16,557 matches
-
poate să ceară să devină membră și, dacă satisface criteriile, să fie admisă În Uniune. Natura deschisă și inclusivă a acestei noi instituții de guvernământ a cauzat neliniște În rândul membrilor și tensiuni Între țările candidate. Unii argumentează că, cu toate că apartenența se bazează pe criterii de valoare, ea trebuie restrânsă numai la acele țări care formează „Europa istorică”. Problema este că istoricii Înșiși nu pot cădea de acord asupra a ceea ce constituie Europa istorică. Geografii, pe de altă parte, spun că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
imaginam noțiunea de a fi de asemenea cetățean al unei organizații de guvernământ transteritoriale, care nu este legată prin relații tradiționale de proprietate, ci prin coduri de comportament uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel cum trebuie să aibă un nas și două urechi... Toate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
chiar politice cu membrii aceleiași culturi Împrăștiați În toată lumea. Aceste sfere publice ale diasporei au creat o nouă dimensiune culturală. Ele nu mai sunt strict legate de geografie, culturile devin Într-o măsură din ce În ce mai mare de teritorializate și mobile. Sentimentul apartenenței unei persoane este mai puțin ancorat Într-un anumit loc, este mai mult o stare mintală. Culturile devin transnaționale și globale, la fel ca și activitățile comerciale și politice. Oamenii trăiesc cultura lor „atât aici, cât și acolo”, notează sociologul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se pune problema admiterii de noi membrii. Unii dintre arhitecții Uniunea Europeană Își reamintesc zilele lor de studenție În primavara lui 1968 când radicălii francezi scandau „la dracu cu granițele”69. Uniunea Europeană pretinde că are un caracter inclusiv și spune că apartenența la comunitate trebuie să fie bazată pe aderența la anumite principii universale, care Îi determină pe unii politologi să sugereze o „Europa fără frontiere”70. În timp ce nimeni nu se gândește În mod serios la ideea unei Europe care ar putea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la umanitate, justifică În egală măsură prețentia că agenda drepturilor omului este universală”1. Prima evidență reală a vulnerabilității rasei umane a apărut odată cu folosirea bombei atomice asupra populațiilor din orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki În 1945. Ne-am dat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anumit soi de securitate - dreptul de a acumula proprietăți fără frica de a fi expropriați de către alții. Turner totuși crede că ceea ce Îi unește pe oameni nu este dorința de Îmbogățire - Cum poate lăcomia să fie o forță unificatoare? -, ci „apartenența la o comunitate a suferinței”. Ideile sale pot fi privite drept o secularizare a istoriei lui Hristos 7. După opinia lui Turner, oamenii au nevoie de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi 8. Rearanjând
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Uniunii Europene” drepturi umane universale care Înlocuiesc drepturile politice tradiționale conferite de statele-națiune și vom Începe să Înțelegem semnificația profundă a experimentului Uniunea Europeană. Sociologul Yasemin Soysal a rezumat-o astfel: „Ceea ce avem este o tendință către un nou model de apartenență ancorat În noțiunile deteritorializate ale drepturilor persoanei”20. Cetățenia transnațională ar putea ajuta la formarea unui nou sentiment de apartenență pentru toți indivizii și grupurile disparate, care nu se mai simt În largul lor ca cetățeni exclusivi ai unei anumite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a experimentului Uniunea Europeană. Sociologul Yasemin Soysal a rezumat-o astfel: „Ceea ce avem este o tendință către un nou model de apartenență ancorat În noțiunile deteritorializate ale drepturilor persoanei”20. Cetățenia transnațională ar putea ajuta la formarea unui nou sentiment de apartenență pentru toți indivizii și grupurile disparate, care nu se mai simt În largul lor ca cetățeni exclusivi ai unei anumite țări cu toate limitele și constrângerile politice care Însoțesc afilierea teritorială În era globală. Cetățeanul Uniunea Europeană este primul din lume
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cuvântarea sa despre starea Uniunii din 2003, președintele Bush a spus poporului american că „drumul acestei națiuni nu depinde de decizia altora”27. În general, americanii au rețineri În ceea ce privește la legea internațională. Sondajele de opinie arată că majoritatea americanilor sprijină apartenența la ONU și sunt de acord ca Statele Unite ale Americii să fie parte a Înțelegerilor internaționale. Un sondaj de opinie cuprinzător realizat de German Marshall Fund În toamna anului 2002 - la un an după atacurile asupra turnurilor WTC și a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mic - imaginea „eului ideal”, propusă și sancționată pozitiv de grup, va utiliza toate mijloacele, inclusiv super-compensația, pentru a o realiza efectiv. Faptul că în general în ochii membrilor colectivității tipul de personalitate legat de un anume status (social, etnic, de apartenență sexuală etc.) se confirmă poate fi explicat în parte și prin fenomenul de falsă percepție: o persoană oarecare trebuind să aibă un portret specific, receptarea și interpretarea atitudinilor și actelor sale de conduită vor fi distorsionate în favoarea imaginii-stereotip prezente în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socializare și integrare socioculturală a indivizilor poate fi înțeles în principal în termeni de însușire, interiorizare a valorilor și normelor general umane sau specifice unei culturi ori unui grup. Totuși, întrucât individul are concomitent sau succesiv mai multe grupuri de apartenență și de referință, determinarea contextului sociocultural este mai degrabă pluridirecțională decât omogenă și univocă. În lumea contemporană este vădită tendința creșterii diversității intraculturale și a scăderii diversității interculturale. Tot mai multe valori, norme, atitudini și stiluri de viață devin universale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de prezentabil apare) mărește efectul persuasiunii. Indivizii sunt atenți însă nu numai la asemănările sursei cu persoana și statutul lor, ci și la asemănarea sau discrepanța dintre aceasta și grupul de referință, care poate coincide sau nu cu cel de apartenență. Și e vorba nu atât despre ceilalți membri ai grupului, cât despre normele grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor important în schimbarea de atitudini: dacă sursa (ca și mesajul) este în discordanță cu valorile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care, conștient sau nu, oamenii evită expunerea la acele informații care sunt în dezacord cu valorile, normele, atitudinile și opiniile lor și caută preferențial informațiile ce susțin convingerile lor. Aici contează extrem de mult cât de severe sunt normele grupului de apartenență și/sau de referință. În cazul în care comunitatea căreia îi aparține individul este închisă și conservatoare, șansele de a primi și interpreta informații ce subminează convingerile colective sunt mici. Dată fiind expunerea selectivă, în multe cazuri mesajul nici nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la unul, și nu îndeajuns de semnificativ pentru atitudinea în cauză. Un mijloc eficient de a depăși această dificultate constă - așa cum remarcă I. Radu (1979) - în utilizarea tabelelor de analiză a comportamentului, prin care analistul (psiholog, diriginte, profesor etc.) evaluează apartenența unor acte de conduită particulare la anumite atitudini și trăsături de personalitate. Neparalelismul atitudine/comportament rezultă și din diferența de timp în care înregistrăm răspunsurile comportamentale și cele atitudinale. Dacă distanța temporală dintre cele două genuri de răspunsuri este relativ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relațiilor dintre membrii componenți: grupuri primare, caracterizate prin relații nemijlocite, „față în față”, și grupuri secundare, unde nu există atare relații, indivizii din cadrul lor necunoscându-se direct unul pe celălalt; c) după funcția lor normativ-axiologică în raport cu individul concret: grupuri de apartenență, din care individul face parte actualmente; grupuri de referință, cel care constituie reperele sale normative (atitudinale, valorice, comportamentale) și spre care tinde să devină membru; d) după statutul acordat legal (oficial): grupuri formale, unde există organigramă, reguli de funcționare scrise
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
constituie exemple de acest gen. În științele socioumane se mai operează și distincția dintre in-group și out-group, adică cei ce sunt în interiorul unui grup și ceilalți, din afara lui, dintre „noi” și „ei”. Distincția nu indică o simplă separare fizică, o apartenență formală, ci incumbă un complex de reprezentări și sentimente, ce determină comportamente specifice. Suntem, astfel, de pildă, pe terenul etnocentrismului, ceea ce înseamnă considerarea propriului grup etnic ca fiind cel mai valoros, standardele constituind criterii de evaluare a oricărei alte etnii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au ca note caracteristice: relații nemijlocite („față în față”) de interacțiune și dependență reciprocă; scopuri și activități comune care presupun structurarea în statusuri și roluri diferite; în timp, dezvoltarea de valori și norme comune, care reglează comportamentele membrilor săi; conștiința apartenenței la grup, sentimentul de „noi”. Apare limpede că e vorba în aceste definiri (dacă respectăm concomitent toate condițiile) despre grupuri mici, primare, naturale. Totuși, problema identității sociale (de grup), a acelui „noi” ne trimite mai degrabă la grupuri mari: identitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu fac parte din ele, dar au relații strânse cu membrii lor. Foștii membri ai grupului, prietenii, colegii, rudele ne dau idei și sfaturi despre cum să ne comportăm la locul de muncă, în familie sau în alte colectivități de apartenență. Apoi, grupurile au în mediul social exterior furnizori, clienți, inamici și admiratori. Ei exercită influențe directe și indirecte, neintenționate și intenționate. Un exemplu elocvent este, pe această linie, relația dintre echipele sportive și suporterii lor. Performanțele ridicate entuziasmează și mobilizează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei caracteristice. O importantă consecință a specificului cultural este aceea că, în culturile de tip individualist, persoanele fac parte dintr-o multitudine de grupuri, dar cu un atașament mai scăzut față de ele, pe când, în cele de tip colectivist, grupurile de apartenență sunt mai puține, însă atașamentul, mai mare. Pattern-ul cultural determină în mod substanțial procesele și comportamentele în grupurile mici și statutul acestora în ansamblul societal, dar și determinarea inversă este prezentă. Grupuri și organizații restrânse, e adevărat, pe un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Identități și raportări intergrupaletc "1. Identități și raportări intergrupale" 1.1. Problematica in-group/out-grouptc " 1.1. Problematica in‑group/out‑group" A fi in-group înseamnă „noi”, a fi out-group înseamnă „alții”. Mereu invocate, in-group-ul și out-group-ul reprezintă o problemă de apartenență reală, dar mai ales una de categorizare socială, de autoidentificare și heteroidentificare. De aceea, de la începutul lansării acestui binom conceptual de către W. Summer (în 1906), s-a pus accent pe analiza mecanismelor și efectelor drasticei categorizări în „noi” și „alții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grup de prieteni, colectiv didactic, zonă rezidențială, țară etc.) de a-și supraestima unicitatea, ceea ce a fost numit, așa cum am mai menționat, „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cercetările psihosociale și-au propus să descifreze procesele și mecanismele mai intime prin care apartenența la un grup are multiple consecințe individuale și sociale. Inițiatorul studiilor sistematice în domeniu a fost H. Tajfel (1969), care a și propus modelul situațiilor intergrupale minimale prin care se demonstrează experimental că simpla împărțire a subiecților în două grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echipa națională. După cum vorbim tot mai mult despre „noi, europenii”. Dar faptul că mai multe grupuri formează la un moment dat o identitate socială nu presupune automat pierderea identității respectivelor grupuri. S-a dovedit însă și experimental că, totuși, conștiința apartenenței la o entitate comună și interacțiunea pozitivă (în special cooperarea în activități) reduc distorsiunile de percepție și comportament dintre indivizii aparținând unor grupuri diferite. Modelul identității de in-group comun propus de S. Gaertner și colaboratorii săi (1993), care este o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
după cum o numește M. Rokeach - trimit la stimarea necondiționată a celor cu același mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului frustrant, atunci agresiunile (fizice sau simbolice) se îndreaptă spre alte ținte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1981) reclamă că simpla categorizare - indusă pe cale experimentală (Tajfel et al., 1971) - între „noi” și „ei” are o serie de consecințe atitudinale și comportamentale (în general favorizarea membrilor grupului și dezaprecierea celor din out-group), și cu atât mai mult conștiința apartenenței la categorii sociale naturale. Identificarea socială de gender (femeie/bărbat), de etnie, de profesie și de clasă - devenită o componentă fundamentală a prețuirii de sine - incumbă credințe și valori împărtășite, habitusuri comune și judecăți similare despre pozițiile de in-group și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
argumente contrare opiniilor lor, dar mai slabe, vor rezista mai bine pe propriile poziții. Inocularea de argumente lucrează în mod asemănător virușilor în dezvoltarea unor mecanisme de apărare față de boli. Grupul proxim (primar) din care fac parte indivizii (grupul de apartenență) și/sau cel de referință (reperul lor valorico-atitudinal) au o mare importanță în formarea și transformarea opiniilor indivizilor. În trecut, în societățile tradiționale, determinarea de către grup a ideilor, convingerilor și conduitelor membrilor săi era decisivă și univocă. În prezent, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]