3,481 matches
-
eseu la Salonul Național al Cărții, Cluj-Napoca). În 1993, este distins cu Premiul Marconi pentru emisiuni literare radiofonice. Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1998, cu teza Literatura fragmentară. De asemenea, este membru al ASPRO. Format în ambianța revistei „Echinox”, D. a colaborat mai întâi la rubricile „Eseu” și „Proza”, comentând îndeosebi scriitori pe care îi va analiza și în cartea de debut. Apoi, în anii 1979 și 1980, în tandem cu Emil Hurezeanu, succesiv altui tandem (Ion
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
La trei ulcele, bunăoară, reia, în linii mari, într-un registru inferior, drama din La hanul lui Mânjoală. La fel, Povestea copilăriei (1909) reface cu mijloace incomparabil mai sărace decât cele ale lui Creangă, alunecând în banal sau în prolix, ambianța unui sat de sub munte, așa cum o percepe un copil. Dar evenimentele selectate sunt nesemnificative, în vreme ce desfășurarea narațiunii se poticnește adesea în stângăcii de stil sau de construcție. Mai izbutite, păstrând pe alocuri ceva din ingenuitatea, din culoarea și din fluiditatea
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
al Catedrei de limbă și literatura franceză a liceului din orașul său de adopție, Bârlad; în 1868, publică la Iași, la editură societății Junimea, Précis de versification spécialement rédigé pour leș cours de langue française dans leș lycées. În această ambianța, formația și alegerea carierei lui D. sunt previzibile. A urmat Liceul „Codreanu” din Bârlad și apoi Colegiul „Sf. Sava” din București, susținând bacalaureatul în 1896. Își ia licență în filologie modernă la Facultatea de Litere din București în 1900. Elev
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
aplauze și de o îndelungată carieră scenică s-a bucurat și Mărgeluș (1921), probabil piesa cea mai matură, mai echilibrată și mai meritorie atât ca text literar, cât și ca mod de a produce comicul sau ca mesaj. Într-o ambianță mondenă, percepută drept falsă și ridicolă, o tânără dactilografă, mamă a unui copil din flori, reușește să se impună grație calităților ei sufletești și să convingă familia iubitului ei să o accepte. Dialogurile sunt ceva mai substanțiale, cu replici istețe
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
și interpretarea viselor prin folosirea unor metode de interpretare hermeneutică. Acest proces se desfășoară în cadrul unor situații și relații interpersonale speciale, în spațiu privat, intim. Situația era de natură să reorienteze tendința spre mărturisire, cultivată tradițional de spovedanie. În această ambianță se ajunge la o relație interpersonală puternică, la un „transfer”, care - spune Freud - reactivează legătura originară cu unul dintre părinți, transfer ce se cere, la rândul său, analizat, interpretat. Acest context al investigației și menținerea temelor romantice a condus la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi al persoanei. Odată cu doctrina lui Bandura, această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în care aceasta trăiește, constând din relații umane, status și rol, ambianță fizică, stereotipii comportamentale, „obiceiuri” asimilate și acceptate. În plus, individul însuși își preselectează, întreține și delimitează un context în care se poate manifesta relativ constant. Mai recent, Mischel și Shoda (Mischel, 1999Ă avansează o teorie cognitiv-afectivă a structurii personalității care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
integrându-se în semnificațiile și valorile culturale. Psihologia social-cognitivă a persoanei atrage atenția asupra contextelor în care se afirmă subiectul, asupra complexității acestora, precum și asupra modificărilor ce se produc în societățile actuale prin tehnologie și schimbarea stilului de viață, în raport cu ambianța umană în continuă schimbare, în care se manifestă persoana la începutul secolului XXI. Rogers (Feist, 1985Ă formulase deja o viziune asupra persoanei viitorului pe care o vedea conceptualizată în normalitatea ei prin: o constantă stare de schimbare; o mai mare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lingvistic. Mai recent, McAdams sugerează organizarea persoanei pe trei nivele: 1Ă nivelul la care persoana e caracterizabilă prin trăsături, așa cum sunt acestea codificate în modelul celor cinci mari factori; 2Ă un nivel la care persoana e înțeleasă ca acționând în ambianțe contextualizate variat, la care adaptează proiectele, scopurile, strategiile, în funcție de loc, timp, împrejurări, valori; 3Ă nivelul integrativ al istoriei de viață care relevă identitatea persoanei. Această identitate nu trebuie căutată în comportament și cu atât mai puțin în reacțiile subiectului în raport cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
știm că suntem aceeași persoană de-a lungul timpuluiă și de „agenție” (noi știm că suntem autorii propriilor noastre gânduri și acțiuniă, ar fi - după Kircher și David - conștientizarea distincției față de lume și de alții (știm că suntem diferiți de ambianță și de ceilalțiă. Sinele tinde să preia majoritatea funcțiilor tradiționale ale conștiinței de sine și ale Eului într-o perspectivă care leagă filosofia de psihologia clinică și experimentală, precum și de neurofiziologie și patologia neurologică și psihiatrică. Studiile și publicațiile despre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
biografiei, nefiind străine, în principiu, concepției narative asupra persoanei; de asemenea, ea se bazează tot timpul pe dimensiunea sinelui, care stă la baza persoanei active, reflexive și intenționale, a identității acesteia cu sine. În sfârșit, ea pune accent și pe ambianța ecologic-umană în care persoana se formează, se afirmă, este receptată și evaluată, în care ea cere sprijin, dar și crează, adică, devine o personalitate creatoare. Persoana, personajul și personalitatea, care lasă amprente și influențează lumea în care se manifestă, formează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburărilor de personalitate schizotipală, de tip borderline și evitantă le este propriu un stil emoțional evitant. 5.2.3. Tulburarea de personalitate schizotipală Este caracterizată printr-un comportament excentric, dominat de bizarerii și percepții distorsionate ale propriei persoane și ale ambianței - din spectrul depersonalizării și derealizării -, care întrețin un deficit relațional și adaptativ cvasiconstant. În plan perceptual, sunt definitorii experiențele insolite, adeseori de tipul iluziilor corporale, a pseudohalucinațiilor și a fenomenelor de percepție delirantă. Sunt patognomonice fadingul mintal, episoadele de ambivalență
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intimitate, modul în care decurge căsnicia, felul în care își îngrijește copiii, stabilitatea în locuire și muncă, în relațiile cu cei cunoscuți, varietatea și profunzimea relațiilor respective. Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana nu e ruptă de ambianță, de nișa ecologică umană, nu e „alături” față de aceasta - ca în depresia majoră sau delir - constituie o pânză de fond pe care se desenează forma, stilul devianțelor celor cu tulburări de personalitate. În continuare, vom lua ca punct de plecare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu sunt de foarte mare intensitate pot fi compensate mult timp sau chiar toată viața prin mecanisme spontane psiho-sociale. Astfel, un mare dependent poate să nu devină nicicând evident, dacă trăiește alături de o persoană sigură și dominatoare sau într-o ambianță socială protectivă. Modele de compensare se pot realiza în diverse planuri: interpersonal, familial, prin profesie, activitate socială, politică, religie, hobbyuri, sporturi extreme. De asemenea, particularități ale culturii, ale modului de organizare socială, existența unor subgrupe sau minorități cu obiceiuri speciale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se includ: discuții repetate, observația persoanei în diverse împrejurări, apropierea de intimitatea sa, mărturii ale diverselor cunoștințe, documente precum scrisori, note autobiografice, produse culturale create de subiect fără a se ignora stilul exprimării (de exemplu, grafologică, aspectul persoanei și al ambianței sale fizice imediate (îmbrăcăminte, locuințăă și, desigur, autodescrierea și autocalificarea persoanei. Toate datele se reunesc în perspectiva biografiei, a dezvoltării formative și a funcționării sale în roluri, dar și a structurii psihice a persoanei, a diapazonului său de trăire, a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cea mai scăzută calitate a vieții a fost întâlnită la TP schizotipal, borderline și evitant. Dar toate persoanele cu tulburare de personalitate au o calitate a vieții scăzută. Există o corelație directă între aceasta și disfuncția socială a persoanelor. Chiar dacă ambianța socială nu e de natură de a reduce calitatea vieții, aceasta e deficitară la cei cu tulburare de personalitate. Toate studiile indică o mare comorbiditate psihiatrică pe Axa I. MAIER și colab. o evoluează la 63,3%. Peste jumătate din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din ultimul timp poate da speranțe că, după remisunea tulburării de pe Axa I, continuarea îngrijirilor pentru Axa II să conducă la o evoluție favorabilă. Acest fapt se poate realiza - și în unele cazuri s-a realizat parțial - și prin modificarea ambianței, reducerea expunerii la stresori, ameliorarea rețelei de suport social. Sunt observații care arată că unii pacienți cu comorbidități pe Axa I și II primesc o atenție mai redusă, fiind uneori neglijați datorită ideii că prognosticul e oricum nevaforabil. Chiar dacă e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atât în ceea ce privește stilul comportamental cât și responsabilitățile sau au preferință doar pentru acele roluri și statute care mențin și accentuează stilul lor excentric, deficitar și disfuncțional de a se manifesta. De asemenea, datorită rigidității lor comportamentale, „tranzacționează” mai dificil cu ambianța și își construiesc mai dificil, prin propriul efort, un mediu de viață echilibrat. De asemenea nu reușesc să învețe din experiențele de viață proprii datorită unei deficiențe primare de a trăi în profunzime semnificația evenimentelor. Astfel, de-a lungul vieții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
adulte, concomitent cu menținerea identității interioare cu sine. Cele mai solide argumente sunt din perspectiva doctrinei celor cinci mari factori (FFTĂ studiați cu NEO-PI-R. S-a ridicat și problema că mare parte din constanța stilului caracterial e corelată cu constanța ambianței, a nișei ecologice umane, care poate fi preselectată de subiect și autoîntreținută de el. Dar se consideră că persoana normală e flexibilă și în diverse circumstanțe - pe termen scurt, mediu și lung - își poate reorganiza stilul de manifestare, în raport cu situația
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de schimbări nu alterează identitatea psihică. La cei cu tulburări de personalitate unul din aspectele „rigidității” ar consta în menținerea aceluiași stil comportamental - care este și dezadaptativ - de-a lungul unor lungi perioade de timp, în principiu toată viața. Problema ambianței preselectate se ridică și din aceste cazuri, ea fiind un factor de întreținere, uneori de compensare relativă. Dependentul caută persoane și medii autoritare care îi mențin dependența, schizoidul - medii fără solicitări interpersonale, histrionicul - ambianțe care îl stimulează și îl iau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
timp, în principiu toată viața. Problema ambianței preselectate se ridică și din aceste cazuri, ea fiind un factor de întreținere, uneori de compensare relativă. Dependentul caută persoane și medii autoritare care îi mențin dependența, schizoidul - medii fără solicitări interpersonale, histrionicul - ambianțe care îl stimulează și îl iau în considerare. Dacă manifestările disfuncționale de tulburări de personalitate se evidențiază în orice situație, predilecția pentru anumite situații sau medii sociale poate fi comentată mai ales ca o tendință spre compensare (DISHION, 1995Ă. „Rigiditatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezistente la orice influențe, cum sunt unii psihopați maligni (STONE, 2001Ă. În îngrijirea celor cu tulburări de personalitate e important să fie sprijiniți nu doar să-și schimbe trăsăturile ci să le folosească adecvat, uneori pentru a-și selecta o ambianță favorabilă (PARIS, 2003Ă. 3. Studii recente. Acestea țin cont și de faptul că, se consideră a fi mai semnificative evaluări repetate făcute la intervale variate de timp, desigur, de aceeași echipă și cu aceeași metodologie. O singură a doua evaluare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate a început cu SULLIVAN (1953Ă care definește personalitatea ca pe un model stabil de raporturi interpersonale recurente care caracterizează viața individului uman. Același autor introduce termenul de „interpersonalism” care se referă la relațiile dintre două persoane ce au o ambianță comună și consideră că chiar și nevoile umane ar fi condiționate de relațiile interpersonale. BOWLBY (1988Ă relevă la rândul său rolul calității relațiilor interpersonale precare - inițial față de mamă, apoi și față de alte persoane - în structurarea concepției despre sine și lume
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
VII.1905, Brăila - 17.II.1996, București), gazetar, critic de teatru, memorialist și traducător. Este fiul Elenei (n. Morache) și al lui Gherasim Carandino. C. (al cărui nume la naștere este Nicolae Haralambie) are șansa de a crește într-o ambianță culturală elevată. Impunătoarea bibliotecă a familiei îi oferă posibilitatea unor lecturi dintre cele mai variate, iar discuțiile cu tatăl său pe marginea cărților citite îi limpezesc criteriile în surprinderea valorii. Absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1923), tânărul frecventează
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
spiritul mușcător și verva pe măsură, reacții dintre cele mai diferite. Situat de Tudor Vianu între ironiști și umoriști, alături de I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu ș.a., C. își susține „excelența” mai cu seamă prin întinderea și varietatea ambianței umane pe care o circumscriu schițele, povestirile, foiletoanele și anecdotele sale. E o lume extrem de pestriță, plasată „între frac și cojoc” și localizată în capitală, dar și în orașul de provincie ori în sat. Imaginea ei se compune linear, cumva
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare, transpusă într-un limbaj elegant, chiar grațios, și o nelimitată bucurie de a descoperi opere și a scrie despre ele. Autoarea atestă o bună cunoaștere a ambianței literare românești și îndeosebi a celei actuale, din care sunt selectați scriitorii comentați confratern. Judecățile sunt drepte și conduc nu o dată spre concluzii inedite. Eseista rămâne totuși sub tutela poetei. SCRIERI: De partea cealaltă a umbrei, București, 1993; Împotriva mea
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]