4,609 matches
-
de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul dorește să facă diferența între propria opinie și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al doilea rând, ..., în al treilea rând, ...; 1..., 2..., 3..., 4.... (eventual, chiar cu indicarea pe degete a acestei succesiuni); sau; deci, în concluzie; or, dimpotrivă; în contrasens, în contrapondere; și, nici, ...nici etc.; * mărci ale definirii/exemplificării/analogiei/explicației/argumentării 45 etc.: prin definiție; ca o definiție de lucru, să considerăm că...; de exemplu; astfel; prin comparație; altfel spus; aceasta ne arată că...; astfel se explică...; aceasta ne demonstrează că...; argumentele noastre sunt... etc.; * mărci ale coeziunii forme pronominale, forme
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și teatrele. București: Editura Eminescu. McVittie, J. (2004). Discourse Communities, Student Selves and Learning. Language and Education, 18 (6), 488-503. Mehl, R. (1955). La rencontre d'autrui. Remarques sur le problème de la communication. Neuchatel: Delachaux & Niestlé. Mihai, G. (1987). Psiho-logica argumentării dialogale. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Mihai, G., & Papaghiuc, Ș. (1985). Încercări asupra argumentării. Iași: Editura Junimea. Mihalevschi, M. (2008). Les métamorphoses du discours dramatique. București: Editura Fundației România de Mâine. Millrood, R. (2004). The role of NLP in
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
and Education, 18 (6), 488-503. Mehl, R. (1955). La rencontre d'autrui. Remarques sur le problème de la communication. Neuchatel: Delachaux & Niestlé. Mihai, G. (1987). Psiho-logica argumentării dialogale. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Mihai, G., & Papaghiuc, Ș. (1985). Încercări asupra argumentării. Iași: Editura Junimea. Mihalevschi, M. (2008). Les métamorphoses du discours dramatique. București: Editura Fundației România de Mâine. Millrood, R. (2004). The role of NLP in teachers' classroom discourse. English Language Teachers Journal, 58 (1), 28-37. Mincu, M. (!983). Semiotica literară
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
perspectiva unui psihoterapeut. Traducere de Anacaona Mândrilă-Sonetto. București: Editura Trei. Rotaru, I. (2010). Comunicarea virtuală. Impactul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale în spațiul educațional contemporan. București: Tritonic Publishing. Rovența-Frumușani, D. (1999). Semiotică, societate, cultură. Iași: Institutul European. Rovența-Frumușani, D. (2000). Argumentarea. Modele și strategii. București: BIC ALL. Rovența-Frumușani, D. (2005). Analiza discursului: ipoteze și ipostaze. București: Tritonic. Rymes, B. (2008). Classroom Discourse Analysis: A Tool for Critical Reflection. Cresskill, NJ: Hampton Press. Sadler, T. (2006). Promoting Discourse and Argumentation in Science
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Hi" Really Matter?. Organization Science, 6 (9), 685-698. Saussard, B. (2009). Scenete și jocuri de mimă. Traducere de Aura Gîgă. București: CD Press. Sălăvăstru, C. (1996). Modele argumentative în discursul educațional. București: Editura Academiei Române. Sălăvăstru, C. (2003). Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom. Sălăvăstru, D. (2000-2001). Convingere și persuasiune în comunicarea didactică. Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Psihologie, IX-X, 91-112. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educației. Iași: Polirom. Săucan, D.Ș. (1996). Discursul persuasiv. Psihologia, 2, 29-31. Schallert
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Marketing. Zamă, E. (2008). O serbare de poveste. Iași: Editura Tehnopress. Zavate, E., Guzgan, G., Obreja, S., Gherasim, V. (2007). Poftiți la serbare! Dramatizări. Iași: Editura Pim. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) * Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau * Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme * Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu * Discursul literar, Dominique Maingueneau * Discursul repetat, Cristinel Munteanu * Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea * Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg * Limba română. Repere teoretice și aplicații, Angelica Hobjilă * Lingvistica textuală, Jean-Michel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
16; Kneller, 1973, pp. 124-125 (pentru explicație); Albulescu, 2008, p. 141; Rovența-Frumușani, 2000, p. 9, 30; Sălăvăstru, 2003, pp. 45-46; Sălăvăstru, 1996, p. 42; Mihai, 1987, p. 13; Mihai & Papaghiuc, 1985, p. 18, 75; Năstășel & Ursu, 1980, pp. 238-240 (pentru argumentare) etc. 46 Adaptare după Maley & Duff, 1991. 47 Adaptare după Simister, 2011, p. 46. 48 Cf. Manes, 2008, pp. 117-118. 49 După Roco, 2004, p. 91. 50 Manes, 2008, pp. 129-132. 51 Am folosit, în exemplificare, texte din Pamfile, 1909
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pierde din vedere originea romană a populațiilor pe care le ocrotește astăzi, vrea, vorbindu-le limbajul ce îl ținteau altă dată auspiciile din Roma, să-și rezerve dreptul de a se ascunde, la caz de trebuință, din dosul obscurității acestor argumentări, prezentate după chipul celor pronunțate de sybile... ... Un frate mai tânăr al capuchehaiei domnului Țării Românești la Constantinopol a sosit la București, aducând cu sine firmanul Sublimei Porți. Acest firman pare a nu fi altceva decât o traducere a scrisorii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
al fondului între arta muzicii și arta literară. Receptarea, analiza, compararea și estimarea elementelor de artă literară și de artă muzicală, cu particularitățile lor, oferă posibilitatea abordării actului creației artistice potrivit capacităților elevilor de recunoaștere auditivă și de exprimare și argumentare a aprecierilor și preferințelor. Metodele de evaluare sunt cele alternative (referatul, proiectul, portofoliul etc.), dar mai ales interactive: studiul de caz, rolestorming-ul, incidentul critic etc.
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
franceză, engleză, respectiv germană, spaniolă, italiană. De asemeni, gruparea în aceeași arie curriculară a disciplinelor enumerate devine o cale deschisă și spre studierea anumitor aspecte prin colaborare didactică. Iată câteva banale exemple: română-franceză (muzicalitatea limbajului liric în simbolism), română-engleză (tehnica argumentării, privite comparativ în manualele celor două discipline-surori) etc. Demersul se poate relua găsind infinite posibile asocieri, la libera inițiativă a profesorului, între discipline aparținând unor arii curriculare aparent disjuncte. Iată, de pildă un exemplu personal extrem de simplu: adeseori la predarea
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
fac o vizită protocolară colegului și adversarului domniei voastre Rauf Denktaș. Denktaș este un interlocutor agreabil, dar și un adversar redutabil Aveți în plan să abordați și problemele noastre comune? Desigur, mă interesează mai mult modul său de gândire, de argumentare a favorizării ruperii unui stat pe criterii etnice. Voi încerca să compar Turcia cu Uniunea Sovietică. Sper să fie interesant. Da, Denktaș, este o persoană cultivată. Îi cunoașteți bine pe ruși? Le-am învățat limba, am lucrat la ambasada noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
o avusese cu colegul și adversarul său Glafkos Clerides. Numai la o singură remarcă din disputa reținută în memoria mea, Denktaș a admis că "poate, extrasă din contextul discuției, poziția mea ar apare ca dificil de înțeles, dar în toiul argumentărilor, orice afirmație devine o posibilă capcană". I-am mulțumit pentru oferta domniei sale de a ne întâlni ori de câte ori voi simți nevoia de a clarifica vreo afirmație sau poziție redată de mass-media și pentru disponibilitatea domniei sale de a mă primi oricând voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în ansamblul aspectelor sale. Ele uită că, prin exigențele lor, accentuează un proces natural care ar trebui contracarat. Generalizarea repartizării fondate pe resurse conducea familiile cu același nivel al resurselor spre aceleași cartiere, fapt denunțat cu fermitate de către sociologi"201. Argumentarea, care nu rima cu valorile egalității republicane, preludiu al nenumăratelor avertizări asupra pericolului "transformării în ghetou" a peisajului urban francez, va invada dezbaterea publică în anii 1980. O a treia marcă a orbirii de care a dat dovadă urbanismul modern
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și mișcările tinerilor. 251 Michel Amiot, "Politique et administration", în Sociologie du travail, aprilie-iunie 1969, p. 127. 252 H. Théry, M. Garrigou-Lagrange, Équiper et animer la vie sociale, Paris, Éditions du Centurion, 1966, p.112. 253 Ibid., p. 118. Această argumentare trebuie să se raporteze la distincția dintre politic și social stabilită de Hannah Arendt. "În orice caz scrie Arendt discriminarea este la fel de indispensabilă ca drept social ca și egalitatea din punct de vedere al dreptului politic. Problema nu este de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
demograf la cunoscuta carte a lui Spengler, Declinul Occidentului: Jean-Claude Chesnais, un reputat cercetător francez, publica în 1995 un volum cu titlul Crepusculul Occidentului. Este interesant că însuși Chesnais - de altfel, un cunoscător al subtilităților analizei demografice - amestecă, atunci când nevoia argumentării o cere, îmbătrânirea cu denatalitatea, scăderea natalității cu scăderea populației, îmbătrânirea cu reducerea drastică a volumului populației într-un secol sau două. Se continuă deci, până în zilele noastre, o tradiție a demografiei franceze, întărită mult prin lucrările lui Alfred Sauvy
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
miturile și eroii se îmbogățesc de sensuri și calități care le distanțează de original. Și totuși, ele conferă un anumit sentiment de mândrie a școlii, îndeplinind, în opinia lui E. Păun (1999, p. 93), câteva funcții de bază: explicativă, de argumentare a unor practici organizaționale, sociologică, de realizare a consensului, psihologică, de descărcare psihică, de eliminare a angoaselor, practică, prin relevarea unui cod comportamental acceptat la nivelul organizației. 4. Modelele comportamentale care reflectă anumite mentalități, experiențe de viață sau atitudini (de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
țară și în Franța, a asigurat cea de a doua latură a pregătirii studenților, respectiv Geografia umană cu toate ramurile ei, la un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana ș.a.). Am admirat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
natural-istorică a omului, de o "specializare întru nespecializare" a acestuia (Lorenz, 1969), de a fi cel mai înzestrat animal, bun la a face de toate, teologii admit ca, din acest punct, să caute și să analizeze identitatea religioasă a omului. Argumentarea teologică este deosebită și interesantă. Din acest punct de vedere, uneltele sunt mai mult decât ceva care să se poată insera simplist în prelungirea corpului. Cele mai vechi pietre despre care se știe că au servit oamenilor ca unelte au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să beneficieze de produsele sale nevăzute printre care se găsește. Dincolo de controversele doctrinare, prin contribuțiile sale de acest fel, augustinismul și-a păstrat influența până astăzi. Deși a fost teolog, Sfântul Augustin a pregătit pentru psihologie o ordine aparte de argumentare, o ordine care, după secole, va deveni fundamentul metodei introspecției. Se va găsi la el invocată existența unui suflet ce acționează independent de corp, care folosește corpul ca mijloc pentru asigurarea unității sufletești. Acțiunea acestui suflet respectă principiul autocontrolului; experiența
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
primar de inferioritate are un corolar complementar, necondiționat, al compensării, cu componente fiziologice distincte. Compensarea, la Adler, reprezintă un concept cheie, similar cu cel de refulare în sistemul psihanalitic al lui Freud. Cel mai important lucru în sistemul adlerian este argumentarea cu care se pleacă de la imperfecțiunea somatică a corpului. El arată că de la naștere individul poate avea unele caractere somato-morfologice deficitare, suficiente pentru evocarea instinctului de inferioritate. Cu acest punct de plecare se declanșează o serie de mecanisme compensatorii inconștiente
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a lumii, pe care o justifică și o întemeiază, fie o ordine posibilă a lumii, pe care o construiește. Ordinea lumii are prea puține tangențe cu interesele de grup pentru ca să poată determina caracterul ideologic al unui astfel de discurs"87. Argumentarea filosofică este rațională, pe când argumentarea politică este preponderent persuasivă. Atât discursul filosofic, cât și cel politic propun norme și valori, numai că cele filosofice privesc existența umană în general, în timp ce valorile și normele politice privesc, preponderent, ființa umană în ipostaza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
justifică și o întemeiază, fie o ordine posibilă a lumii, pe care o construiește. Ordinea lumii are prea puține tangențe cu interesele de grup pentru ca să poată determina caracterul ideologic al unui astfel de discurs"87. Argumentarea filosofică este rațională, pe când argumentarea politică este preponderent persuasivă. Atât discursul filosofic, cât și cel politic propun norme și valori, numai că cele filosofice privesc existența umană în general, în timp ce valorile și normele politice privesc, preponderent, ființa umană în ipostaza ei social-politică, implicată în relații
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau să minimalizeze activitățile, faptele și motivele incompatibile cu imaginea de sine pe care o promovează. Pe această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele favorabile legitimității în spațiul politic. Argumentare și conectori argumentativi în limbajul politic Vizând "direcționarea sau deturnarea destinatarului către o anumită concluzie"148, argumentarea este intrinsecă limbajului politic. În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice menite să influențeze atitudinea publicului receptor. Potrivit lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele favorabile legitimității în spațiul politic. Argumentare și conectori argumentativi în limbajul politic Vizând "direcționarea sau deturnarea destinatarului către o anumită concluzie"148, argumentarea este intrinsecă limbajului politic. În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice menite să influențeze atitudinea publicului receptor. Potrivit lui Oswald Ducrot, valoarea argumentativă a unui enunț "nu reprezintă o consecință a informațiilor transmise prin intermediul ei, ci
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]