4,800 matches
-
și neașteptate, marile cazuri de corupție, la care, de multe ori, un jurnalist lucrează luni de zile. Contractul de comunicare specific anchetei vizează ca realizatorul acesteia să prezinte informația într-un mod complet (fără omisiuni de informații esențiale), clar (fără ambiguități) și cu prezentarea punctelor de vedere al tuturor celor implicați sau vizați de articol. Editorialul este un gen jurnalistic care exprimă atitudinea ziarului față de realitatea politică, socială sau economică sau chiar față de un anumit eveniment reprezentativ. John Hulteng consideră că
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dintre diferite forme de discurs. Discursul politic Discursul politic este o formă discursivă prin intermediul căreia un locutor încearcă obținerea puterii în lupta politică, împotriva altor indivizi, grupuri sau partide 91. Din punct de vedere textual, Constantin Sălăvăstru identifică patru caracteristici: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 92. Ambiguitatea intenționată are un rol pozitiv pentru că prin unul și același discurs este vizat un număr foarte mare de persoane, de diferite categorii și formații. Ambiguitatea creează posibilitatea ca
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursivă prin intermediul căreia un locutor încearcă obținerea puterii în lupta politică, împotriva altor indivizi, grupuri sau partide 91. Din punct de vedere textual, Constantin Sălăvăstru identifică patru caracteristici: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 92. Ambiguitatea intenționată are un rol pozitiv pentru că prin unul și același discurs este vizat un număr foarte mare de persoane, de diferite categorii și formații. Ambiguitatea creează posibilitatea ca fiecare să ia din respectiva intervenție sensul care îi este mai apropiat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
identifică patru caracteristici: ambiguitatea intenționată, caracterul disimulat al mesajului, tonalitatea imperativă și substratul polemic 92. Ambiguitatea intenționată are un rol pozitiv pentru că prin unul și același discurs este vizat un număr foarte mare de persoane, de diferite categorii și formații. Ambiguitatea creează posibilitatea ca fiecare să ia din respectiva intervenție sensul care îi este mai apropiat, mai în concordanță cu atitudinea personală a receptorului. De altfel, studii de psihologie socială au demonstrat că, fiind expus mai multor tipuri de mesaje, omul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ordin statutar Scop Scenă suport Actori implicați (axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public Discursul politic Ambiguitate intenționată Caracterul disimulat al mesajului Tonalitatea imperativă Substratul polemic Instituții politice Unde sonore, ziar, radio, televiziune, internet Politicieni, public Specific pe fiecare gen discursiv Să legitimeze puterea Discursul publicitar Dezirabilitate Atractivitate Concizie Agenții de publicitate Banner, afiș, ziar, radio, televiziune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
impunerea intensiunii, modificarea intensiunii, relaționarea cuvintelor, manipularea conotațiilor"106. Extensionalizarea diferendului intensional presupune transferul conflictelor din planul definirii termenilor în planul aplicării lor. Atunci când nu există un consens cu privire la sensul unor cuvinte ca valoare, moralitate sau echitate, se valorizează această ambiguitate pentru impunerea unui punct de vedere sau anularea altuia. Impunerea intensiunii "apare când vorbitorul pretinde că intensiunea folosită de el este singura corectă"107, în condițiile în care se pot identifica mai multe accepțiuni. Putem ilustra prin termenul de dictatură
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
autorități în domeniul administrației publice, astfel încât intervenția lor să fie justificată, drept pentru care textul de mai sus evidențiază utilizarea sofismului autorității în discursul jurnalistic. Cealaltă categorie, sofismele de argument induse prin limbaj, cuprinde: echivocația, sofismul determinat de accent, sofismul ambiguității. Echivocația se manifestă când un text poate fi înțeles în cel puțin două variante diferite. Fraza următoare este un exemplu în acest sens: "Ponta acuzat de jaf" (Ponta acuzat de jaf, Independent, 7 iulie 2004) Prima interpretare a enunțului ne
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ci de o cu totul altă persoană, pe care întâmplător o cheamă "Ponta", care a fost acuzat de jaf. În lipsa unor precizări suplimentare, enunțul citit rapid în ziar poate trimite la persoane diferite, în funcție de notorietatea numelui și de experiența receptorului. Ambiguitatea se poate utiliza și în structuri mai complexe, în raționamente. Fie textul următor: "Joacă la cacealma, trișând Poporul Român Motto: "Traian Băsescu este orice altceva, numai președinte de stat nu. E un mare demagog". (Octavian Paler) Pe vremea când era
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
când i-a păcălit pe cederiști, a săpat adânc la rădăcina CDR, pentru ca mai apoi să arunce acea alianță contra naturii în colaps." (Joacă la cacealma, trișând Poporul Român, Revista România Mare, 2006) În textul de mai sus regăsim sofismul ambiguității. Astfel, se trece de la jocul la cacialma, ca posibilitate de "a păcăli partenerii de joc", la păcălire ca trișare a partenerilor de joc, uzitând sensurile termenului de a păcăli. Însă, între cele două variante este o diferența notabilă: trișarea înseamnă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
uzitând sensurile termenului de a păcăli. Însă, între cele două variante este o diferența notabilă: trișarea înseamnă păcălirea prin încălcarea regulilor jocului, pe când cacialmaua este o păcălire legitimă, în spiritul regulilor jocului. Asistăm, așadar, aici, la o instanțiere a sofismului ambiguității, urmat de un sofism al compoziției, întrucât se trece de la păcălirea unor persoane la poker, la păcălirea "electoratului care l-a ales" și la păcălirea "întregului popor". În plus, se utilizează și sofismul autorității, plasându-se articolul sub motto-ul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o parte, textul jurnalistic nu este atât de structurat și nu se mulează pe canoanele raționamentelor formale și, pe de altă parte, întrucât jurnaliștii evită greșelile de această natură deoarece au alte tehnici de eludare mult mai facile precum orientarea, ambiguitatea, forma discursului. IV.3. Manipularea interesului Construcția textului discursului jurnalistic ține cont de preocuparea pentru menținerea trează a interesului publicului. În acest sens, temele trebuie să fie cât mai captivante pentru public. Caracterul seducător al conținutului este determinat de caracteristicile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
politic, Traian Băsescu), cu o tonalitate imperativă ("nu trebuie să banalizăm", "să închidem ochii", "să tolerăm practici mizere", ca acelea care îl vizează pe Adrian Năstase), într-un limbaj ambiguu 162 (însăși manifestarea ca om politic sub mantia editorialului sporește ambiguitatea discursivă). Camuflarea altor tipuri de discurs sub genul editorial este o practică relativ frecventă, prin care multe personaje publice se manifestă jurnalistic. Amintim, alături de Adrian Năstase, pe Adrian Severin, parlamentar european și membru al Partidului Social Democrat, Constantin Bălăceanu Stolnici
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
relativ frecventă, prin care multe personaje publice se manifestă jurnalistic. Amintim, alături de Adrian Năstase, pe Adrian Severin, parlamentar european și membru al Partidului Social Democrat, Constantin Bălăceanu Stolnici, senator liberal, cu rubrica La judecata Zilei, iar lista ar putea continua. Ambiguitatea de statut a acestora (scriu în calitate de jurnaliști, oameni politici, analiști sau profesori universitari?), dublată de publicarea materialelor sub genul editorial induc în eroare, manipulează cititorii, plasați sub obișnuitul contract de comunicare al genului editorial opinie acceptabilă, argumentată, sinceră, dezinteresată a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
despre adversarii politici. Iuliu Maniu și Brătianu "au organizat sabotajul, au lansat calomnii și minciuni la adresa guvernului și a conducătorilor populari, au încurajat specula ca să înfometeze poporul și să dezorganizeze reconstrucția țării"165. Se utilizează frecvent sofismul autorității și al ambiguității: "Comuniștii, spune Marx în Manifestul Comunist, "lucrează pretutindeni pentru unirea și înțelegerea partidelor democratice". Înțelegerea și unirea partidelor democratice pentru a salva țara de lepădăturile legionare și prohitleriste, pentru un efort mai eficace întru susținerea războiului patriotic antihitlerist al armatei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
această datorie se ridică de fapt contra poporului și a țării." (Scânteia, 1944, Nr. 6) În textul de mai sus, numele lui Marx ajunge să legitimeze o idee cu care citatul nu are nici o legătură. În plus, se folosește de ambiguitatea "comunismul lucrează pretutindeni pentru unirea și înțelegerea partidelor democratice" pentru a-i da un nou înțeles, cel de luptă împotriva "lepădăturilor legionare și prohitleriste". Scânteia mai utilizează și argumentum ad populum, prin care se sugerează că toată lumea face așa, iar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este folosirea generalităților. Acestea sunt axe după care ființa umană își ghidează comportamentul, dar care înseamnă altceva pentru fiecare persoană în parte. Cuvinte ca patrie, civilizație, credință, democrație, dreptate, dragoste pot evidenția foarte bine această trăsătură foarte periculoasă a limbajului: ambiguitatea. Sunt cuvinte care nu au un sens de sine stătător, ele putând crea reprezentări dintre cele mai diverse. Este cazul tuturor noțiunilor ce exprimă valori, sentimente și chiar atitudini. Scânteia din anul 1944 oferă un spectacol fulminant și din acest
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mass-media, este necesară delimitarea discursului jurnalistic de celelalte entități. Aceasta cu atât mai mult cu cât scopul investigației pe care am realizat-o este acela de a analiza relația dintre discursul jurnalistic și manipulare, concepte cu o mare doză de ambiguitate în conținut și vaguitate în sferă. Metodologia cercetării a fost fixată pe baza investigației asupra conceptului de discurs. Acesta a fost definit ca ansamblu de texte produse în anumite condiții determinante într-un univers de discurs care îl marchează decisiv
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat juridic și intelectual deopotrivă 12 Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au stat lucrurile în Uniunea sovietică, în care linia concesionistă recomandată de formula "național în formă, socialist în conținut" a continuat să informeze politica doctrinară cu privire la patriotism și naționalitate. Legatarul de facto al părintelui Revoluției bolșevice, I.S. Stalin, prezintă aceeași ambiguitate structurală față de naționalism ca și Lenin. Înfierat mai întâi ca factor de dezbinare a solidarității proletare, "principiul naționalității" va fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci și în legitimarea, în sensul interării, a unui anumit tip de politică. Chiar dacă scurta istorie a ideologiei, de doar puțin peste două sute de ani, a aglutinat, în mod paradoxal, o serie întreagă de definiții ale conceptului situație cauzată de ambiguitatea sa semantică, dar și de multiplele roluri în care gândirea cu privire la politic a distribuit termenul optez, pe parcursul lucrării de față, pentru o înțelegere largă a acestei veritabile mărci a modernității. Confer, așadar, ideologiei statutul de sistem de idei și credințe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ulterioară a unei teorii integrate a ideologiei se poate transforma dintr-o promisiune intelectuală într-o posibilitate. 1. Proiecția ideologică a realității În măsura în care acceptăm faptul că ideologia este un termen care, în scurta sa istorie intelectuală, a acumulat o deosebită ambiguitate semantică, putem accepta și ideea potrivit căreia, paradoxal, utilizarea conceptului a intrat, în posteritatea lui Marx, într-o fază "rutinieră", semnificația sa fiind de regulă asociată unei "distorsionări" a realității. Atât în cadrul cercetărilor de epistemologie, cât și în contextul celor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
al artei. Studiu de istoria esteticii], I, "Journal of the History of Ideas", 4, 1951, pp. 496-527; ÎI, "Journal of the History of Ideas", 1, 1952, pp. 17-46. Zac, Sylvain, Salomon Maïmon et leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, pp. 181-202. În seria FILOZOFIE au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Apărarea Europei, Raoul Girardet (coord.) • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pp. 93-130. 21 Immanuel Kant, Los sueños de un visionario [Visele unui prezicător], Madrid, Alianza Ed., 1987, p. 49. 22 Die philosophische Sprachverwirrung [Confuziile lingvistice în filosofie]. Apud Sylvain Zac, Salomon Maïmon et leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ordonanțe de urgență sau ordin de ministru, ceea ce presupune implicarea politicului oricând, ceea ce poate arunca În derizoriu Întregul sistem. Cele 86 de pagini ale proiectului, pe lângă faptul că-l prezintă extrem de sumar, este traversat de la un capăt la altul de ambiguități, prevederi vagi și chiar neclare. Cu regret trebuie spus că după cum arată proiectul nu justifică cu nimic munca de câțiva ani a unei comisii, fie ea și prezidențială, alcătuită din oameni care nu au nimic de a face cu realitățile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în care doi comici albi deghizați și machiați în negri imitau limbajul și comportamentul acestora, spre marea distracție a publicului, care nu auzise încă de political correctness. Acrobațiile formale și verbale, dificultatea limbajului, amestec de registre dintre cele mai diferite, ambiguitatea mesajului, fac o lectură confesională a complexei colecții extrem de incitantă. Într-un mod indirect, prin măști și voci uneori uluitoare sau cel puțin derutante, Berryman exorcizează în bună măsură duhurile ce i-au bântuit tulburata sa existență, din fericire cu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]