3,340 matches
-
ghetourilor și a lagărelor de exterminare, în care ura de evrei era cvasioficială (a se reciti Le Juif erraut al lui Albert Londres, 1929) nu era oare națiunea catolică prin excelență? Și legile rasiale italiene ratificate de monseniorul Pacelli, și aplauzele Bisericii din Franța sub Vichy... Erezia creștină a fost disprețuită suveran de maeștrii Talmudului, iar Yeshayahou Leibowitz nu-și ascundea un anumit dezgust pentru această idolatrie pretențioasă. Oricum un evreu n-are a se defini în raport și contra unei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vorbind în chestie personală a protestat împotriva unei vorbe de-a d-lui Micescu într-o ședință trecută, când, fiind vorba de notarea decretelor legi, dl. Micescu ar fi așteptat dela senatorii regali complezență. D. Miclescu a vorbit frumos și aplauzele Senatului l-au sprijinit. D. Micescu, răspunzând, a precizat că n-a vrut să spuie asta; ci s-a referit la observarea d-lui Miclescu că n-ar trebui să se abuzeze de decrete lege. E un drept al șefului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că a fost aproape mulțumitor pentru autoritățile române. Cu excepția ambasadorilor din statele N.A.T.O. și neutre, care s-au ridicat în picioare, numai pentru a putea verifica dacă existau și persoane care nu sunt în ton cu toată sala, la aplauze s-au abținut, pe fețele unor ambasadori am remarcat niște zâmbete amare. Peste cinci ani, în 1989, la cel de al XIV-lea congres, aveam să remarc mult mai fermă reacția, dezacordul diplomaților cu obediența sălii la inițiativele slugarnice ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
gustări, cu vin alb și roșu, după gustul și preferința fiecăruia. Masa pregătită pentru familia regală era în așteptarea comenzii. Regele și regina, ruda noastră, cum i se spunea în cercurile foarte restrânse ale protocolului nostru, au fost primiți cu aplauze spontane, necomandate, ei fiind însoțiți de ministrul român de externe, Ștefan Andrei. După câteva luni, aflam de la cei ce fuseseră atât la reședința familiei Ceaușescu, cât și la una dintre mesele însoțitorilor discreți ai înalților oaspeți detalii pentru care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
constatare a fost că majoritatea lor erau tinere; a doua, că disciplina muncii era complet diferită de ceea ce văzusem eu în ultimii zece ani, când, în U.R.S.S. sau acasă, la vizitele de grup în fabrici, vizitatorii erau primiți cu aplauze și puteau vedea nu procesul muncii, ci doar aparatura și lucrătorii îmbrăcați curat, ca la o expoziție cu zâmbete profesioniste și gata să îi aplaude pe cei ce le întrerupeau procesul de producție. Aici, fiecare încăpere era locul de muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
apărut la punctul transport pe ruta Otopeni-București și în celelalte deplasări comune pe străzile capitalei. Protocolul părții române prevedea că, după ceremonialul primirii înaltului oaspete, cei doi demnitari trebuia să se urce într-un automobil decapotat, de unde urmau să primească aplauzele mulțimii, iar ei să răspundă cu zâmbete și să salute așa-zisul entuziasm popular. Gorbaciov nu voia să se urce în ARO-ul românesc, ci să se deplaseze cu ZIL-ul care trebuia să sosească în aceeași zi cu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sunt veșnici. Coloana de protestanți era flancată de câțiva bărbați care purtau pe brațul drept câte o banderolă tricoloră, ceea ce dădea marșului o imagine de manifestare patriotică românească și reacției populației din acea zonă a Bucureștiului una de susținere prin aplauze și urale. Ajunși la Televiziune, câțiva dintre protestatari avuseseră grijă ca, pe drum, să se mai organizeze, să-și asigure o anumită notorietate prin primirea în primul rând al manifestanților a unor actori, ziariști, eventual persoane cunoscute drept inamici ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
rând și să ceară conducerii TVR permisiunea de a informa toată țara despre evenimentele ce se desfășurau în București. În momentul apariției pe ecranele televizoarelor, în studioul 4, alături de câțiva lucrători ai televiziunii, a reprezentanților marșului care primiseră acordul, prin aplauze și prin atașarea unor alți locuitori ai centrului sau aflători în centrul Bucureștiului, din care nu lipseau Ion Iliescu și cele trei persoane mai sus menționate, după deja celebrul îndemn al lui Caramitru: "Mircea, fă-te că lucrezi!", adresat lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
organiza pentru delegația română un tur turistic al orașului Sofia, cu vizitarea unor monumente dintre care nu a lipsit cea mai veche biserică din centrul capitalei Bulgariei. Acolo, delegația română era așteptată de mai mulți bulgari care ne primiseră cu aplauze și cu urale. Domnul Roman le adresă câteva cuvinte în limba rusă, ceea ce transformă manifestația într-o convorbire amicală cu vecinii noștri din sud, care mărturiseau că au urmărit cu mare interes evenimentele de la București din ultimele trei săptămâni. Piața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
manifestația într-o convorbire amicală cu vecinii noștri din sud, care mărturiseau că au urmărit cu mare interes evenimentele de la București din ultimele trei săptămâni. Piața din fața bisericii se umpluse cu trecătorii bulgari care profitau de orice prilej pentru noi aplauze. Trebuie să recunosc că atât la reuniune, cât și la apariția pe străzi, cu drapelul României pus pe autoturismul primului-ministru, delegația noastră era foarte atent primită. Deciziile reuniunii fuseseră convenite în cadrul unei ședințe exclusive a primilor-miniștri, a șefilor de delegații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pus în fruntea reprezentanților voinței naționale a poporului român din Bucovina, pentru a îndruma și pregăti aceste clipe înălțătoare ! Propun de prezident al Congresului Bucovinei pe iubitul nostru Dr. Iancu Flondor”. Congresul primește propunerea Președintelui Consiliului Național și proclamă cu aplauze nesfârșite pe dl. dr. Iancu Flondor, președinte al Congresului General. Dl. Dr. Iancu Flondor ia conducerea Congresului: „Prea stimaților domni, încrederea d-voastră alegându-mă președinte al acestei memorabile adunări, mi-a fi un nou imbold să pășesc, energic și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
domni, încrederea d-voastră alegându-mă președinte al acestei memorabile adunări, mi-a fi un nou imbold să pășesc, energic și fără pic de șovăire, pe unica cale care duce la limanul mântuirii neamului nostru. Vă mulțumesc din adâncul inimii. (Aplauze). Constat numărul necesar al membrilor Congresului și deschid Congresul. Invit pe dl. dr. Radu Sbiera să primească funcțiunea de secretar al Congresului. Cu deosebită satisfacție salut pe reprezentanții națiunilor neromâne din Bucovina (aplauze îndelungate), cari, la invitarea noastră, participă în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
neamului nostru. Vă mulțumesc din adâncul inimii. (Aplauze). Constat numărul necesar al membrilor Congresului și deschid Congresul. Invit pe dl. dr. Radu Sbiera să primească funcțiunea de secretar al Congresului. Cu deosebită satisfacție salut pe reprezentanții națiunilor neromâne din Bucovina (aplauze îndelungate), cari, la invitarea noastră, participă în mod oficial la acest sărbătoresc act. Rog pe domnul secretar să dea cetire corespondențelor incluse". Dl. Dr. Radu Sbiera, secretarul Congresului, dă cetire telegramelor și scrisorilor sosite de la: Dr. Cazacu, în numele Consiliului Directorilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și viclenia dușmanilor noștri n-a izbutit să desfacă această sfântă legătură. Din adâncul inimilor noastre vă zicem bine ați venit pe acest vechiu pământ al Moldovei, care nu e numai al nostru, ci și al vostru. Trăiască frații Basarabeni ! (Aplauze). Trecând la ordinea de zi, am onoarea sa vă fac propunerea ca să votați următoarea moțiune spre primire: Moțiune; Congresul General al Bucovinei, întrunit azi, joi, în 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală din Cernăuți, considerând că: De la fundarea Principatelor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind învestiți singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: UNIREA NECONDIȚIONATĂ ȘI PE VECIE A BUCOVINEI, ÎN VECHILE EI HOTARE PÂNĂ LA CEREMUȘ, COLACIN ȘI NISTRU, CU REGATUL ROMÂNIEI 44. (Aplauze îndelungate, care se repetă continuu). Președintele Congresului dă cuvântul d-lui dr. I. Nistor. Dl. dr. I. Nistor, membru al Congresului, arată că statele sunt plăsmuiri vremelnice, create prin forță de mâna omenească, în vreme ce națiunile sunt organisme vii, care se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dreptății, Consiliul Național German în numele germanilor din Bucovina se pronunță pentru alipirea Bucovinei la Regatul România". Și declarațiunea germanilor se ia la cunoștință de Congres cu mare însuflețire. Președintele Congresului pune la vot moțiunea de unire, care se votează în aplauzele nesfârșite ale Congresului și asistenței. Președintele constată că moțiunea de unire este primită în unanimitate de voturi. În momentul acesta se desvăluesc portretele M. M. L. L. Regelui și Reginei României, în cele mai entuziaste urale ale Congresului și asistenței
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rezoluțiune: I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Bănat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. [Aplauze frenetice. Trăiască România Mare ! Lumea se ridică în picioare, mâinile se ridică. Ora e punct 12]. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre. (Voci: „Trăiască !”, aclamațiuni, aprobări). II
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dispozițiunile, pe care le va afla necesare în interesul națiunii. În sfârșit, vă rog să le primiți aceste rezoluțiuni și închei cu aceea că legătura sfântă a celor 14 milioane de Români ne îndreptățește azi a zice: Trăiască România Mare ! (aplauze nesfârșite) Trăiască România Mare ! 77 1918, decembrie 11, București. Decretele-legi referitoare la Unirea Transilvaniei cu România A. Raportul nr. 2.171 al lui Ion I. C. Brătianu către Regele Ferdinand Sire, De veacuri neamul românesc tinde spre unitatea lui. De aceea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
moment n-a fost “Da”-ul rostit În fața altarului, căci Îl rosteam pentru a treia oară (logodna și căsătoria civilă), ci minutele de la miezul nopții, când fratele Horea mi-a tăiat “pana de mire” din piept și din ropotul de aplauze ale nuntașilor s-a Înălțat spre ceruri un cântec de solicitare a binecuvântării Părintelui ceresc și a rugii de viață lungă celor “doi tineri ce s-au căsătorit”. Este unul din cele mai Înălțătoare momente din acea regiune a țării
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și conf. dr. Savuța G., șefii de catedră. Au participat de asemenea Familia mea, respectiv soția, fiica și ginerele. Conform protocolului de desfășurare al acestor manifestări prof. dr. Cernescu Horea a dat citire unui Laudatio Întocmit de Comisie și În aplauzele asistenței mi-a Înmânat Diploma cu Hotărârea Senatului. Apoi două studente m-au Îmbrăcat În roba protocolului și prof. dr. Cosoroabă I. mi-a dat cuvântul de răspuns, pe care Îl reproduc În continuare. “Stimate D-le Decan, Onorată Comisie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
conștiință satisfăcută). Dacă la noi ratarea trece drept ceva sistematic, atunci e din cauza micimii de proiect. Sau din cauză că acesta e slujit nu de orgoliu, ci de vanitate. Pentru că orgoliul nu suferă satisfacții sub efort, compensații nemeritate, pe când vanitatea umblă după aplauze și le primește oricum. Un orgolios nu acceptă să fie lăudat pe nemerit, pe când un vanitos e dinainte pregătit pentru flatări. Orgoliul e o exigență interioară înainte de a fi un păcat și un comportament. Iar pe dinafară poate trece drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
influențele pe care le are la nivelul Academiei Suedeze (că eu am fost o dată la Stockholm în interes de serviciu!), te propune la premiul Nobel și îl și iei...! Cam care ar fi primele fraze ale discursului tău de recepție? (Aplauze prelungite). Uite, asta îmi place mult la tine, că ai umor, acel dulce umor moldovenesc postmodern în care râderea și derâderea sunt tandre, au acea gratuitate și plăcere a amuzamentului fără venin, încât cel care-l percepe e tentat numaidecât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de serviciu, prin 1995! și am prieteni acolo începând cu casiera de la metrou și terminând cu portarul de la Kom Hotel!), te propune la premiul Nobel și îl și iei...! Cam care ar fi primele fraze ale discursului tău de recepție? (Aplauze prelungite). Dragul meu prieten, înainte de a spune fraza de început din irealul ceremonial, te rog să mi-i prezinți pe casiera de la metrou și pe portarul hotelului. Ca să avem și noi "o protecție", acolo... Ți-a fost vreodată rușine că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bune și personalități puternice. Și e evident că suntem vii, că scriem în continuare. Istoric vorbind însă, suntem un inel din lungul lanț al literaturii române, inelul imediat următor nouă a apărut, cu zarva proprie, cu mai multe șanse, cu aplauze. Să sperăm că nou-veniții, care au o mai mare libertate decât am avut noi, vor avea și un mai mare talent... Zi-mi câteva mijloace prin care se ratează scriitorul român. "Vocația începuturilor", cu care se laudă cultura noastră, ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aprecierea operei mele. Cred însă că la mijloc este o neînțelegere pe care doresc s-o clarific. Nu eu sunt cel căruia i se cuvine acest premiu, ci celui care din greșeală m-a propus. Vă mulțumesc pentru atenția acordată. (Aplauze prelungite). Scriitorii din România care trăiesc în Germania când se întâlnesc, și se mai întâlnesc, umflă bășici de spumă pe care tot ei le sparg Există o relație interscriitoricească între scriitorii români din Germania? Comunicați între voi? Aveți vreo revistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]