7,050 matches
-
afectare (denumirea obiectului descrierii la începutul secvenței descriptive, respectiv la sfîrșitul acesteia), operația de aspectualizare prin fragmentare sau prin calificare, operația de punere în relație prin contiguitate (situarea obiectului în timp sau în spațiu), operația de punere în relație prin analogie (asimilare comparativă sau metaforică a obiectului cu alte obiecte) și operația de reformulare prin care obiectul de discurs (în întregul său sau în părțile sale) poate fi renumit în cursul sau la capătul secvenței discursive. Partea a treia, în cel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și a reveriei de la Rousseau la Sénancour 5) împotriva imitației, ca facultate creatoare ("sentimentul" care domină în momentul în care [...]"), mai spune P. Larousse. Raliate unor valori precum originalitatea 6, aceste "idei literare" formează un sistem împreună cu ideile filosofico-estetice de analogie universală (ea însăși reprezentată de teoriile corespondenței și ale simbolurilor 7). Aceste "idei literare" au modificat profund funcția descrierii de peisaj și s-au dezvoltat în scrieri care sînt convențional denumite preromantice și romantice. Descrierea este expresivă mai întîi pentru că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și a cărui funcționare o putem analiza astfel: a) peisajul se prezintă ca oglindirea unei "stări de spirit" a personajului, el servește drept intermediere expresivă între personaj și sentimentele sale: Este necesar ca episoadele și peisajele să fie armonizate. Există analogii între situațiile pe care le trăim, stările noastre de spirit și locurile, fenomenele sau stările Naturii. Duceți un nefericit într-un loc stîncos, prin păduri întunecate, pe lîngă ape învolburate etc.; aceste ținuturi înspăimîntătoare îl vor copleși atît de mult
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
apar la Walter Scott). De fapt, la o privire mai atentă, organizarea însăși a cunoștințelor enciclopedice este subliniată de această idee de "sistem descriptiv", organizat în jurul cuvîntului-nucleu: modul prin care conceptele sînt definite și organizate în memoria de lungă durată. Analogia lexicografică este cea mai bună cale de a accede la coeziunea sistemului descriptiv. Este de ajuns un exemplu ales din Pluri-dictionnaire Larousse ce apare atît în forma unui dicționar de limbă, cît și enciclopedic: (18) ENCICL.: automobil. Automobilul este format
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
asimilarea, propunem (împreună cu D. Apothéloz) să vorbim despre asimilare. 1. Asimilarea D. Apothéloz are în vedere această operație care constă în "a reuni fasciculele de aspecte ale două obiecte a priori străine unul de celălalt". El notează foarte clar că "analogia constă în a asimila provizoriu obiectul în cauză (cel de la care plecînd se începe formarea unei cunoașteri) cu un obiect mai bine cunoscut sau mai familiar" (1983, p. 11). Adăugăm la aceasta că operația inversă este frecventă în descriere, trecerea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pricina copiilor, despre care ai spus că nu trebuie botezați mai înainte de a doua sau a treia zi de la naștere, și că ar trebui luată în seamă rânduiala vechii circumciziuni<footnote Sfinții Părinți stăruiesc adesea asupra botezării pruncilor pornind de la analogia dintre Botezul creștin și Tăierea Împrejur din Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col. 2, 11). footnote
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
treia zi de la naștere, și că ar trebui luată în seamă rânduiala vechii circumciziuni<footnote Sfinții Părinți stăruiesc adesea asupra botezării pruncilor pornind de la analogia dintre Botezul creștin și Tăierea Împrejur din Vechiul Testament care se aplica pruncilor la opt zile. Analogia a fost făcută mai întâi de Sfântul Apostol Pavel când scrie colosenilor că Botezul este „tăierea împrejur nefăcută de mână” (Col. 2, 11). footnote> și, prin urmare, nou-născutul să nu fie botezat și sfințit înainte de ziua a opta. Sinodul nostru
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cuvântului va sublinia faptul că se pronunță întotdeauna și ultimul sunet ( l ) și, în scris, se redă prin litera corespunzătoare. Exemple : Laura mănâncă un măr. Mărul e mare. Elevii observă forma cuvântului măr, comparativ cu forma cuvântului mărul și, prin analogie, vor forma și alte substantive articulate, din forma lor nearticulată : cal - calul lup - lupul nuc - nucul sac - sacul cercel - cercelul rac - racul Pe parcursul perioadei abecedare, elevii se familiarizează și cu scrierea și citirea substantivelor la numărul plural, cu forma nearticulată
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
condiția ca aceste două cuvinte să se identifice și să se analizeze prin comparație. S-au dovedit a fi eficiente construcțiile de propoziții sau scurte fraze în care intervin ambele cuvinte ; aceste exemple prezintă avantajul că pot fi recunoscute prin analogie, cu desprinderea sensului din context. Exemplu : La școală, Ina l-a văzut pe George. Mama l-a întâlnit pe Codrin la cinematograf. Este bine ca aceste cuvinte să ocupe, pe rând, locuri diferite în propoziție, deoarece școlarii vor sesiza logic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de vedere; IV. revenirea la problemă, ceea ce a fost straniu este reconvertit în familiar. Această etapă presupune o explicitare a soluției în termeni clari, accesibili. Pentru ultimele trei etape (excursia sinectică propriuzisă) se utilizează strategii euristice cum ar fi: 1. analogia și evaluarea reprezintă transferarea de însușiri de la un lucru la altul (V. Belous, 1990); 2. inversiunea constituie procedeul prin care se urmărește găsirea unei soluții noi prin abordarea inversă a problemei; se folosesc întrebări de tipul: Care sunt elementele opuse
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
verticalul, pozitivul cu negativul, partea de sus cu cea de jos ?; 3. empatia: este procedeul de transpunere, fără identificarea creatorului cu obiectul sau fenomenul în cauză, pentru a-l aborda din această perspectivă, pentru soluționarea problemei. Sinectica folosește mai ales analogii (metafore). Pentru formularea analogiilor, liderul adresează membrilor grupului întrebări evocatoare. Există 4 tipuri de analogii: 1. analogia directă: se apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
partea de sus cu cea de jos ?; 3. empatia: este procedeul de transpunere, fără identificarea creatorului cu obiectul sau fenomenul în cauză, pentru a-l aborda din această perspectivă, pentru soluționarea problemei. Sinectica folosește mai ales analogii (metafore). Pentru formularea analogiilor, liderul adresează membrilor grupului întrebări evocatoare. Există 4 tipuri de analogii: 1. analogia directă: se apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală (empatia) constă în substituirea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de transpunere, fără identificarea creatorului cu obiectul sau fenomenul în cauză, pentru a-l aborda din această perspectivă, pentru soluționarea problemei. Sinectica folosește mai ales analogii (metafore). Pentru formularea analogiilor, liderul adresează membrilor grupului întrebări evocatoare. Există 4 tipuri de analogii: 1. analogia directă: se apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fără identificarea creatorului cu obiectul sau fenomenul în cauză, pentru a-l aborda din această perspectivă, pentru soluționarea problemei. Sinectica folosește mai ales analogii (metafore). Pentru formularea analogiilor, liderul adresează membrilor grupului întrebări evocatoare. Există 4 tipuri de analogii: 1. analogia directă: se apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în această nouă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
din această perspectivă, pentru soluționarea problemei. Sinectica folosește mai ales analogii (metafore). Pentru formularea analogiilor, liderul adresează membrilor grupului întrebări evocatoare. Există 4 tipuri de analogii: 1. analogia directă: se apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în această nouă ipostază; 3. analogia simbolică constă în substituirea obiectului problematic cu o imagine poetică
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ales analogii (metafore). Pentru formularea analogiilor, liderul adresează membrilor grupului întrebări evocatoare. Există 4 tipuri de analogii: 1. analogia directă: se apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în această nouă ipostază; 3. analogia simbolică constă în substituirea obiectului problematic cu o imagine poetică inedită, care are o valoare strict estetică; 4. analogia
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
apelează la cunoștințe din alt domeniu cunoscut. A.G. Bell, folosind analogia directă cu urechea umană, a descoperit telefonul; 2. analogia personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în această nouă ipostază; 3. analogia simbolică constă în substituirea obiectului problematic cu o imagine poetică inedită, care are o valoare strict estetică; 4. analogia fantezistă face apel la soluții șocante, trăsnite, pentru rezolvarea temei. Michel de Mot (apud Moraru, 1994) arată că sinectica se bazează
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
analogia personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în această nouă ipostază; 3. analogia simbolică constă în substituirea obiectului problematic cu o imagine poetică inedită, care are o valoare strict estetică; 4. analogia fantezistă face apel la soluții șocante, trăsnite, pentru rezolvarea temei. Michel de Mot (apud Moraru, 1994) arată că sinectica se bazează pe câteva principii: 1. procesul de creație presupune o serie de faze; 2. cunoscând stările psihice ale creatorului și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sunt deosebiri fundamentale; 4. aceleași legi generează atât creația individuală cât și cea de grup; 5. fenomenele emoționale și iraționale sunt mai importante decât cele intelectuale și raționale; 6. sinectica promovează un anumit gen de metafore în stare să genereze analogii și să declanșeze intuiții; 7. sinectica recomandă inventatorului și contexte metodologice și, provizoriu, o anumită lege sau sistem de legi; 8. la sfârșit se face o selecție a ideilor, materializarea ideii noi și originale revenind specialistului în problema căutată. Aplicabilitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pot folosi în cadrul orelor). M. Roco (1985) a experimentat în unități de cercetare și producție principii ale brainstormingului și ale sinecticii. Sinectica a inspirat și metoda cercetărilor analogice inițiată de J. P. Sol, care se bazează mai ales pe utilizarea analogiilor directe. Inventica este o metodă de elaborare a unor idei noi pe baza unei interpretări interdisciplinare (matematică, fizică, biologie). Etapele acestei metode sunt: 1. fragmentarea obiectului și utilizarea lui în forme noi; 2. obținerea unor aspecte sau idei originale prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă, intuitivă . • După modul de dirijare și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
comportament nefiind localizate ci doar inegal distribuite pe scoarța cerebrală. Emisferele cerebrale s-au specializat diferit, anume, cea dreaptă are capacitatea de sinteză și generalizare, facilitând sintezele de tip creativ, percepțiile spațiale, conceptele intuitive (sintetice), problemele atipice, creative, bazate pe analogie. Emisfera cerebrală stângă conduce capacitățile analitice, controlează procesele gândirii și limbajul articulat, asigură performanțele la scris, citit, calculat, în acțiuni tehnice complexe, fiind eficientă in analize logice și în memorarea pe termen scurt, atipică. Pentru studierea fizicii și a matematicii
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
elemente strict particulare, specifice numai fizicii. Aceasta înseamnă învățarea limbajului științific al fizicii, învățarea observațională și experimentală, extragerea direct din lumea complexă a fenomenelor fizicii a principalelor elemente de studiu. Legată de caracterul experimental al fizicii este și învățarea prin analogie și modelare, în care accesul la fenomen și la proces este mediat spre a fi astfel mai facil. Ca știință exactă, fizica recurge permanent la raționamentul deductiv și la cel inductiv, elevii trebuind să-și perfecționeze și învățarea prin deducție
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în viața de toate zilele. Chiar și manualul de fizică permite învățarea observațional-experimentală, conținând descrieri de experimente și de fenomene judicios prezentate cu desene și scheme de funcționare ce înlesnesc reprezentarea corectă a proceselor date. II.3.4. Învățarea prin analogie și modelare Acest tip de învățare, utilizat mult la toate materiile școlare, este folosit și la învățarea fizicii, întrucât permite, pe de o parte achiziționarea unor noi cunoștințe plecând de la altele deja fixate, iar pe de alta, face mai accesibilă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
materiile școlare, este folosit și la învățarea fizicii, întrucât permite, pe de o parte achiziționarea unor noi cunoștințe plecând de la altele deja fixate, iar pe de alta, face mai accesibilă înțelegerea fenomenelor complexe sau a noțiunilor abstracte. Modelarea și chiar analogia se folosesc și în cercetarea științifică, deși doar în etapele mai puțin elaborate ale acesteia. Analogia (asemănarea obiectelor, fenomenelor, noțiunilor) ca tip de învățare duce la concluzii și raționamente aproximative și la rezultate mai puțin riguroase, deoarece propune, fără a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]