2,942 matches
-
dimensiunea ei medicală, reclamă și una psihologică. Un moment de cotitură pentru mamă (dar și pentru tată) este prima întâlnire cu imaginea virtuală a copilului, așa cum apare ea prin intermediul ecografului. E un miraj insolit, de emoție, uimire, dar și de angoasă, pe care M. SoulØ (apud Antoine, 2008) o denumește „neliniștitoare stranietate”, un fenomen anticipat încă de Freud. Cert este că, din acest moment, debutează statutul lor de părinți. întrucât starea psihologică a viitoarei mame influențează evoluția favorabilă a fetusului, este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptului că V. Thorn consideră că sporirea asistenței religioase postnatale în aceste cazuri este indispensabilă. Problematica maternității (și implicit a avortului), cu întreaga lui trenă de sentimente polare pe care le poate induce unei femei (bucurie, tandrețe, disperare, furie, tristețe, angoasă, speranță) este descrisă prin tușe expresive, la care are acces doar un condei de marca Orianei Fallaci, în cartea Scrisoare către un copil niciodată născut (1976). Desigur este o problemă de viață sau de moarte, adică o problemă de conștiință
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în exterior și li se atribuie o realitate „tangibilă”(Ionescu, 2010, p. 137); 2. negarea (minciună) presupune negarea realității externe, obiective. Poate fi întâlnită și ca reacție tipică la comunicarea unei vești dezastruoase pentru individ. La copil se leagă de angoasa de separare și este o componentă a primei faze din criza de separare; 3. distorsionarea face ca, în linii mari, realitatea să ia o altă formă, convenabilă persoanei. Realitatea ca eveniment nu este negată, dar aspecte de detaliu, de interpretări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoană, și nu către persoana ori situația care a generat sentimentele. Sunt speriat pentru că părinții mei s-au certat, mi-e frică că mă vor abandona și mă bat la grădiniță cu un coleg. Pulsiunea agresivității pusă în funcție de situația de angoasă pe care o trăiesc este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui impuls instinctual care este inacceptabil. Mi-e frică de doamna învățătoare și încerc să mă dau bine pe lângă ea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ne vor ajuta s] plas]m etică budist] într-un cadru adecvat. Miezul doctrinei budiste îl constituie conceptul de dukkha, un sentiment de nemulțumire în raport cu suferință uman] trec]toare, cu durerea fizic] sau cu boala, cu conflictul psihologic, neliniștea și angoasa, dar și cu o tr]s]tur] mai profund] a lumii, descris] că lips] de substanț]. Aceast] tr]s]tur] este legat] de alte doctrine budiste, cum ar fi renunțarea la sine, permanentă schimbare și efemeritatea. Ceea ce Buddha numește „individ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gureși. Taciturnul Van Gogh simțea irepresibilă nevoie să-și detalieze, în scris, către fratele său Theo, momentele lucrului, zbuciumul, proiectele. Era, ea, sarabanda vorbelor scrise, una în sine, doar de dragul exercițiului epistolar, de altfel atît de la modă în vreme? Nu. Angoasele olandezului aveau rostul explicitării îndoielilor. Dureroaselor îndoieli ale diletantului de geniu. Că va fi înțeles greșit de contemporani, de improbabilii discipoli. Apoi, modernii tîrzii, mai toți s-au exersat prolific în pagini de exegeză. Iar suprarealiștii, dadaiștii au practicat, dincolo de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
terasa de peste drum, goi, cu aceiași ochelari-standard făceau, nebunește, dragoste. Știind că nu-i vede nimeni. Pe 15, în seara anunțatului cutremur, pe la 7, superbii mei vecini îi vedeam pe fereastra atelierului repetau, pe aceeași terasă, schema eclipsei. Străini de angoasa generală. Amorul ca antidot la răzvrătirile planetei. 10 februarie Printre semenii ce-i văd curent se numără, adesea, și oameni de afaceri, patronii unor firme, într-un cuvînt la modă, întreprinzătorii. Culmea: nefiind, la rîndu-mi, nici afacerist, nici patron, nici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căderea Zidului. E ca și cum, la marele oraș al lumii ar trebui să privim cu ochii deformați ai încărunțitei condeiere. Aici, de fapt, în această intenționalitate negativă, trebuie găsită explicația: cum să-i atribui unui atare spațiu, oricum fascinant, vinetele tale angoase (probabil temporare)? Cu ce e de vină Berlinul că Nora Iuga, în trecere prin el, se află în pasă neagră. De reținut, oricum, acribia observației. Flanările fostei frumoase femei pe niște trotuare imunde, cu tentația aproape mărturisită de a fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-mi dau seama atunci cînd mi se face dor de un Tintoretto și mă reped la Muzeu să-l văd, sau de scumpul de Craiu, și tot acolo mă reped dacă sînt un retardat caraghios sau doar un momentan defazat. Angoase de atelier. 8 martie Ce-a fost doar joc livresc de cuvinte Taliban/Caliban a devenit realitate. Opinia internațională taxase încă de mult intoleranța criminală a talibanilor afgani, dar recent aceeași opinie internațională constată cu stupefacție că tagma fundamentaliștilor din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sau pe stradă pur și simplu îmi induce o stare de calm: nimic foarte rău nu s-a întîmplat dacă el își păstrează calmul! Și, în consecință, un bărbat isteric, văicăreț sau iresponsabil îmi adîncește spaima cu obiect precis sau angoasa". Sînt edificat deplin în chestiune cînd delicata "antifeministă" își și mărturisește, de altfel, motivul indispoziției: intervenția publică a unei "dure" din categoria celor care vor "să-și arate mușchii", să practice un... autolobby furibund. Just. Acum, cînd Mariana Codruț îmi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
motiv că lumea s-a schimbat. Numai într-o jumătate de secol poate și mai puțin (dar poate și mai mult; după primul război mondial) omul a renunțat al o mulțime din... agrementele spirituale în stare, altădată, a-i alina angoasa și însingurarea. Și asta, în mai toate planurile, de la cele strict domestice la aventurile minții. Ca să rămînem o secundă în domeniul picturii care a și declanșat, iată, alarmata-mi paradigmă să-l revizităm pe olandezul de la începutul de secol XX
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
părîndu-ni-se azi atît de limpede, dar în fond atît de neclară atunci. Să credem oare, naivi, că un Balzac avea, în vremea lui, cînd omul din el era bîntuit de amoruri dubios interlope, de impaciența agresivilor cămătari sau de perfidele angoase ale neîmplinirii proprii, conștiința totală a genialității sale eterne? Cînd Eminescu bătea, împreună cu Creangă, birturile în itinerar stabilit de la marginile Iașilor, aveau oare cei doi certitudinea netă că peste un secol (poate și mai devreme) genialitatea le va fi fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parcă de un blestem în destinu-i mult încercat. În dezacord cu G. Călinescu - ale cărui opinii le contrează de câte ori are prilejul -, exegetul filtrează printr-o logică personală „contradicțiile”, marcate de ciudățenii, ale lui Mateiu I. Caragiale. Emil Botta, bântuit de angoase, în transa unor frenezii halucinante, face obiectul unui comentariu ce dă măsura aptitudinilor de critic de poezie ale lui D. Apropiindu-se și de dramaturgie, criticul detectează în „temele-obsesii” din unele piese ale lui Horia Lovinescu o sursă existențialistă. Cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
bigote) personajul e deviat pe linia moartă a vidului interior; la prima ciocnire cu obstacolul real (șeful-lepră, șleahta de "impostori și de farsori"), lipsit de sprijinul convingerilor morale, cade prompt în groapa comună a dezechilibrelor, îndoielilor, incertitudinilor și disperărilor, pradă "angoasei". II. Reacția compensatorie pe fundalul nici unui adevăr moral (decît calculul oportunist) și pe axul nici unei certitudini (și îndoiala "o pune la îndoială"!) este debusolată, arbitrară și grotesc dictatorială. Pledoaria argumentelor la scopul "salvator", propus fiind de tipul judecăților logice deduse
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dintre capodoperele producției romantice și au o înaltă valoare estetică și umană, sunt aproape în totalitate a-liturgice, fie datorită dimensiunii lor, fie datorită motivului ce a stat la baza inspirației, acesta tinzând, de obicei, spre grandios, celebrativ, eroic sau angoasă. Textul sacru, deseori, constituie exterioritatea prin care compozitorul, sub forma materialului sonor, își exprimă propria interioritate și subiectivitate. Compozițiile romantice sunt monumente poetice-literare-muzicale fascinante, dar nu se pretează la momentele rituale ale unei adevărate celebrări liturgice. Acest lucru nu a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
18-19). Acesta este momentul din viața adolescentului, când criza se temperează și atitudinea lui față de Dumnezeu se definește mult mai clar. Tinerii își formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce atrage după sine apatia, stări de angoasă, disconfortul psihic, nonconformismul și dorința de independență. Se observă de obicei la adolescenți o adevărată controversă cu autoritatea. Perioada adolescenței este hotărâtoare în centrarea individului spre credința religioasă. M. Dubesse observă că „ acum e momentul când de obicei se pierde
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
e grupul uman, profesional, asociativ sau politic, unde se manifestă, alături de solidarități și colaborări, lupte sau conflicte, adesea chiar războaie. În acest spațiu de experiențe culturale, de funcționare colectivă determinată de un scop comun, pot apărea rivalități, frustrări, iluzii, fantasme, angoase, crize - fenomene firești declanșate de efortul instituțional, prin raportare la sarcina comună. Din aceste interacțiuni, din acest „joc al mai multora” se naște Însă și cooperarea, asumarea responsabilităților, pot rezulta Întâlniri exemplare, legături afective, recunoașteri. Grupul e deci un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dorința lor este să rupă tăcerea asupra situațiilor practice ale cercetării, să provoace o reflecție metodologică asupra demersului investigației, adesea ignorat sau păstrat cu discreție În umbră de către cercetători. Autorii ne dezvăluie coduri, chei, poteci ascunse de natură să risipească angoasele cercetătorului (aici sociolog, dar la fel de bine putea fi și psihosociolog), care, dacă nu are experiență, construiește designuri complexe ce nu au nimic de-a face cu mediul studiat. Autorii acestei cărți mai puțin obișnuite, cel puțin la noi, nu recurg
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în limba franceză, poeme-jurnal în care însemnări cotidiene, lapidare trimiteri la lecturi recente, contacte și prietenii, munca și supraviețuire coexista în preajma intuițiilor poetice. În tot, scrisul lui respira angoasa eternului exilat, căutând cu disperare să își construiască o fortăreața, o ,,insula” din însăși materialitatea fluida a cuvintelor. SCRIERI: Commémorations, Paris, 1937; Un Jour et une nuit, Paris, 1938; Mais une ile ou peut-être un rivage, 1947 (hors commerce); Enfin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
anxiogenă și invită pacientul să-l imite; - expunere gradată în imaginație sau in vivo, pe parcursul căreia subiectul se expune unui stimul anxiogen până la un nivel oarecare de toleranță; - expunerea în imaginație sau in vivo la situații care antrenează maximum de angoasă. Parametrii expunerii Aceste variante au permis identificarea celor mai eficienți parametri ai expunerii: - expunerea in vivo este mai eficientă decât expunerea în imaginație; totuși, în cazul pacienților prea anxioși, trecerea prin etapa expunerii în imaginație pare utilă; - ședințele de expunere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oportun și adaptat situației îi permite acestuia să renunțe la ideea fatalității și a resemnării în fața suferinței pe care o implică o boală trecută sub tăcere. A informa înseamnă a reda demnitatea celui care a îngenunchiat în fața asalturilor repetate ale angoasei, ale depresiei, ale conduitelor adictive... A informa pacientul înseamnă a crede în acesta, în capacitatea sa de a rezista la șocuri, de a se adapta la schimbare, înseamnă să ai încredere în el și, în consecință, să-l transformi în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și salvat. Pentru a evita întâlnirea catastrofă și supărarea (terapeutică), iată trei informații cheie pe care pacienții au nevoie să le cunoască. Să denumească tulburarea „Ceea ce-mi descrieți, ceea ce tocmai îmi explicați (anxietatea dumneavoastră, dificultățile dumneavoastră, blocajele, crizele de angoasă, aceste ritualuri...), le înțeleg și nu-mi sunt necunoscute. Nu există nimic irațional în ceea ce-mi spuneți. Dificultățile dumneavoastră sunt cunoscute de către medici, de către psihologi. Este vorba despre tulburări prezente în clasificările internaționale validate. Pentru a fi mai concret
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
combătută. Inseamnă a pune capăt tabu-ului, tăcerii, înseamnă organizarea dialogului și revenirea în universul posibilului și al existenței. Incetarea izolării „Nu sunteți singurul(a) care suferiți de aceste tulburări. Primesc la consultație numeroase persoane care mi-au descris aceleași angoase și aceleași handicapuri. Si ele se credeau singure pe lume în fața acestor dificultăți foarte supărătoare. Dar nu este nimic din toate acestea. Fiți sigur(ă) de acest lucru”. Pacientul are nevoie să fie ajutat să iasă din izolare, să distrugă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
problemei sale, cu anxietatea și cu emoțiile pe care le-a resimțit; - să se lucreze asupra scenariilor catastrofice; - să se lucreze asupra distorsiunilor cognitive; - organizarea unor exerciții care se pot realiza în timpul ședinței; - să aștepte, să observe, să accepte creșterea angoasei, stagnarea și recăderea; - realizarea unui debriefing în legătură cu exercițiul care tocmai a luat sfârșit (emoții, cogniții, comportamente); - întărirea, încurajarea, felicitarea pacientului; - programarea cu acesta a sarcinilor care urmează a fi realizate între ședințe. Acest timp rezervat consultației permite pacientului să învețe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exercițiile. Ritmul ședințelor Primele ședințe Spre deosebire de durata ședințelor, care trebuie să fie fixă, ritmul acestora rămâne suplu. Conform pacienților membri ai asociației MȘdiagora Paris, primele ședințe au loc o dată pe săptămână. Cum primele experiențe de expunere generează un nivel de angoasă ridicat, un interval mic între ședințe securizează și menține motivația pacientului, care consimte să facă eforturi intense pentru a se confrunta cu ceea ce-i produce teamă. Această primă perioadă poate dura de la trei până la patru luni (în funcție de tratamente). Sedințele de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]