3,926 matches
-
violării drepturilor fundamentale. Dacă această protecție nu se realizează, statul poate fi acuzat de „consimțire”la actele de violență, care în acest caz țin de domeniul privat. în statul Kentucky (SUA), victimei i se explică faptul că statul este acuzatorul agresorului și că procurorul va lua decizia: „Victima poate să aleagă între a continua relația cu agresorul sau nu, dar ea nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
actele de violență, care în acest caz țin de domeniul privat. în statul Kentucky (SUA), victimei i se explică faptul că statul este acuzatorul agresorului și că procurorul va lua decizia: „Victima poate să aleagă între a continua relația cu agresorul sau nu, dar ea nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod indirect, prin tolerarea practicilor violente, și, în mod implicit, procedurile de anchetă și urmărire penală nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod indirect, prin tolerarea practicilor violente, și, în mod implicit, procedurile de anchetă și urmărire penală nu mai pot funcționa normal. Agresorul are o poziție „oficială” în raport cu victima, în măsura în care prin actul căsătoriei sau prin altă formă de oficializare a relației cuplului, el este recunoscut de ceilalți ca fiind partenerul oficial al victimei. În plus, mentalitatea discriminatorie conferă bărbatului și rolul de stăpân
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consimțământul său”. 1.7.2. Definirea violenței domestice Definițiile sunt necesare în primul rând cercetătorilor și profesioniștilor, pentru a putea identifica și clasifica fenomenul și pentru a orienta o abordare terapeutică în cadrul unor servicii de specialitate. Când se urmărește pedepsirea agresorului, legile se aplică în baza unor definiții care pot diferi de definițiile de lucru ale celorlalți intervenienți sau de definițiile ce se regăsesc implicit în mentalitatea comunităților. Definițiile de lucru surprind obiectivitatea unui fenomen, manifestarea lui indiferent de cultură; când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență în familie, în cadrul unui pragmatism centrat pe problemă și adesea dominat de criză. Dar perspectivele teoretice feministe, psihanalitice, sistemice, umaniste, ale învățării sociale sau cea a teoriei atașamentului aduc viziuni diferite și sugerează strategii de intervenție specifice, atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat prin lipsa unei perspective teoretice asupra violenței domestice. Teoria îți dă un registru de lectură a fenomenului, a tiparelor de interacțiune violentă, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fără să se poată obișnui cu situația și trăind de fiecare dată evenimentul ca pe un coșmar ireal; femeile-victime, concomitent cu pierderea stimei de sine, dezvoltă o relație afectivă nesănătoasă cu agresorul și devin incapabile să-și conceapă propria viața independent de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea tiparului interacțiunilor. în același timp, factorii de risc ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
obișnui cu situația și trăind de fiecare dată evenimentul ca pe un coșmar ireal; femeile-victime, concomitent cu pierderea stimei de sine, dezvoltă o relație afectivă nesănătoasă cu agresorul și devin incapabile să-și conceapă propria viața independent de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea tiparului interacțiunilor. în același timp, factorii de risc ce acționează în prezent găsesc un teren declanșator de comportamente violente, de la cele verbale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și comportamentele vor fi calme și bazate pe încrederea în celălalt. În cazul atașamentului insecurizant evitant sau a celui ambivalent/ rejectant, comportamentele violente față de partener vor fi inevitabile, deși diferite. Violența va fi exprimată cu atât mai deschis cu cât agresorul nu se simte privit critic de mediul social (așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează valori patriarhale), nu se simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sine înțeles că dacă în copilărie ai fost disciplinat cu pedepse fizice și nici o reglementare sau lege nu a împiedicat să ți se întâmple acest lucru, la rândul tău vei folosi cu copiii tăi aceleași metode. Teoria se aplică atât agresorului, cât și victimei, căci neputința victimei se învață în aceste experiențe sau observații făcute în raporturile cu ceilalți. înveți aceste metode de soluționare violentă a problemelor și în același timp deprinzi principii de rezolvare a problemelor, o filosofie de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Consecința firească va fi deci aplicarea bătăii, în relațiile intime și în relație cu propriii copii, în familie. Există și cercetări comparative care arată schimbarea comportamentului copiilor, consecutiv bătăilor primite cu intenție de disciplinare, precum și dezvoltarea unor comportamente abuzive, de agresor sau victimă, mai târziu în cadrul relațiilor de cuplu (Swinford et al., 2000). Aceeași teorie, susținută de numeroase studii ulterioare, furnizează explicația căutării unui partener violent sau cu înclinații de victimă, la vârsta construirii intimității. învățarea care se produce se bazează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
protecție care există și pot fi puși în funcție pentru a preveni violența în familie. într-o lucrare destinată practicienilor din domeniul violenței domestice, Perrone și Nannini (1996) diferențiază între formele de violență domestică punitivă, în care se conturează rolul agresorului, de regulă bărbatul, și al victimei, de regulă femeia, și violență domestică agresivă, în care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar și al speranței de „vindecare”. în cazul violenței agresive, șansele celor doi parteneri, simultan victime și agresori, de a deprinde un mod pașnic de relaționare și rezolvare a conflictelor sunt foarte mari și nu cer un efort atât de mare și o durată de timp atât de lungă de implicare din partea intervenienților. Dimpotrivă, în cazul violenței punitive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pașnic de relaționare și rezolvare a conflictelor sunt foarte mari și nu cer un efort atât de mare și o durată de timp atât de lungă de implicare din partea intervenienților. Dimpotrivă, în cazul violenței punitive, doar un angajament solid al agresorului de a participa la procesul de reabilitare, o bună motivație a lui de a schimba starea lucrurilor pot da speranțe de eficiență în intervenție. Alți autori, utilizând denumiri diferite, recunosc existența a două tipuri distincte de violență. DeMaris și colaboratorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu doar că ținta nu dezvoltă în general astfel de comportamente, dar în ciuda faptului că în 30 50% din cuplurile violente, comportamentele violente ale partenerilor apar înainte de căsătorie, acest lucru nu declanșează autoapărarea la partenerul-victimă care alege să trăiască împreună cu agresorul. Mai mult încă, 30% dintre comportamentele violente sunt interpretate ca acte și dovezi de dragoste (Mayseless, 1991). O interesantă analiză realizată de Flynn (1987, p. 295) arată că: a) „relațiile premaritale și maritale au caracteristici comune care contribuie la apariția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca training pentru comportamentele și manifestările violente din cadrul relației maritale”. Din această situație demonstrată de cercetări se nasc alte aspecte specifice ale violenței domestice, așa cum am menționat anterior, care dau diferența față de orice altă formă de violență: accesul permanent al agresorului la victimă și capacitatea scăzută a victimei de a se apăra. Se conturează în cele de mai sus una dintre trăsăturile esențiale ale violenței, mai ales a celei domestice: trecerea transgenerațională. Victimele violenței domestice nu sunt doar aici și acum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
celei domestice: trecerea transgenerațională. Victimele violenței domestice nu sunt doar aici și acum, ci prin copiii lor, prin modul în care aceștia vor fi părinți la rândul lor și vor fi văzuți ca parteneri de cuplu, rolurile de victimă și agresor în cuplu vor trece mai departe, de la o generație la alta. Din nou, teoria atașamentului clarifică mecanismele trecerii transgeneraționale a strategiilor comportamentale violente, față de persoanele semnificative, în cadrul continuității transgeneraționale a atașamentului (Mayseless, 1991). Aspectul de destin, de lege nescrisă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
altă persoană semnificativă din rețeaua socială și care sunt conștienți de amenințarea cu sancțiuni negative din partea persoanelor semnificative (care pot fi: partenerul, prietenii, rudeniile) sunt mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
semnificative (care pot fi: partenerul, prietenii, rudeniile) sunt mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării agresorului. în astfel de cazuri, în acord cu legislația noastră, poliția și oamenii legii nu mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării agresorului. în astfel de cazuri, în acord cu legislația noastră, poliția și oamenii legii nu mai au nici o putere, trebuie să se retragă. Dacă vorbim despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu realitatea a agresorului se conjugă adesea cu compasiunea sau simpatia victimei față de agresor sau cu spaima acesteia de consecințele ce vor apărea în viața ei din cauza penalizării agresorului. în astfel de cazuri, în acord cu legislația noastră, poliția și oamenii legii nu mai au nici o putere, trebuie să se retragă. Dacă vorbim despre intervențiile profesioniștilor, în fața acestor bariere ridicate chiar de victimă, ei se simt neputincioși, căzând într
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care o fac incapabilă de a se smulge dintr-o relație violentă și care-i reduc chiar și capacitatea de a beneficia de sprijinul ce i se oferă. Atașamentul înspăimântat, infantil, față de partenerul violent se structurează în situații în care agresorul alternează atitudini ostile și sever violente cu manifestări de grijă și protecție față de victimă. Victima dezvoltă sentimentul dependenței totale față de agresor ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de sindromul Stockholm (Stark, Flitcraft, 1996). Copilul este victima indirectă și adeseori
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
beneficia de sprijinul ce i se oferă. Atașamentul înspăimântat, infantil, față de partenerul violent se structurează în situații în care agresorul alternează atitudini ostile și sever violente cu manifestări de grijă și protecție față de victimă. Victima dezvoltă sentimentul dependenței totale față de agresor ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de sindromul Stockholm (Stark, Flitcraft, 1996). Copilul este victima indirectă și adeseori directă, deși multă vreme neglijată de specialiști, a violenței domestice. Studiile au arătat constant că în familiile violente atât mama, cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]