52,493 matches
-
de electricitate și pînă la silueta unui releu de televiziune și la retorica unor construcții anexe, în care animația aeriană și ritmurile verticalelor se manifestă cu o mare pregnanță, inserția lucrărilor de sculptură este ea însăși o dimensiune a inteligenței artistice și o probă majoră de creativitate. Cu o singură excepție, una asumată din rațiuni de compoziție într-o perspectivă a diversității, iar excepția o reprezintă lucrarea așezată pe orizontală a lui Corneliu Tache, o subtilă stratificare de plin și gol
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
cei șase sculptori ar putea fi supuși unei lecturi similare, din care se va deduce că raportul dintre consecvența de program și abaterile controlate reprezintă tocmai gradul de specificitate al Simpozionului de la Bogați. Fenomen cu totul neobișnuit în peisajul nostru artistic, inițiat într-un mediu virgin, așa cum este, din punctul de vedere al realțiilor cu arta cultă, cel rural, dar gîndit în perspectiva unui viitor circuit turistic care s-ar putea extinde pe o arie mult mai largă, simpozionul de sculptură
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Slavici. Acesta, ca și Creangă, e o descoperire a lui Eminescu. Ba poate că în cazul lui Slavici meritul e și mai mare decît în cel al lui Creangă. Viitorul prozator moldovean avea, într-un fel, legătura cu scrisul, chiar artistic, prin preocupările sale didactice și de autor de manuale, pe cînd Slavici era, la sfîrșitul anului 1869, cînd l-a cunoscut Eminescu la Viena, înstrăinat aproape, cum va mărturisi apoi. Poetul i-a relevat valorile culturii românești, punîndu-i efectiv condeiul
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
consideră că opinia lor inițială se verifică deplin. Mediul recreat și modalitatea continuă să fie ale unui creator de povești sătești, ale acelor Dorfgeschichte mult cultivate de literatura germană. Iar conducătorii Junimii considerau că pînă a ajunge la etapa literaturii artistice culte (la care, totuși, Slavici ajunsese deplin) e necesară punerea temeliilor. Și ce altă temelie mai solidă putea fi în acest domeniu decît creația populară de orice fel. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că junimiștii ar fi minimalizat
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
se uite că aceste aprecieri formulate de Maiorescu (în vestitul studiu Literatura română și străinătatea) se produc la numai un an după apariția, în 1881, a primului volum (Novele din popor) din nuvelistica - mare - a lui Slavici. Era prima apariție artistică importantă în volum a lui Slavici. Iar autorul, ca și Maiorescu, avea conștiința că opera sa are, în esență, caracter poporan. De aici și titlul volumului. Incontestabil (citatele de mai sus o dovedesc), Ioan Slavici este creatorul acestui realism țărănesc
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
adesea excesivă, e specifică prozelor lui Slavici și pare bine deplasată cititorului de astăzi. Întrebarea e însă dacă eticismul tulbură planul artei. Să repet mai întîi că Slavici a creat o literatură realistă și recrearea mediului evocat nu putea fi artistic realizată prin ignorarea sau falsificarea uneia dintre dimensiuni. Iar în lumea rurală de ieri, închisă și conservativă - prin structură - moralitatea e un comandament respectat și supravegheat cu strictețe. Eticismul operei lui Slavici e o expresie a subiectului selectat și a
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
iar caricatura lumii bune, văzută caragealian, e calpă. Ca și personajele sale autentice, prozatorul nu-și putea înstrăina condiția. Scriitorul a trăit drama unui moș Mărian, fără a fi avut tăria să recunoască eșecul (Ultimul armaș) strădaniei de a întrupa artistic o lume străină din material pe care nu-l cunoștea și, de aceea, nu-l putea stăpîni. Noroc că există, din lumea urbană, capodopera Mara care are intuiția de a înfățișa posibilitatea coabitării - între neamuri diferite - Națl și Persida făcînd
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
tineri/ și ferice: ne vrea veștejiți/ de frică negri de grija/ auroralei zile de mîine". Prin disputa Prostului satului național cu îngerul ideologic, sau scenele-discuții la care participă Eulalie, răzbat fapte, reacții la evenimentele reale, dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea s-a retras/ în urechea internă a pămîntului/ au ieșit la iveală patru-cinci mese cu scaune/ de fier la care stăteau/ cîțiva scriitori contemporani/ și cîțiva cititori", discutînd, evident, literatură. Moartea infiltrată în
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
pretutindeni, dar și ceva din "farmecul manuscriselor", în primul rînd eminesciene, despre care scriam pe vremuri. Raportat la scrisul de mînă, tiparul este cam ceea ce, față de modelul viu, este fotografia. Și-n pagina de tipar, ca și la cea mai artistică dintre fotografii, același aer inanimat te întîmpină. Și doar se cunosc, din vremea Faraonilor și pînă azi, atîtea mumii perfect sulemenite. Singur scrisul de mînă, așadar manuscriptul, - fie el în chirilica cea mai geometrică, fie în cea mai fantezistă grafie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
Discuții asupra pluralității lumilor", relativizând în spirit științifico-modernist, scrisese Amorul înecat precum și Elegia râului către o pajiște, niște frivolități. Este - notam în 1971 - foarte ciudat cum această mișcare subțirică, putem spune, a cucoanelor de la 1687, acest anti-clasicism practicat cu mijloace artistice inferioare, față de un Boileau, La Bruyère sau Racine, va face să se reaprindă aproape peste două veacuri disputa dintre alți clasici și alți romantici, de la 1830, odată cu bătălia pentru Hernani. Ceea ce avea să ducă puțin mai târziu la "explozia" unui
Variații pe aceeași temă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15874_a_17199]
-
Dumitru Avakian Cum altfel am putea caracteriza imaginea primelor momente ale festivalului enescian decât observând aspectul parțial al realizărilor fiecărui ansamblu în parte? Iar aceasta de la dezamăgire până la entuziasm, de la definirea unor situații artistice pe care nu ezit a le aprecia ca fiind de referință și până la scăderile ce nu țin de demnitatea unui ansamblu care își respectă cartea de vizită. Sintetizând, aș putea spune că debutul de festival enescian a avut parte de
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
care nu ezit a le aprecia ca fiind de referință și până la scăderile ce nu țin de demnitatea unui ansamblu care își respectă cartea de vizită. Sintetizând, aș putea spune că debutul de festival enescian a avut parte de evoluții artistice inegale din partea Orchestrei Parisului condusă de Christoph Eschenbach, din partea celebrului ansamblu cameral "I Musici di Roma", din partea Orchestrei Naționale Radio condusă de dirijorul Laurent Petitgirard. Christoph Eschenbach este un mare muzician eficient în mod special în spațiul muzicii germane. Cu
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
major, de George Enescu. Dar paginile beethoveniene - Uvertura la "Făpturile lui Prometeu", acompaniamentul sol-major-ului pentru pian și orchestră - au sunat admirabil!... cu o suplețe, cu o promptitudine ce situează gândul muzical în vecinătatea faptei. Eschenbach deține, din stagiunea trecută, direcția artistică la Orchestre de Paris; are de înfruntat mentalități, de ordonat conduite profesionale. Pentru a ridica ansamblul la nivelul colectivelor simfonice europene importante. Evoluțiile solistice, în schimb, au fost entuziasmante. Ele aparțin unor tineri muzicieni ce parcurg traiecte internaționale mai mult
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
gândesc la simțul acut al transparențelor de ton, la cromatica timbrală sobră, susținută de un antren interior ce presupune implicare în egală măsură expresivă și rezervată, o magistrală supraveghere a structurilor, a parcurgerii acestora. Este o vigoare a unei tinereți artistice la care, iată, de peste jumătate de veac, Valentin Gheorghiu ne face părtași. Spre bucuria noastră și în folosul muzicii. Sub bagheta dirijorului francez Laurent Petitgirard concertul Orchestrei Naționale Radio a cunoscut un spectaculos crescendo, de la poemul simfonic "Ucenicul vrăjitor" de
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
muzicii. Sub bagheta dirijorului francez Laurent Petitgirard concertul Orchestrei Naționale Radio a cunoscut un spectaculos crescendo, de la poemul simfonic "Ucenicul vrăjitor" de Paul Dukas, realizat cu frapante discontinuități, de la opus-ul enescian Suita "Săteasca", definit aproape corect dar fără har artistic, de la un acompaniament mult prea consistent al concertului mendelssohnian și până la acea impresionantă realizare, în primă audiție la noi, a versiunii orchestrale a poemelor din ciclul "Gaspard de la nuit" de Maurice Ravel; compozitorul româno-francez Marius Constant are meritul de magistru
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
răspuns acestei solicitări cu vădită motivație profesională și emoțională, observând relațiile timbrale în ansamblu, echilibrul acestora. Ne bucură faptul că acest lucru este posibil. Un ansamblu ce etalează abordări stilistice anacronice, ansamblu condus de un muzician de supremă elită profesională artistică, este "I Musici di Roma", ansamblu de corzi coordonat de violonista Mariana Sârbu; violonistica domniei sale este uimitoare prin suplețe, finisaje în frazare, fermitate și promptitudine în calitate de conducător al grupului instrumental, în calitate de solist. Ansamblul, celebru în epocă cu decenii în urmă
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
în calitate de conducător al grupului instrumental, în calitate de solist. Ansamblul, celebru în epocă cu decenii în urmă, probează însă un gust desuet în promovarea muzicii baroce, inclusiv a celei italiene. Violonistica Marianei Sârbu este cea care ridică ștacheta ținutei profesionale, a interesului artistic, în realizarea concertelor ce poartă semnătura lui Antonio Vivaldi sau Pietro Locatelli. O legendă a vieții muzicale europene pare a se întreține astăzi sprijinindu-se pe o glorie a trecutului. În plus, actualul context al festivalului enescian oferă spectaculoase juxtapuneri
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
populează ansamblurile din spațiul spiritual neolatin. Excepțiile, în anume cazuri notabile, nu fac decât să probeze această constatare. Alte aspecte? Publicul meloman dispune de un caiet program prolix, haotic întocmit, nepotrivit redactat. În deschidere, cuvântul de întâmpinare rostit de directorul artistic al festivalului, intervenția citită a domniei-sale, nu a dispus de prestanța solicitată de un astfel de eveniment... a fost lăudat George Enescu... o dată în plus!; a fost expus un inventar al problemelor Festivalului, am primit o dare de seamă adresată
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
Iulia Alexa Primăvara neagră apare în urma șederii la Paris a lui Miller, într-o atmosferă de boemă bizară, elaborarea romanului făcându-se în perioada exploziei curentelor de expresie artistică cele mai diverse. Asociat filmelor expresioniste germane sau surrealismului oniric, romanul lui Miller se pretează, de fapt, multiplelor abordări, fie ele psihanalitice, biografice, stilistice sau ținând de un complex sincretism al modurilor de expresie. Textul este deschis, polivalent și polimorf
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
devin, prin docilitatea lor față de asamblare, echivalente ale lemnului și, pînă la urmă, cu șanse de exprimare asemănătoare. Aceste mutații, aparent minore, dar ale căror motivații profunde nu sînt deloc neglijabile, au ceva din fatalitatea fenomenelor naturale. Privite dincolo de experiențele artistice strict individuale, care implică stilistici și forme de gîndire inevitabil personalizate, ele sînt fenomene globale ce marchează mai curînd vîrste ale civilizației decît opțiuni culturale propriu-zise. Aceleași caracteristici mari pot fi identificate pretutindeni, chiar dacă, în amănunt, valorificarea locală poate sugera
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
degrabă instinctiv, prin reacții naturale în fața unor presiuni socio-estetice, mai mult sau mai puțin conștientizate, de valorificarea postmodernă a unuia dintre materialele cele mai ,,tradiționale" și mai străvechi. Ilustrînd o nouă filozofie și un alt tip de înțelegere a formei artistice, ei exprimă, prin chiar gestul lor creator, un nou tip de disoluție și sancționează o altă dimensiune a existenței: derizoriul și precaritatea.
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
propaganda celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea; un vag reflex ideologic al acesteia se mai păstrează în definițiile din DEX, unde a produce este în primul rînd "a realiza prin muncă bunuri materiale, valori științifice sau artistice", iar producție - "procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul căruia oamenii transformă sau modifică obiectele din natură potrivit trebuințelor lor"; în ediția din 1996 a dispărut totuși o tipică sintagmă a limbii de lemn - a fi în
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
a polemizat și cu Blaga, tot din perspectivă ortodoxistă). Definiția lui Stăniloae despre specificitatea românismului e de tot hazul (dl Preda afirmă direct că "textul său ajunge la expresii ridicole"): "O notă specifică a sufletului românesc și a manifestărilor lui artistice, unanim remarcată, e simțirea unei legături mistice cu natura animală și vegetală. "Miorița" e numai un exemplu în această privință; cel mai frumos. Românul e frate cu codrul, se spovedește paserilor, mîngîie boul din tînjală, se lasă în seama căluțului
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
dat încoace William Shakespeare este recunoscut ca autorul dramatic cel mai profund și poetul, inegalabil gînditor umanist al Angliei, în perioada de renovare culturală care se produce în Europa secolelor al XV-lea și al XVI-lea, în domeniile literare, artistice și științifice, pe de-o parte, și în sferele economiei și acțiunilor sociale, pe de altă parte, odată cu marile descoperiri... Așadar, Shakespeare s-a mutat pe Tamisa, la Londra, printre altele frecventînd lumea teatrului, funcționînd ca sufler (coincidență emoționantă cu
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
socotită ca prea îndepărtată de realitatea autohtonă și Familia din Oradea primește admonestări pentru că refuză transilvanismul. Dar, mai ales, Septimiu Bucur se ridică mereu nervos împotriva Jurnalului literar, care ar promova, la întîmplare unii poeți din perioada lor de noviciat artistic. Unele reviste din provincie sunt totuși apreciate la justa lor valoare după cum ar fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]