9,188 matches
-
singurătatea mă ademenește, Sub cerul meu profund să am acoperire. Eu n-am uitat copacii din frunze cum șoptesc Și nici trandafiriul unui amurg prelung, Cum nici vulcani de foc atunci când izbucnesc, Ori spaima unor zile ce încerc să le alung. Adun motive astăzi, privind spre orizont. Din multă năzuință pe care-am risipit, Mai dau cu fiecare flux țărmului un ghiont Și valul mi-amintește că încă n-am murit. 21-12-11 Referință Bibliografică: NEW YORK - SUB ZĂPEZI ÎNTÂRZIATE - / Stelian Platon
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
Să se stingă ori să ardă. Din copaci se-nălță-n roiuri, Scâncete în mii de soiuri; Vântul trece și se pierde, Parc-ar vrea și parcă nu, Să se coloreze-n verde. Se trezește din somn vremea, Scutură și-alungă lenea; Se întind pe ramuri plozii, Parc-ar vrea și parcă nu, Să țâșnească în explozii. Iarăși mă apucă frica; De va roboti furnica Și-o să-mi spună: "Fă ca mine!” Parc-ar vrea și parcă nu, Să mă facă
PARC-AŞ VREA ŞI PARCĂ NU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358860_a_360189]
-
nenea Escu, Ramase-aci să dea decrete. Perseverând în interes, cu Un zel nebun și fără jenă, Ajunse-n fruntea țării Escu Și lângă Escu... o Elenă. În ziua-n care-am înțeles cu Toți, c-am vrea democrație, L-am alungat atunci pe Escu Fără să știm cum o să fie. Am mers la vot și ne-am ales cu Unul sărac și cumsecade, Ca un făcut și el tot Escu. (Bolnav după mineriade.) Sortiți să ne luptăm prea des cu Nenorocirea
POVEŞTI DE BUCUREŞTI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358903_a_360232]
-
pe 1 octombrie, la acest centru de pe strada Decebal nr.21, din Cluj-Napoca, s-au desfășurat mai multe concursuri:” Clujul istoric, administrativ șI cultural -artistic”, constând în întrebări de cultură generală“,”Seniorii au talent “și “Creația artistică mijloc de a alunga singurătatea “. La aceste manifestări s-au înscris 24 de pensionari, membrii ai acestui Centru. În prezența a unui numeros public manifestările s-au deschis cu concursul “Clujul istoric, administrativ și cultural-artistic “.În urma verificării chestionarelor, juriul format din scriitori, membri ai
DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A VÂRSTNICILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359062_a_360391]
-
care s-au prezentat cu recitări 8 pensionari, premiul a fost obținut de doamna Maria Muntoi care a recitat foarte artistic poemul “Moartea lui Fulger “, de George Coșbuc, impresionând publicul. În continuare a urmat secțiunea “Creația artistică mijloc de a alunga singurătatea “, având trei subsecțiuni: creație poetică, catrene, epigram și pictură. La creație poetică au fost premiați cu Diplome și cărți, următorii: Angelica Pătrașcu și Gheorghe Șoptirean, la catrene și epigrame Tătaru Emil, iar la pictură Letiția Secui. La închiderea acestei
DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A VÂRSTNICILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359062_a_360391]
-
care li se păreau minerilor a fi intelectuali (după fizic sau îmbrăcăminte), au fost bătuți în plină stradă, unii amenințați chiar cu moartea. Mineriadele au făcut ca tinerii să-și vadă umbrit viitorul și pe mulți, aceste mineriade i-au „alungat” din țară. Încă o dată, prin plecarea tinerilor, țara a pierdut din forțele sale și s-a făcut loc parveniților de tot felul să acceadă la putere și să ocupe funcții în conducerea instituțiilor. Puținii intelectuali rămași au început să se
DESPRE INTELECTUALI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359030_a_360359]
-
la care nu poate ajunge: „În spate e noaptea, / În față e oaza. / Pe drumul mătăsii / Un joc de cuvinte / E viața./ Departe e Meka, departe!” Autorul face și un remember al celor ce au apărat glia strămoșească: „Voievozii pletoși / Alungă hoardele... / Dinspre pietrele de întemeiere / Străbate un cânt... / Străbunii, / Mânuind plugul și sabia, / Au durat citadela / Iubirii de neam. / Din codri, / doinele urcă / înspre simfonia / neamului românesc.” Apoi face o trecere în revistă a figurii proeminente a lui Mircea cel
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
pune din nou în derută, spulberându-mi și bruma de încredere care îmi mai rămăsese. În jurul meu copii sărmani caută după fiare pe câmp. Îi văd trecând cu câte o sapă cioantă, cu hainele rupte și, de cele mai multe ori, desculți. Alungă câinii vagabonzi și flămânzi care își fac veacul tot la groapa de gunoi după mâncare și încep să sape la întâmplare, poate dau de vreo bucată de șină, de vreun fier ruginit sau de o cratiță veche, aruncate de gospodari
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
copii, ridicase acolo o locuință și până să-și dea seama ce și cum, i-au furat din vechea locuință și soba de teracotă, în timpul nopții desigur. Așa se face că tot ei își pun în cap gospodinele care-i alungă și-i măscăresc de mama focului, în special când îi văd la ușa bisericii pentru o bucată de colac sau ceva colivă: - Mi-ai furat pirostriile și cazanul de rufe, prăpăditule și le-ai dat la fier vechi. Nu m-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
te refuz, prințesă, dar, repet, în cartea lui Moș Vreme... -Uff! Iar cu moșul ăsta? -Slăvită prințesă, în cartea lui Moș Vreme este scrisă ursita noastră de către bunul Dumnezeu și eu cred în ea. Nimeni, în afară de tine, nu o poate alunga din locurile noastre pe fioroasa vrăjitoare.De aceea, (și Mărțișor căzu în genunchi) din sufletul meu îndrăgostit, te rog mult...muult, să vii cu mine în țara mea! -Îmi nesocotești dorința, voinice! spuse tristă Primăvara, cu fața împietrită. M-ai
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
târziu... Mi-ai spus că vrei să pleci/ Dar te-am făcut să uiți că așternutul/ Te aștepta înbrațele lui reci./ Te sărutam pe ochi și pe sprâncene/ Și-n brațe te luam pe sus, într-un sărut,/ Ca să-l alung departe pe ‘’moș Ene’’,/ Ca să visăm, privindu-ne tăcut./’’ În capitolul doi al cărții ne întâlnim cu poezia de maturitate la fel de sensibilă și de înflăcărată ca și cea scrisă întinerețe. Găsim aici versuri superbe închinate Creatorului, slujitorilor săi direcți, părinți
VA RECOMAND UN POET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359273_a_360602]
-
și mintea i se limpezi. Realiză că tutorele, cu tot șarmul său era doar un cuceritor, care nu avea niciun interes real pentru ea și cum într-o zi dădu și peste registrele contabile duble, îi dejucă toate intențiile. Îl alungă din regat. Averea furată și transformată în galbeni era ascunsă în fundul beciului și prințesa nu știa de existența ei, crezând intr-o proastă administrare a tutorelui care a sărăcit regatul. De atunci, cei doi nu s-au mai revăzut, dar
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
și-a continuat existența cu același stil de viață, seducând prințesa vecină, mințind-o și urmărindu-și pe mai departe propriile interese, așa cum considera el că îl avantajează, cum făcuse și cu prințesa aflată în suferință. Înaințe de a fi alungat din regat, hoțul de tutore reușise să-și care galbenii peste hotarele regatului, la împărăția vecină, unde cumpărase un mare și impunător palat, de la un duce scăpătat ca avuție, însă tatăl unei fiice deosebit de frumoasă dar cam nătângă. Aceasta nu
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
va tremura, crengi pustii să-ncerci să mă uiți căci este prea târziu, iar lăstarele ierbii crude vor soarbi lumina vieții mele plângând cu lacrimi de rouă iar, când îți vor dispare și ultimile gânduri să nu regreți, să mă alungi căci nu voi mai fi, nici măcar amintire și te rog, dacă vrei pune pentru o zi, o ramă-n fereastră cu mine și lasă liberă pasărea să plece, pasărea iubirii By Viorel Muha Referință Bibliografică: Pasărea iubirii / Viorel Muha : Confluențe
PASĂREA IUBIRII de VIOREL MUHA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359333_a_360662]
-
sluji celui care nu vrea să se lase pradă mrejelor adormirii.” Cu siguranță că nimeni nu dorește în mod conștient „să se lase pradă mrejelor adormirii” și tocmai de aceea, cartea lui Petru Lascău reprezintă un instrument util de a alunga somnul nesănătos din lucrurile spirituale. De-a lungul a 45 de eseuri, dintre care câteva sunt scrise de Rodica Lascău, soția autorului, avem șansa să urmărim o expunere dinamică, instructivă și captivantă a luptei cu somnul în diferitele ei ipostaze
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
merse câțiva metri. Apoi l-a sunat pe Dan Simionescu. - Sunt la Zăvoaia. Am venit să scriu, să-mi continui cartea, a motivat acesta. Mi-a dat voie Maria. Sunt surprins să găsesc aici un bărbat care vrea să mă alunge. Are cu el niște câini și i-a îndemnat să mă atace. Pare destul de periculos. - Voi veni acolo, zise comisarul. Încearcă să-i reții atenția cumva. Voi sosi într-o jumătate de oră, preciză comisarul. Șfefan căută în grabă o
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
Se trec prin mine, ce năvalnic dor De trai tihnit, la poalele de munte Inundă astăzi sufletu-mi - izvor ... Îmi plec genunchii-n clipele durute Doamne, rămâi nădejdea mea, Ești viu! Lasă-mi speranța fără temeri slute Să pot s-alung tot greul în pustiu ... Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru Ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - POEME DE DOR / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 761, Anul III, 30 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Georgeta Resteman : Toate Drepturile
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
puteri nemăsurate, gustând din pomul cunoașterii binelui și a răului. Și ceea ce trebuia să se întâmple, s-a întâmplat. Dumnezeu și-a retras încrederea în om. Cu toate acestea, nu putea să-și lase creatura să sufere la infinit, prigonită, alungată de peste tot, silită să-și câștige pâinea în sudoare, fără vreo perspectivă de fericire. El ne-a promis atunci un Mântuitor, cineva care să ia asupra Sa păcatul omenirii întregi și să facă reparație pentru stricăciunea adusă de prima pereche
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
monosilabice. Își mușca nordic buzele ori de câte ori zărea, printre gratii neprimăvăratice, un suflet cu iarnă de cinci stele în privire. Eu îi vorbeam de sufixe cuibărite în geana viselor cu ninsoare, ea altoia triftongi între omoplații caișilor. Povesteam despre șoaptele fumului alungat din coșuri albe, caligrafiate în clasele de decembrie, părea că mă aude, dar își degusta, pe un colț de birou, salata de soare cu mirodenii și glezne de salcie. Vorbeam, negreșit, dialecte diferite. Eu mă afundam în verbe impersonale, resuscitând
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
zilelele noastre înnegurate de atâtea rătăciri, urmări ale îndepărtării de Dumnezeu, să știe că au existat în veacul al XX - lea asemenea aleși care s-au ridicat la puterea de credință și de jertfă a primilor martiri creștini”. Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
sângele se zbate Ars de dorință, însetat de noi. DE VORBĂ CU MINE Tu crezi în leacul de iubire Cel descântat în prima rouă? Crezi că te-adoarme în simțire Și-ți oblojește rana nouă? Crezi tu că poate să alunge Și vis, și teamă, și dorința? Și crezi că oare asta-ajunge? Poți tu să ai așa credință? Când totu-i gri, praf și cenușă Pustiu imens, fără hotar, Crezi oare că o simplă tușă Culoare poate să aducă iar? Taci
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
nu a stat în puterea mea. Să mai sper? Să mai cred în sintagma că “Speranța moare ultima ?” Și, uite-așa, cu gândul înecat în amărăciune, ajung la poarta părintească, unde o idee buclucașă își pusese în cap să-mi alunge mâhnirea din suflet, salvându-mi gândul în ultima clipă. Ce credeți că a făcut draga mea idee? Mi-a șoptit dulce la ureche, spunându-mi: “Lasă-te purtată de mine!”. Am ascultat-o și am pornit de mână cu “nebuna
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
o vreme-ncoace, viața greu îmi trece./ Mă dor picioarele și inima mă doare,/ nici somnul nu mai vine pe la mine./ De tatăl tău îmi este tare dor,/ mă rog în fiecare noapte,/ mai treacă pe-acasă,/ urâtul să-mi alunge... Privesc spre zarea ce-mi numără secunde, iar Soarele pare c-a furat surâsul mamei, care, privind în gol, își răscolește gândul: - Of, draga mamei, era bine când era și el acasă...! Aud și-acum pași obosiți prin curte.../ Bătrân
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
sclipitoare cândva pe însoritele țărmuri ale mărilor. Ori din voioșia generațiilor multor copii zburdând fericiți, de când e lumea, prin preajma tihnitelor case părintești. Când sunt cuprins de gânduri triste, un singur crâmpei din cântecul meu îmi este de ajuns să-mi alunge neliniștea. Toate lucrurile redevin luminoase și necazurile fug de îndată. Asemăn cântecul meu cu o pasăre care zboară lin pe deasupra-mi, sau cu un fluture cu aripi delicate sclipind în razele soarelui. Nici necazurile, nici grijile nu-mi pot umbri
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
în fapt de seară, Eu îți ascult povața, a nu știu câta oară... - Te rog, eu, surioară, la nimeni nu mai spune, Că pentru-a ta tristețe și soarele apune. Chiar, dacă multe lucruri nu poți să le mai vezi, Alungă vălul negru și-n oameni o să crezi. Îți simt durerea-n suflet, că nu mai ești ce-ai fost, Dar, tu, în lumea asta, ai un drum lung și-un rost, Chiar dacă drumu-ți pare mai greu și pustiit, De când îl
ÎNCĂ MAI EŞTI FRUMOASĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360336_a_361665]