2,884 matches
-
care va întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întâlni în sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sfera educației adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, în programele de formare, o largă paletă tehnic-atitudinală de tipuri de ascultători, printre care (Hyles și Weaver, 1986): - ascultători leneși; - ascultători defensivi; - ascultători insensibili; - ascultători rivali/competitivi; - ascultători nesiguri; - ascultători dominatori; - ascultători aleatorii; - ascultători selectivi; - ascultători vâscoși; - ascultători loiali; - ascultători ambuscanți; - ascultători experți (master listeners). Lista de mai sus respectă o ordine progresiv-calitativă aproximativă, denumirile, ca atare, caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-un altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-un altfel de „tip pur”, mereu fiind vorba despre o mixtură de câteva tipuri înrudite, cu o anumită prevalență definitorie. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că tipul concret de ascultător specific fiecărui adult nu este insurmontabil în abordare, mereu încremenit și egal cu el însuși, fiind totuși flexibil și versatil între anumite limite, variind și în funcțiedeunele condiții circumstanțiale, cum ar fi: - tipul și atitudinea vorbitorului; - mediul și contextul comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
discuției și gradul de familiarizare cu el; - dimensiunea grupului de lucru etc. Aceasta, în fond, multiplică posibilitățile și modalitățile de abordare a cursantului adult de către formator. Acesta din urmă mai trebuie să ia în seamă și gradul de compatibilizare atipologiei ascultătorilor din fața lui cu tipul de ascultare pe care îl promovează (când și în ce măsură), specialiștii distingând, și sub acest aspect, între (Adler și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
printre care, un factor major, este vârsta copilului, capacitatea lui de a prelucra cognitiv evenimentele traumatizante la care e martor sau chiar țintă directă. Așa cum am spus, în majoritatea cazurilor de violență în familie, copiii sunt atât martori, cât și ascultători fideli, confidenți ai victimei, precum și victime directe ale abuzului din partea părinților. Marianne James (1994), centrându-și atenția pe cercetările existente, descrie efectele violenței în familie asupra copiilor de diferite vârste, aflați în stadii diferite de dezvoltare și având o capacitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu o intensă circulație mai curând nescrisă. Prin alegerile lor, sunt puse în valoare zonele de coincidență ale imaginarului cult cu cel popular, fapt care atestă urmărirea de către autorii medievali a unui posibil orizont de așteptare al cititorului sau al ascultătorului lor, de la comanditar la posteritate. Mitul și modelul ajung să susțină și în cazul de față realitatea istorică, ce își baza discursul mobilizator pe nevoia de reconfirmare a victoriilor în numele credinței (linia constantiniană), pe continuitate (motivul cetății asediate fără succes
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și proverbele aveau un rol important. Cunoștințele și abilitățile treceau de la părinți la copii și de la meșter la ucenic, pe cale orală. Foarte rar acestea erau păstrate În formă scrisă. Deoarece comunicarea se făcea pe cale orală, era necesar ca vorbitorii și ascultătorii să fie În imediata apropiere unii față de alții. Culturile orale sunt, prin Însăși natura lor, mai intime și comunale. Culturile care folosesc tiparul sunt foarte diferite. Autorul unui articol sau al unei cărți ajunge foarte rar În contact fizic apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
religios a Întrebat: „Cum pot să-mi iubesc aproapele ca pe mine Însămi dacă Îi umplu plămânii cu aer contaminat ?”22. Campania a atins un punct nevralgic. Alți lideri religioși și comentatori politici au sărit În apărarea industriei automobilului. Un ascultător supărat a sugerat chiar că „Iisus ar conduce un Hummer”23. Acest exercițiu În etica răului impersonal a atras o reacție furioasă. Este un lucru să vorbim la modul abstract despre criza Încălzirii globale. Este cu totul altceva Însă să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
începea să facă parte din cadrul experienței celui care se ocupa de muzică doar la nivel teoretic: „Vocea perfectă este înaltă, suavă și clară: înaltă, pentru a se adecva intensității; clară, pentru a fi audibilă urechilor; suavă, pentru a îmblânzi sufletul ascultătorilor. Dacă lipsește unul dintre aceste elemente, vocea nu ar fi perfectă”. Reflecția muzicală a lui Isidor din Sevilla poate fi considerată mărturia unei concepții despre muzică mai puțin dependentă de parametrul cosmologic și mai atentă la aspectul interior și la
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
propria perfecționare spirituală, ci și pentru a celor din jur, toate acestea sub semnul iubirii, al libertății, într-o permanentă legătură cu Dumnezeu. O. Reboul sugera că scopul educației morale nu este acela de a l face pe copil un ascultător etern (cuminte), ci de a permite fiecărui copil să devină un adult responsabil. De aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu ca în demersul nostru educațional să ne dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru ca elevii noștri
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
auditoriului și să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie să vorbească mai degrabă cu înțelepciune decât cu elocvență; d) claritatea și stilul plăcut al cuvintelor sunt importante în atingerea scopului, reușind să emoționeze și să câștige adeziunea ascultătorilor, e) magistrul va fi tot timpul conștient de etapele și de regulile învățării; f) stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul și scopul predării. În lucrarea De magistro, Sfântul Augustin abordează problema capacității de cunoaștere și de comunicare a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Tatăl Meu. Referă deci cu dreptate și la Persoana Tatălui cele pe care le spun unii despre El. Prin aceste cuvinte, ne asigură și pe noi că El nu este altul decât Tatăl după rațiunea identității în toate, iar pe ascultătorii care păcătuiesc urându-L îi condamnă, afirmând că cel ce nu voiește să se închine Lui va fi osândit și fără ajutor, ca unul ce a greșit nebunește și împotriva Persoanei Tatălui 92. Și Se va supăra și Tatăl împreună cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
singur, tu să nu împuținezi nici pe Fiul și nici pe Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXX, p. 524) ,, Că dacă noi admirăm pe Fiul că a fost ascultător Tatălui până la moarte, iar moartea de cruce, apoi trebuie a admira și pe Tatăl că a născut un astfel de Fiu, nu supus ca un rob, ci ca slobod supunându-se și fiind împreună chibzuitor cu Tatăl, adică sfetnic - fiindcă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
asupra noastră urgia lui Dumnezeu, pentru ca noi, deșteptându-ne prin pocăință și îndreptându-ne sufletul căzut, să îndepărtăm cu mult înainte de la noi pedeapsa trimisă de Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, E primejdios lucru și pentru predicator, și pentru ascultători ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate e osândirea propriilor păcate, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 463) „Uită-mi-te iarăși la priceperea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
deșteptându-ne prin pocăință și îndreptându-ne sufletul căzut, să îndepărtăm cu mult înainte de la noi pedeapsa trimisă de Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, E primejdios lucru și pentru predicator, și pentru ascultători ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate e osândirea propriilor păcate, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 463) „Uită-mi-te iarăși la priceperea acestui minunat profet, dar mai bune spus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
4, 23), să se fi încurajat și să se fi hotărât prin altceva să vestească oamenilor învățătura lui Hristos decât prin puterea încredințării lor și prin harul care însoțea cuvintele lor, care ajuta la primirea predicii lor. De altfel, nici ascultătorii lor n-ar fi părăsit obișnuințele bătrânești fără ca o anumită putere și anumite lucruri tainice să nu-i fi adus la învățături atât de noi și străine de cele în care fuseseră crescuți”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
greutatea zidurilor. De aceea lasă vreme îndelungată să se întărească pietrele temeliei; când văd că s-au întărit bine, atunci pun și greutatea zidurilor. Tot așa a făcut și Hristos: a lăsat să se întărească bine temelia proorocilor în sufletele ascultătorilor, să se întărească învățătura lor; când a văzut că dogmele cele sfinte sunt întărite ca să poată ține cugetarea cea nouă, atunci a trimis pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bun cunoscător al aspectelor legale, să aibă o capacitate superioară de a interacționa cu ceilalți, să fie bun coordonator și organizator al procesului de achiziție și un bun negociator. În același timp, specialistul în achiziții trebuie să fie un bun ascultător, să aibă capacitatea de a transmite mesajele pe înțelesul tuturor acelora cu care interacționează (empatie), să se adapteze sistemului de percepție al celorlalți (sincronizare). Putem formula principalele calități ale unui specialist în achiziții și așteptările celorlalți (ale managerului) legate de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
profetul dovedește, fără nici o îndoială, existența acestor practici în Iuda. Contrastul cu „adevărata” profeție a lui Ieremia stă doar în conținutul oracolului (în favoarea sau împotriva Babilonului), nu în modalitatea de a-l obține. Dacă încercăm să intrăm în pielea presupusului ascultător al acestui avertisment, reiese și mai limpede că conștiința diferenței dintre „adevăratul” și „falsul” profet, ghicitor, mag sau vrăjitor s-a clarificat doar după desfășurarea evenimentelor (cf. Dt 18,22). Este interesant de notat că în acest fragment specialistul în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
respect reciproc. În context intercultural neînțelegerile pot provoca deseori disensiuni. De aceea se folosește tehnica numită: asigurarea feed-back-ului. A verifica o decodare pentru acuratețe se numește feed-back și folosirea lui îmbunătățește calitatea comunicării. Fără el este ușor să devii un ascultător pasiv niciodată neștiind sigur dacă ai înțeles mesajul vorbitorului sau nu. Dar prin verificarea înțelegerii ideilor lui interlocutorii vor deveni mai implicați. Există și situații în care, chiar dacă s-a ajuns la un acord acceptabil, partea adversă le poate respinge
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să îmi spuneți mai multe despre asta?". De asemenea tatonarea reflectivă are utilitate pentru încurajarea vorbitorului să adâncească analiza subiectului în discuție: "Spuneți că ați fost dezamăgit de ...." Feedbackul reflectat constă în clasificarea mesajului vorbitorului sub formă de răspuns al ascultătorului pentru a comunica faptul că acesta din urmă îl înțelege și îl acceptă pe vorbitor, ajutându-l să exploreze subiectul în profunzime Astfel, din când în când se poate interveni pentru a spune: "Am înțeles corect că ....?" iar interlocutorul va
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
matematicianul Ștefan Niculescu susține că: toate schimbările profunde ale limbajului muzical, toate noile sisteme de ordonare a materialului sonor au necesitat un timp până să fie asimilate de către public. Mă refer la atitudinea celor efectiv interesați de muzică, nu la ascultătorul întâmplător, de ocazie, care nu trăiește o legătură constantă cu muzica. În acest ascultător întâmplător nici nu cred. Comunicarea este condiționată și de o îndelungată frecventare, lipsită de prejudecăți a artei. Cred în auditoriul luminat care frecventează constant și urmărește
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
de ordonare a materialului sonor au necesitat un timp până să fie asimilate de către public. Mă refer la atitudinea celor efectiv interesați de muzică, nu la ascultătorul întâmplător, de ocazie, care nu trăiește o legătură constantă cu muzica. În acest ascultător întâmplător nici nu cred. Comunicarea este condiționată și de o îndelungată frecventare, lipsită de prejudecăți a artei. Cred în auditoriul luminat care frecventează constant și urmărește sistematic fenomenul muzical. Pozițiile de pe care se ascultă muzica ce are ca suport creator
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]