3,252 matches
-
Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind folosite în cea mai mare parte ca teren arabil. Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie 1498, de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul, care ""întărește ocina Găeștiului mânăstirii Râncaciovului"". După 67
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
vedere geologic sunt roci metamorfice. Calcarul este compus în mare parte din două minerale, calcit și aragonit ambele fiind din punct de vedere chimic un carbonat de calciu. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporții foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu și sodiu), dolomitul (CaMg(CO)), cuarțul, gipsul și alte minerale.Calcarul care conține un procent ridicat de argile este numita marna. Calcarul care are în proporții diferite elemente organice în
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
Mineralele care mai pot să fie prezente în proporții foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu și sodiu), dolomitul (CaMg(CO)), cuarțul, gipsul și alte minerale.Calcarul care conține un procent ridicat de argile este numita marna. Calcarul care are în proporții diferite elemente organice în compoziție este numit "calcar bituminos" dacă crește procentul de sulf fiind numit "stinkkalk" (calcar puturos). Din punct de vedere al modului de formare, există mai multe tipuri de
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Văleni este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
Satul Puhăceni este situat într-o văgăună fiind înconjurat de cornuri de dealuri și mărginit de râul Nistru, este amplasat la sud-est de capitală. Pe teritoriul acestuia se atestă un relief deluros cu soluri aluviale, pământuri bogate în cernoziomuri, nisipuri, argile și piatră. Rezervele de ape subterane permit aprovizionarea satului cu apa potabilă, iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse aflăm că anul primei atestări documentare
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite obiecte din cremene, vase de argilă din neolitic etc. În anii 3500 - 4000 î. Hr. Pe moșia satului se afla o așezare umană, pe vatra căreia s-au descoperit obiecte casnice, mai ales vase din lut din eneolitic, din epoca pietrei și aramei (mileniile IV - III î
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Satul se află în sud-vestul podișului Ciuluc-Soloneț, cu înălțimi medii. Cea mai înaltă colină din cadrul satului este piscul "Gurez" care are o altitudine de 258 m. Din punct de vedere geologic în structura scoarței terestre predomină roci sarmațiene, în principal argile și calcare. Ca și întreg teritoriul al republicii, satul se află într-o zonă seismică activă, în apropierea focarului Vrancea din zona Carpaților de Curbură. Intensitatea maximă posibilă a cutremurilor conform scării Mercalli este de 6 - 7 grade. În zonă
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
lui. În comuna există o suprafață mare de fântâni pe care populația le folosește în alimentarea cu apă. Fântânile se află în condiții foarte bune deoarece sunt îngrijite cu mare atenție de către om. În preajma comunei s-au găsit zăcăminte de argile bentonice care se utilizează în industria alimentară și în epurarea apelor poluate, au mai fost găsite substanțe minerale caustobiolite (arzătoare) cum este cărbunele brun, ale cărui rezerve sunt însă foarte neînsemnate și nu au importanță industrială. Vegetația este component al
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
locului." Primele 4 așezări umane au existat pe aceste meleaguri între anii 4500-3000 î.e.n. Localnicii construiau case din nuiele și lut, se ocupau cu prelucrarea pământului, creșterea animalelor și se îndeletniceau cu meșteșugăritul, făceau diverse obiecte de uz casnic din argilă, cremene și oase de animale. Vasele de argilă erau împodobite cu brâie trasate cu vopsea cafenie, roșie sau albă. În epoca bronzului (1400-1300 î.e.n.) au existat ale 2 sate. Pe locul acestora au rămas movile de cenușă, case arse, vase
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
aceste meleaguri între anii 4500-3000 î.e.n. Localnicii construiau case din nuiele și lut, se ocupau cu prelucrarea pământului, creșterea animalelor și se îndeletniceau cu meșteșugăritul, făceau diverse obiecte de uz casnic din argilă, cremene și oase de animale. Vasele de argilă erau împodobite cu brâie trasate cu vopsea cafenie, roșie sau albă. În epoca bronzului (1400-1300 î.e.n.) au existat ale 2 sate. Pe locul acestora au rămas movile de cenușă, case arse, vase și alte obiecte. În perioada romană a a
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul Galați
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
a satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic teritoriul se află pe Platforma Scitică se vârstă paleozoico-mezozoică. Fundamentul platformei se află la adâncimea de 400-500 m. La suprafață aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
înconjoară satul Jăvreni din trei părți: nord, sud și est. În anii cu depuneri atmosferice Răutul se revarsă, acoperind șesul, semănăturile și livezile. Apa ajunge până la periferia de nord a satului. Dealurile înalte, bogate în piatră de calcar, nisip și argilă (lut), dau sătenilor posibilitatea să-și construiască case trainice din materiale locale. Aceste bogății naturale extrase din carierele satului sînt foarte apreciate de specialiștii în construcții. Vara satul abia se vede din verdeața livezilor și a viilor, care au fost
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
sat cu oameni harnici și dornici de a crea tot ce-i frumos pentru localitatea natală. Fiind un sat situat în zona de stepă, Colibașul, dispune de resurse naturale caracteristice acestei zone. Se evidențiază prezența substanțelor minerale utile, ca nisip, argilă, substanțe minerale ce sînt pe larg folosite în construcții. Se deosebesc două tipuri de argilă și anume pentru producerea cărămizii, țiglei și ceramicii și al doilea tip pentru producerea betonului ușor (cheramzitei). Nisipurile sînt și ele de două feluri: pentru
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
natală. Fiind un sat situat în zona de stepă, Colibașul, dispune de resurse naturale caracteristice acestei zone. Se evidențiază prezența substanțelor minerale utile, ca nisip, argilă, substanțe minerale ce sînt pe larg folosite în construcții. Se deosebesc două tipuri de argilă și anume pentru producerea cărămizii, țiglei și ceramicii și al doilea tip pentru producerea betonului ușor (cheramzitei). Nisipurile sînt și ele de două feluri: pentru construcție și pentru producerea silicaților. Pe teritoriul satului alte tipuri de resurse minerale utile nu
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
se găsesc zăcăminte neînsemnate de petrol, care în ultimii ani au început să fie intens valorificate de compania străină REDECO. În ceia ce privește protecția substanțelor minerale utile ale Colibașului nu prea se aplică măsurile cuvenite, adică populația extrage nisipul, argila de acolo de unde-i mai convenabil de extras. Astfel, de multe ori aceste procese duc la degradarea unor teritorii prin erodare, îndepărtare a stratului fertil de sol de la suprafață. În prevenirea și stoparea acestui fenomen autoritățile locale ar trebui să
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea maximă posibilă a cutremurelor de 7 grade. Pe moșia comunei sunt 4 tipuri de sol
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea maximă posibilă a cutremurelor de 7 grade. Pe moșia comunei sunt 4 tipuri de sol. Cea mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea maximă posibilă a cutremurelor de 7 grade. Pe moșia comunei sunt 4 tipuri de sol. Cea mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile, în
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe malul drept al râului Răuțel. Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului, creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri: confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din argilă ș.a. În perioada romană, sec. II-IV, au existat alte două așezări umane (denumite Răuțel I și Răuțel II), aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Așezarea Răuțel I se află în partea de sud al satului actual, pe malul drept al Răuțelului
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
ale prezenței omului pe teritoriul Corlătenilor datează din anul 3000 î.e.n. Din acea perioada s-au identificat rămășițe a 2 sate descoperite de arheologi. Pe vetrele satelor au fost găsite urme de case arse, grămezi de lut ars, vase de argilă de culoare roșie din eneoletic (mileniile IV-III î.e.n.). Un din vetre se află la 3,2 km sud-est de la extremitatea de sud a satului Corlăteni, la 0,4 km nord-vest de locul de scurgere a râulețului Copăceanca în Răut, pe
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
Corlăteni după numele vechi cel purta. Comuna Corlăteni are o suprafață de cca 4.16 kilometri pătrați, în majoritatea, terenul este destinat agriculturii. Relieful este deluros, aparținând Câmpiei Bălțiului. În compoziția profilului geologic predomină roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
geologic predomină roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic moderat humifier. În albia Răutului s-au format solurile aluviale. Clima comunei, ca și în restul țării, este temperat-continentală, influențată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
localității, pe o lungime de aproximativ 2 km. Accesul auto în localitate este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]