11,041 matches
-
perspectivă, războaiele nu sunt altceva decât descărcări periodice „necesare”, prin care indivizii supraviețuiesc, deviind impulsurile destructive în exterior (Dougherty și Pfaltzgraff, 1971, pp. 204-205). Gradual, cercetările în acest domeniu au evoluat de la studii generale privind natura umană și latura ei agresivă la investigații complexe asupra diverselor aspecte care pot afecta decizii de politică externă a liderilor politici. În prezent, teoriile de la nivel individual trasează legătura dintre conflictele internaționale și liderii politici (ai statelor sau actorilor non-statali), conținutul sistemului lor de credință
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un alt factor care merită luat în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sensul impactului asupra deciziei de a iniția declanșarea unui război - sunt cele privitoare la capabilitățile și intențiile adversarilor sau ale unor terțe părți. În acest sens, exagerarea ostilității intențiilor adversarilor poate determina adoptarea unor măsuri pentru a contracara porniri agresive, ceea ce poate duce la o spirală a violențelor la o scară mai mică, cu evoluție într-un război inutil (Levy, 2003, p. 18). De asemenea, percepțiile greșite față de intențiile adversarilor pot deriva din aprecierea incorectă a sistemului de valori al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare („economia de război globalizată” - profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței) (Kaldor, 1999, pp. 9-18). Accentuarea agresivă a politicilor identitare duce la etnicizarea războiului la periferie și, odată cu aceasta, la „banalitatea războaielor etnice”. (Mueller, 2000, pp. 42-70). Noile războaie apar în contextul eroziunii autonomiei statului, al pierderii monopolului legitim asupra violenței organizate și, ca o consecință, determină
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
respectă principiile lui Machiavelli și Richelieu cu privire la rațiunea de stat (Cooper, 2002, p. 12). Privind lumea prin prisma „dilemei de securitate” și a balanței de putere, statele moderne sunt extrem de suspicioase cu privire la intențiile vecinilor - și, pentru a contrabalansa potențialele intenții agresive ale acestora, se angajează în diverse balanțe de putere la nivel regional. De asemenea, statele din această sferă nu acceptă o implicare politică în afacerile lor interne, denunțând orice tentativă de acest fel prin invocarea potențialului său militar (eventual nuclear
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și cu lipsa instrumentelor de acțiune. Teama, incertitudinea din sfera globalizării sunt și rezultante ale instrumentelor cu care acționează globalizarea, dar care nu au contrapondere la nivelul statului-națiune, cum ar fi: presiuni de tip politic, geopolitic militar; marketing ofensiv până la agresiv; manipularea mass-media. O exemplificare a instrumentelor pe care o forță transnațională le poate folosi pentru atingerea obiectivelor sale o reprezintă proiectul investiției de la Roșia Montană din România, de extragere a aurului și argintului. În acest caz, resurse financiare foarte importante
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este marcat de existența unui miliard de locuitori ai planetei care se confruntă cu foametea, de degradarea ecosistemelor naturale, ca urmare a practicării agriculturii industrializate, răspândirii agenților patogeni ai toxiinfecțiilor alimentare (de tipul escherichia coli, salmonela) sau a unor tipuri agresive de virusuri (gripă aviară, porcină etc.), drept consecință a creșterii păsărilor și animalelor domestice în regim industrial. În același timp, apar exploatațiile agricole de mari dimensiuni, justificate de obținerea unor prețuri avantajoase pentru produsele agricole, dar care au ca efect
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
tradiționale; impunerea unor modele de consum de marketingul corporațiilor transnaționale; comerțul de nișă; recurgerea la auxiliari alimentari: conservanți, amelioratori de gust, coloranți etc.; alimente semipreparate - realizarea globalizării în industria și comerțul cu alimente. Consumatorul în fața globalizării. Sub influența modei, ofensivei agresive a comercianților, creșterii veniturilor populației, ofertei din ce în ce mai bogate de produse alimentare, individul va consuma din ce în ce mai mult, mai nesănătos, comparativ cu nevoile sale fiziologice. Ca urmare a acestui model de alimentare suprapus peste sedentarismul vieții moderne, apare un om marcat de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
că bătălia de pe piața țărilor se va da în special pentru segmentul mediu. În acest segment, nici calitatea și nici prețul nu diferă de la marcă la marcă, astfel că singura soluție, observă Vlad Macovei, rămâne „captarea consumatorilor cu o promovare agresivă și de efect” (Macovei, Rogozanu, 2002). În ciuda faptului că piața spirtoaselor a înregistrat în anul 2004 un puternic recul din cauza creșterii accizelor, unii producători au reușit să își consolideze brandurile atât din punct de vedere valoric, cât și al volumului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
normală și să îndepărtăm nu doar răul, ci și cauzele sale. Instituțiile publice - a considerat o participantă la discuție - nu au suficientă reacție la violența promovată de mass-media și nu reușesc să protejeze publicul de mesaje, ele însele violente și agresive. Publicul este înșelat în așteptările sale cu privire la posibilitatea ca autoritățile să-l protejeze cu adevărat de violență. În acest context, intervenția unui reprezentant al autorității cel mai direct implicate în prevenirea și combaterea violenței domestice - poliția - a fost primită cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de comunicare în cadrul organizației este tot mai accentuată. Austin - Smith (1998) consideră că e-mailul este forma ideală de comunicare în afaceri a „epocii globalizării” - iar stilul este asemănător cu cel al capitalismului: obiectiv, rece, neutru și într-o oarecare măsură, agresiv. Între timp s-au elaborat o serie de ghiduri, reguli legate de cum anume să utilizăm acest mod de comunicare. Stilul folosit în e-mail este foarte simplist, mult mai ușor se răspunde la aceste „scrisori” decât la cele tradiționale. Prezența opțiunilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
văd și crocodili, aligatori, gândaci, păianjeni, șerpi și alte vietăți potrivite acestui mediu. Apa este stătută; nici un fel de apă proaspătă nu intră și nu iese de aici. Se pot vedea crescând ciupercile și mușchiul, iar mirosul greu este foarte agresiv. Apa este fetidă, plină de microbi și de vegetație în descompunere. Acum imaginați-vă transformarea treptată a acelei mlaștini întunecoase într-o minunată oază. Vedeți cum apa stătută este drenată, mlaștina începe să se usuce, apa proaspătă începe să curgă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să-l mintă” etc.) A pune carul Înaintea boilor. (Este una din situațiile ilogice În care se acționează Într-un mod paradoxal: asupra efectelor, și nu asupra cauzelor care au generat acele efecte - de exemplu, un părinte bețiv și, totodată, agresiv Înțelege să-și pedepsească aspru copilul pentru rezultatele școlare proaste pe care le are, ignorând Însă faptul că tocmai comportamentul său reprezintă cauza principală a slabei evoluții școlare a fiului său.) Prinde orbul, scoate-i ochii. (Nu-l poți trage
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
paradoxal, dar uneori Învingi tocmai pentru că ai știut să faci, la momentul oportun, o concesie majoră: Întreaga muncă de educație se bazează, de fapt, pe arta de a face, la timpul potrivit, compromisuri strategice sau amânări diplomatice. Μ Criticăm tupeul agresiv, lipsit de scrupule, al unor semeni În afaceri, dar după ce aceștia au reușit să dea marea lovitură, suntem Înclinați să-i invidiem. Μ Cum se explică faptul că lucrul de care ne temem cu Înfrigurare sfârșește mai Întotdeauna prin a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
stare de conștiință decât una pur afectivă: resimțim fericirea pe măsură ce ne știm mai buni, mai drepți, mai generoși În raporturile cu semenii noștri. Μ Răul poate Îmbrăca multe forme, dar cea mai Înfricoșătoare și mai urâtă este aceea a disprețului agresiv manifestat de către unii față de viață. Μ Nu poți să te schimbi În general, ci de fiecare dată În raport cu ceva anume. De aceea dorința de a ne transforma, la un moment dat, poartă Întotdeauna numele obiectivului pe care ni l-am
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a crede că i se potrivește perfect; alteori dă naștere Însă unor mari suferințe interioare, care pot duce la o atitudine de revoltă sau la suicid. Μ Periculozitatea conduitelor egoiste, care astăzi au tendința de a dezvolta forme tot mai agresive, constă, de fapt, În disprețul manifestat de cei În cauză față de orice sentiment social: logica lor Îngustă Îi face să grupeze toate considerațiile lor În jurul unor interese strict personale, care devin obsesive pentru ei (de aici rezultă Însă, În mod
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
altă caracteristică principală a acestei egalități în modalitatea de a se exprima trăind, în afară de fosilizarea limbajului verbal (elevii vorbesc ca din cărți, copiii din popor și-au pierdut orice inventivitate argotică), este tristețea: veselia este de fiecare dată exagerată, ostentativă, agresivă, ofensivă. Tristețea fizică despre care vorbesc este profund nevrotică. Ea depinde de o frustrare socială. Acum, când modelul social care trebuie pus în aplicare nu mai este cel al propriei clase, ci e impus de putere, mulți nu sunt în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în același timp are rezistența unui obiect absolut, făcut din materiale inutilizabile. Mâna lui Comisso este, repet, greoaie în materie de literatură (de parcă abia ar fi învățat, în același timp, să scrie și să scrie literatură, eliberându-se triumfal și agresiv de un analfabetism atavic); și totuși, acea mână are finețea maestrului artizan (în ciuda nerăbdării febrile datorate siguranței sale excesive): o mână albă, ușoară, de domn în vârstă, care ține greu pasul cu frenezia sa infantilă sau soldățească. De parcă abia ar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în nerăbdarea cititorului de a termina cartea, captivat de acțiuni și de coincidențe. Dar nu la sfârșitul romanului vrea să ajungă Comisso; el vrea să epuizeze tema care îl îndeamnă să scrie cu o bucurie atât de intensă, încât devine agresivă. Ceea ce vrea el să-i explice cititorului este privilegiul artistului, pe care, de altfel, cititorul îl cunoaște. Așadar, mai mult decât să explice o condiție umană - cu vocația și dăruirea sa -, Comisso vrea s-o reafirme. Există în acest lucru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Comisso poate s-a temut întotdeauna că nu are documentele destul de în regulă pentru a fi un adevărat scriitor recunoscut universal, chiar și în termenii cei mai convenționali. Poate îl teroriza marginalitatea sa. De aici, poate, acea atitudine arogantă și agresivă care face ca proza sa să fie absolută: obiectivitate pură. Lejerul caracter convențional care răzbate din roman, în acest sens, conferă paginilor acestuia o ușurință și o precizie de clasic. Nici o virgulă n-ar trebui mutată. Prima mare găselniță a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
diferențe semnificative între factorii de personalitate specifici managerilor de succes și cei specifici managerilor din partea de jos a ierarhiei respective, ca și între profilul de personalitate al managerilor de succes și cel al non-managerilor. Astfel, managerii de succes sunt mai agresivi, mult mai stabili emoțional, mai sociabili și mai deschiși - ceea ce le asigură contacte interpersonale mai facile și premisele succesului în negocieri - sunt mai puțin depresivi, mai rezistenți la stres. Alte cercetări (A. Mihai, 2001) au urmărit identificarea celui mai frecvent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vocabularul științific este meritul etologului Konrad Lorentz, care l-a folosit pentru prima oară în descrierea comportamentului animal pentru a desemna atacul unui grup de animale mai mici împotriva unui singur alt animal, mai mare. În paralel, în studiul comportamentului agresiv al copiilor de vârstă școlară, a fost popularizat termenul de bullying, care era folosit pentru a desemna comportamentul distructiv al unui grup redus de copii împotriva unuia singur. Inițiativa i-a aparținut lui Peter Paul Heinemann (1972), un medic suedez
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
deloc indirecte, ci numai deplasate la nivelul altor ținte decât subiectul. Elementul definitoriu rezidă în faptul că „acest tip de comportament ostil este realizat de obicei pentru a face rău oponentului, evitându-se în același timp să fie identificat ca agresiv” (Osterman, 1999, p. ii). Definit strict în contextul muncii, „termenul mobbing desemnează un comportament al colegilor de serviciu, superiori sau subordonați, care atacă demnitatea, integritatea și competența unui coleg în mod repetat, pe parcursul mai multor săptămâni, luni sau chiar ani
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
contracararea lor din această fază. Un alt moment esențial îl constituie incidentul critic. Situația declanșatoare poate fi mereu descrisă drept conflict. Mobbing-ul este de fapt un conflict escaladat și exagerat. Etapa de hărțuire efectivă se caracterizează prin aceea că acțiunile agresive sunt din ce în ce mai frecvente și mai clar direcționate către victimă. Devine evidentă și imposibilitatea victimei de a respinge aceste comportamente. Stigmatizarea nu întârzie să apară. În interacțiunea normală, acțiunile de tip mobbing sunt inofensive și nu tind spre ofensarea sau excluderea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tip mobbing sunt inofensive și nu tind spre ofensarea sau excluderea nimănui. Atunci când sunt însă repetate pe o perioadă îndelungată de timp și practicate în scopuri ostile, ele conduc spre stigmatizarea unui membru al grupului. Elementul caracteristic îl constituie manipularea agresivă. Faza finală se organizează în jurul managementului personalului. Atunci când un caz de mobbing ajunge în atenția managementului, este extrem de greu pentru victimă să-și apere cazul, inclusiv din cauza stigmatizării. De cele mai multe ori, victima sfârșește prin a fi văzută ca o persoană
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]