11,096 matches
-
tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și când izbutește o focalizare a gândului (ca în Stânca, Pârâul, Marea, Lebăda, Bărăganul) îl anticipează pe Panait Cerna. Dintre tălmăciri, reușite sunt cele, destul de numeroase, din Lenau, îndeosebi ciclul Cântec de pădure, de nefericitul poet german apropiindu-l o afinitate profundă. SCRIERI: Poezii postume, București, 1921; Poezii, pref. Ion Petrovici, București, 1944. Repere bibliografice: Ion
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
reamintesc nonconformismul afișat - aproape bătăios - din primele cărți. Reacția critică față de poncife se manifestă aici prin modul extrem de original de a reciti basme demult intrate în conștiința publică, sensul lor fiind deturnat sau, în orice caz, răstălmăcit. Înzestrarea poetică, deloc anticipată de prozele lui N., se relevă în două cărți de versuri, Maria de zăpadă (1987) și Capcană pentru îngeri (1995), unde scriitorul se deconspiră ca un iremediabil sentimental, chiar dacă „bine temperat”. A mai publicat culegerile de proză scurtă Ora exactă
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
și alcătuiește el însuși câteva comedii de moravuri și de situații, nepublicate, dintre care se disting Amor și viclenie (1870) și O alegere la Senat (1878). În aceasta din urmă verva satirică se dezlănțuie nestânjenită, în scene a căror maliție anticipează secvențe din O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale,. SCRIERI: Miron și Florica, Iași, 1870; Poezii, București, 1872; Mihai Vereanu, Iași, 1873; Copii de pe natură, București, 1874; Pe malul mărei, Craiova, 1883; Nazat! (în colaborare cu D. R. Rosetti), București, 1886
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
cu > 20% față de nivelul inițial, în timp ce creșterea acesteia cu > 20% este considerată drept eșec, iar rezultatele intermediare sunt interpretate variabil (insucces sau, dimpotrivă, „stabilizarea” funcției renale?). Reușita sau nereușita unei intervenții de revascularizație renală este, de cele mai multe ori, dificil de anticipat. Indicația unei astfel de intervenții trebuie să țină seama de raportul risc/beneficiu estimat. De multe ori, beneficiul este însă discutabil (vezi mai jos). Anumite criterii sunt considerate ca predictive pentru succesul revascularizării: Aspectul angiografic normal al arteriolelor post-stenotice; Intervenție
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
social-istorice ale contemporaneității. Modelele existențiale și estetice rămân André Malraux și Federico García Lorca. P. e un contestatar al lui Tudor Arghezi, ale cărui operă și personalitate le-a atacat cu o vehemență nedreaptă în „Azi”, apoi în „Scânteia” (1947), anticipând campania de desființare a poetului, orchestrată oficial din 1948. Temperament ciclotimic, pasional, capabil de mari elanuri și de bruște depresii, trecut prin mai multe crize psihice (despre care mărturisesc paginile unui jurnal), P. avea cultul prieteniei ardente, dar și pe
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
al XVII-lea în legătură cu sursele lor grecești și elaborează un curs de istoria dreptului vechi românesc. O extensiune aduc studiile Ideea de drept și lege în folclorul român, Căsătoria în literatura noastră populară și Poporul turcesc și folclorul român, acestea anticipând preocupările imagologice de mai târziu. Contribuții de acest gen sunt publicate în reviste de specialitate sau de cultură, precum „Analele literare”, „Arhiva”, „Curierul judiciar”, „Revista istorică”, „Revista generală de drept”, „Convorbiri critice” (unde în 1910 împarte direcția cu Mihail Dragomirescu
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
a eului) din care izvorăște. Adept al estetismului, de la care reține ideea perfecțiunii formale, ca și pe aceea a metafizicii fondului, P. a dovedit, în același timp, o evoluată înțelegere a spiritului național în artă și a dialecticii tradiționalism - modernism, anticipând disputele teoretice ale deceniilor următoare (Momentul național în artă, 1900, Arta națională, 1901). Înainte de Lucian Blaga, a scris despre locul misterului în poezie și despre rolul inconștientului în evoluția formei interne în artă. Simbolismul începe în literatura română efectiv cu
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
planului obscur, pulsionar, al relației erotice este neavenit. În fond, scriitorul își realizează doar opțiunea pentru o literatură de tip „homeric” și nu „biblic”, adică de tip esențial și nu existențial. În Ce se vede se regăsesc - ori poate se anticipează - procedee ale ultimului val al prozei moderne. După ce își pierduse de mult omnisciența, naratorul a ajuns să fie creația personajelor, care îl modifică mereu de-a lungul textului. Se multiplică unghiurile de vedere și se aglutinează timpii, cum remarca Mircea
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
reluată în Cum stau eu aici pe terasă și contabilizez obscenitatea istoriei (2001), poate cea mai bună carte a poetei. Dioramă grotescă a unor escatologii alternative, poemele sunt o sumă de parabole care avertizează asupra iminentelor apostazii ale delirului istoric. Anticipată de o antologie comentată din versurile poetului (1987), monografia Nichita Stănescu între poesis și poiein (1991) constituie o analiză din perspectivă semiotică. Teza studiului insistă pe „refundarea” poeticului întreprinsă de autorul Elegiilor, proces concretizat, în viziunea susținută de P., printr-
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
esența realismului socialist: „realismul socialist înseamnă fuga de realitate, escamotarea realității, substituirea ei cu o ficțiune ideologic-dogmatică”. De reținut e și eseul Dialectica puterii (1995), un fel de În contra direcției de astăzi... maiorescian pentru uzul secolului al XX-lea, unde, anticipându-i pe Lucian Boia și pe Eugen Negrici, N. oferă prima analiză a „mitologiei” comunismului, semnalând totodată și contradicția fundamentală a doctrinei - „situarea între dogmă și realitate, între propria-i mitologie și istorie”. SCRIERI: Între Scylla și Charybda. Delimitări critice
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
el vede - ca mai târziu junimiștii - civilizația noastră ca pe o imitație a celei apusene. În ultimii ani a mai semnat în „Din Moldova” și „Convorbiri literare”. Atât prin creațiile literare, cât și prin opiniile exprimate în diferite împrejurări, el anticipează programul pașoptist conceput de Kogălniceanu în Introducție la „Dacia literară”, crezul său lăsând să se întrevadă însă și nuanțe prejunimiste, mai ales în chestiunea limbii literare. Prin scrierile lui (Muza de la Burdujăni, 1851, ș.a.) combate exagerările latiniste sau italienizante ale
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
lui. Cu Mihail Kogălniceanu dă la iveală, în 1841, 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești. În scrisul românesc N. are titlul de merit al unui precursor. El inițiază, prin Aprodul Purice, poemul istoric, în scrisori îl anticipează pe memorialistul Ion Ghica, iar cu fiziologiile, devansându-i pe Mihail Kogălniceanu, Nicolae Filimon și pe Ion Ghica, impune specia. Cu echilibrul său clasic modulat de luciditate ironică, N. este primul nostru mare prozator modern. C. Negruzzi este întâi de
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
spre care se îndreptase datorită lecturilor din scriitori ruși, dar care la el e artificioasă, nereușită. Sub influența lui I. Slavici, scrie povestiri de observație realistă inspirate din viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
schemei cauzale, specific îndeosebi fenomenelor social-umane. O asemenea soluție o găsim în două variante: a) Relația funcțională este un caz particular al relației cauzale, în care cauza este reprezentată de consecințele elementului respectiv asupra sistemului (fie experimentate în trecut, fie anticipate pentru viitor), iar efectul este selectarea de către sistem a respectivului element (constituirea și menținerea sa). b) Relația funcțională este o relație complexă, formată din mai multe relații cauzale mai simple. Artur Stinchkomb (1968) consideră schema funcțională ca fiind compusă din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai aproape de noi, în scrisul baroc polon și ucrainean. Mai mult, versurile imprimate în 1647 (semnate de N. ) și cele ce apar în Triodul Penticostar (atribuite lui) depășesc chiar tiparele compunerilor consacrate emblemei voievodale și afișează o factură complet diferită. Anticipând compunerea din Triod Penticostar, stihurile slavone din Carte despre urmarea lui Hristos încearcă o descifrare a numelui invocat prin aluzii sugestive („A tot binecinstitoarei stăpânei noastre/ Făcătoarei de bine vădită în toate lăcașele [...] care asemenea/ Cu har împărătesei aceleiași cu
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o stimulare nu este evidentă. Bandura insistă, în legătură cu acest subiect, asupra faptului că noi suntem capabili să ne reprezentăm întăriri foarte distanțate în timp și să le anticipăm consecințele. De altfel, noi ne fixăm scopuri în funcție de care ne administrăm întăriri. Astfel, efectul motivațional nu derivă din scopul în sine ci, mai ales, dintr-o auto-evaluare a propriului nostru comportament orientat spre acest scop. Această auto-evaluare poate, de altfel
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
propune să explice geneza, dezvoltarea și menținerea problemelor (tulburări, suferințe) identificând relațiile cauzale cu evenimente interne și externe. Această abordare încearcă să scoată în evidență „legile” fenomenelor observate, astfel încât să le facă să varieze, să le controleze și să le anticipeze în circumstanțe date. Atent în ceea ce privește „măsura” faptelor, demersul diagnostic se sprijină pe observația și evaluarea problemelor trăite „aici și acum” de către subiect, pe mijloacele și pe condițiile sale existențiale, apoi pe evenimentele biologice, psihologice și sociale ale trecutului său. Aceste
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și dispariția răspunsului psihofiziologic de teamă și extincția răspunsului de evitare. Pacientul experimentează descreșterea răspunsului anxios atunci când acesta se confruntă în continuare cu situația anxiogenă (fenomen de reducere progresivă și dispariție a răspunsului) și observă absența consecințelor pe care le anticipa (nu leșină, nu pierde controlul situației...). Expunere în imaginație și expunere in vivo Această expunere se pregătește în diverse moduri. Ea se poate realiza, în primul rând, în imaginație: pacientul își imaginează situația neplăcută și acceptă ca anxietatea să se
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a se relaxa poate fi legată de teama sa de schimbări fiziologice: relaxarea capătă aspectul unei expuneri interoceptive. In auto-observația sa, doamna S. nu identifică nici un factor declanșator special (serile erau calme și nu trăia nici un sentiment de neliniște anticipată în legătură cu zilele care urmau acestora). Gândurile care erau asociate acestor situații sunt: „Voi muri în curând”, și „Devin nebună”. Expunere Terapeutul previne pacienta că vor efectua o expunere în imaginație și verifică dacă aceasta este în continuare de acord. Ea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Această modificare împiedică în două moduri programul de planificare: - pe de o parte, timpul pare lung și antrenează o senzație de zile goale, interminabile, în care o activitate pare derizorie; - pe de altă parte, subiectului deprimat îi este greu să anticipeze ce va face într-un viitor apropiat (câteva ore mai târziu). Din acel moment, pentru a modifica această impresie a unui timp nesfârșit și a unor zile goale, sunt planificate mai multe activități zilnice, repartizate pe parcursul zilei și beneficiind de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de panică cu agorafobie. Pacientul respiră puternic și rapid timp de două minute; acesta resimte imediat aceleași fenomene anxioase de amețeală, înțepături, amețeală, greață...pe care le poate resimți în timpul crizei anxioase. Pacientul poate verifica acest lucru controlându-și respirația, anticipând și apoi confruntându-se cu această situație Tehnici Schultz, Jacobson. Casetele înregistrate în timpul ședințelor permit pacientului să continue antrenamentul pentru relaxare în intervalul dintre ședințe. Salkovskis și Clark, 1989. I se cere pacientului să observe și să noteze la ce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
identificarea, în operele mai vechi, a unor semnificații rezonante în sensibilitatea contemporană. Cu toate că, în fond, nu a aderat la nici una dintre formulele noii critici, în sensul imitării lor, N. se dovedește extrem de sensibil la sensul novator al acestora. Uneori chiar anticipându-le, așa cum se întâmplă în Poezia lui Eminescu, unde face critică arhetipală. Deși a apărut în 1968, cartea fusese încheiată în 1954 și rămâne, alături de Istorie..., opera fundamentală a autorului. Eminescu este abordat din perspectiva unui proiect vast, care constă
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
unor influențe exterioare. Cel mai adesea, în cercetarea din științele sociale, pentru a identifica și încorpora în model toate variabilele relevante pentru relația studiată, este folosită în mod practic de literatura de specialitate și inteligența individuală. Totuși, nu se poate anticipa nimic. La un moment dat cel care modelează trebuie să lucreze presupunând că nu mai există alte variabile confundabile adiționale neexaminate care să influențeze rezultatele. Fără o astfel de decizie simplificatoare volumul de conexiuni cauzale potențiale din lume ne-ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
variabile dihotomice. De exemplu, în cazul în care o națiune mică are o superputere nucleară ca aliat militar, am putea susține că națiunea mică respectivă nu își va dezvolta propriul program nuclear. În cazul unei valori pozitive pentru X, am anticipa o valoare negativă pentru Y (căsuța +,-). Ca să complicăm un pic lucrurile, în acest caz voi adăuga ceva. În situația unei valori negative pentru X (adică nici o superputere în vecinătate), națiunea mică ar putea să-și dezvolte (căsuța -,+) sau nu (căsuța
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu este legată de variația explicată în Y pe baza prezenței lui X. Aceasta apare deoarece variabilele excluse, cu toate că pot afecta pe Y, nu covariază cu X, per ansamblu. Rezultatul este un patern aleatoriu de erori situate în jurul tendinței centrale anticipate pe baza semnului pantei și al constantei. În acest mod, putem fi siguri că am izolat componenta cauzală ipotetică sistematică a perechilor (XiYi, XjYj etc.) și că am lăsat toate celelalte variații din Y pe seama termenului de eroare. Este însă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]