității actuale rezultă concomitent din afirmarea egalității de gen și din acea schimbare a politicilor publice care ar compensa efectele instituțiilor pieței economice, sociale, politice și culturale și le-ar face congruente cu cerințele stabilității familiale. Capitolul 5. Piața învățământului superior și universitatea: oportunități, opțiuni, riscuri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vocație socială și politică, o datorie publică, o orientare statornică spre binele public național. Istoria însăși a constrâns-o să fie astfel. Pe plan european, încă din zorii propriei constituiri instituționale, universitatea a oferit o bază distinctă, chiar dacă limitată, pentru afirmarea noului sistem specific de valori ce a luat forma scolasticismului. În Renaștere și mai ales după Reformă și Contrareformă, relativa autonomie a universității a tins să devină mai angajată, astfel că, după ce unitatea Europei medievale s-a spart, a devenit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cele ce urmează, sperând că astfel vom putea descoperi împreună nu numai cum funcționează universitatea de astăzi, ci și ce efecte ar avea modul ei de funcționare asupra lumii care o înconjoară. În prima parte, voi insista asupra modului de afirmare a universității mai ales din perspectiva noii piețe emergente a învățământului superior și a calificărilor academice. Limbajul folosit va fi unul oarecum rebarbativ, referindu-se la universitatea-corporație și la „industria educației”. În partea a doua, voi revizita valorile academice tradiționale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
iar în România este sub 5%. Și totuși, universitățile rămân cele mai reprezentative instituții ale societății cunoașterii, produc, prin diplomele conferite, agenții principali ai acesteia. Când se asociază în activitățile lor cu tehnologiile actuale ale informației și comunicării, potențialul de afirmare este și mai mare. Ele asigură difuziunea și reproducerea cunoașterii, asigură calificările de bază și pot oferi multiple oportunități pentru recalificare și învățare continuă. Problema este, din nou, una de opțiune. Se vor angaja universitățile pe calea păstrării în interiorul lor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
viață, inclusiv culturale, inițiate în epoca Renașterii (cf. Jacob Burckhardt, The Civilization of the Renaissance in Italy. An Essay, Phaidon Press, Londra, 1960). F. Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985. Individualizarea se referă la modul de formare, constituire și afirmare a unui actor social. Iar dacă prin actor social avem în vedere acea entitate socială care inițiază acțiuni saturate de semnificații și intră în interacțiuni cu alții, atunci actorul social poate fi un individ, o organizație, un stat național sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
radicală: „societatea românească este o societate profund «patriarhală»”. Sancțiunea este pe cât de radicală, pe atât de asertivă: parcă am fi prinși într-un blocaj social fără ieșire, în care femeile au un destin al supunerii fataliste, iar bărbații unul al afirmării neîngrădite. Am îndoieli serioase că o perspectivă „sensibilă la gen” generează neapărat o astfel de concluzie, așa cum ne lasă autoarea să înțelegem, întrucât multe alte lucrări m-au convins de contrariu (cf. Maria Bucur, Mihaela Miroiu [ed.], Patriarhat și emancipare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice din Buciumeni și la Uzina de Anvelope „Danubiana” din București. Din 1965 până la tragica sa dispariție a fost redactor la revista „Gazeta literară” („România literară”, din 1968). Afirmarea în literatură a lui M. se datorează ochiului colegial, atent și obiectiv a trei poeți, Geo Dumitrescu, Ștefan Aug. Doinaș și Tiberiu Utan, ultimului dintre ei revenindu-i și meritul de a-l fi angajat, în calitatea sa de atunci
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
trăsături distinctive a ceea ce el însuși a numit „noua direcție”. Născută ca o reacție împotriva nonvalorii, „noua direcție” s-a remarcat, sub raportul criticii, prin negarea violentă a frazeologiei patriotarde, prin opoziția permanentă față de excesele de orice fel și prin afirmarea consecventă a valorilor. M. este cel dintâi care introduce în critica noastră literară spiritul de școală, pe care a căutat să îl cultive și să îl dezvolte la fiecare dintre membrii Junimii. Față de colegii de grupare a arătat multă bunăvoință
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
El însuși a folosit în scrierile critice o limbă ce poate fi considerată model de precizie și de eleganță. A apelat la o terminologie critică modernă, care, începând cu el, s-a impus în literatura română. Un rol esențial în afirmarea opiniilor l-a avut și stilul criticului. Mânuind cu abilitate ironia, el se servea de argumentul logic pentru a sublinia, distant, inferioritatea adversarului, pe care îl desființa de obicei prin citate ridicole, selectate cu cruzime. Critica literară pe care o
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
, revistă apărută într-un singur număr la București în ianuarie 1847. Redactată de I. Genilie, M. este o publicație cu aspect de magazin, după modele similare franceze, cu literatură adecvată gustului epocii, cu articole istorice timid orientate în direcția afirmării idealurilor naționale și cu traduceri din literatura romantică. Aici s-au tipărit versurile din „condica” lui Alecu Văcărescu, scrise între aprilie 1795 și decembrie 1796. Le publică I. Genilie, autor și al unei prezentări succinte, care îl arată bine orientat
MONDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288236_a_289565]
-
dar nu beneficiau de rezultatele muncii lor și nu apreciau practica muncii în comun. Reacția țăranului de azi la spiritul colectivist și egalitar în care a trăit este o formă de individualism manifestat prin egoism și invidie și nu prin afirmarea proprietății și a valorii individuale, care îi îndeamnă pe oameni să pună în comun ce e al lor pentru a fi și mai eficienți sau să se asocieze pentru binele comunității. Soluția pentru activitățile edilitare (șanțuri de scurgere a apelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre respondenți țin să precizeze că au sau au avut posibilitatea de a pleca din satul lor, de a emigra din România în special în Ungaria, însă au rămas în Zerind: „Acasă e mai bine”. O altă opinie dominantă este afirmarea apartenenței Zerindului la Europa: „Întotdeauna am aparținut Europei”. În satele europene sunt mai multe locuri de muncă, nivelul de trai este mai ridicat, administrația sunt diferite, legislația e diferită. „La noi este mai bine pentru că suntem acasă” (femeie, administrator la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Imperiului, care, pe lângă cronica creșterii și descreșterii romane, își vor permite să facă și remarci personale cu privire la „morala” unor evenimente. Ele conțin inevitabile aluzii la metafizica vârstelor lumii. Importantă este aici nu porția de adevăr a moralei, cât mai ales afirmarea realității timpului. Oralitatea încetează să mai fie expresia supremă a excelenței în cunoaștere. Timpul mereu bogat al umanității merită consemnat. Prin cultura memoriei greco-romane, devenirea istorică încetează să mai fie irelevantă pentru condiția europeanului. Spirala istoriei sacretc "Spirala istoriei sacre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ne prezintă regimul sacru al oportunității (kairos) în viața de zi cu zi a muritorilor. Spiralat, iar nu ciclic, timpul își dezvăluie structura ritmată în două faze: zilele bune de „harți” se adaugă clipelor negre de „post”. Noul Testament pornește de la afirmarea unui moment de întrerupere eshatologică a cursului „obișnuit” al istoriei: Învierea lui Iisus. Acest eveniment unic reprezintă nu doar revelația „posibilului” în termenii generici ai filozofiei, ci o confirmare a adevărului profețiilor rostite în vechile Scripturi. Plecând de la acest datum
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de sacrificiu și dăruire? Detur fenomenologictc "Detur fenomenologic" Spectrul egoismului nu părăsește subiectul uman nici în cele mai spectaculoase gesturi de dăruire exterioară. De aceea, Jean-Luc Marion pleacă de la premisa că darul fără nume exclude calculul, logica mercantilă, voința de afirmare, revendicarea nominală, contractul saturat de garanții sau mutualitatea în retribuții 2. Este evident că lumea modernă reflectă asupra darului din prisma exaltării istorice a unei culturi a reținerii. Așa se face că, în opinia populară cel puțin, înfrângerea egoismului este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]