10,834 matches
-
și germani era rezultatul rivalității între clasele diriguitoare ale acelor naționalități. Mai presus de toate, Bem dorea însă să adune într-o armată populară nu numai pe unguri și secui, ci și pe români și sași. El înțelegea și aproba aspirațiile naționalităților, dar copleșitoarea răspundere cu care fusese investit militarul Bem îl determina să dea prioritate exigențelor războiului, care impuneau, printre altele, disciplină, ordine și asigurarea spatelui. El dorea și aștepta ca guvernul revoluționar maghiar să facă dreptate naționalităților, un obiectiv
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dreptate, lupta împotriva exceselor și represiunilor, atitudinea sa față de români. Ar fi însă greșit să atribuim lui Bem o conduită lineară, date fiind argumentele contrare care ne stau la îndemână. Explicația stă în limitele gândirii sale, care nu excludea subordonarea aspirațiilor celorlalte naționalități atingerii țelului său suprem: eliberarea Poloniei, pentru care revoluția maghiară era atunci principala pârghie. Românii rețineau însă actele sale pozitive, care veneau în întâmpinarea dreptății lor. „Bem - nota N. Bălcescu - apără mult pe românii din Transilvania și Banat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spre a nu cădea sau, poate, urca ?! într-o dizertație erudită și obositoare, să riscăm o concluzie parțială: revoluțiile secolelor XVIII și XIX au fost înfăptuite de poporul analfabet, dirijat însă, condus de „mințile luminate” ce se revendicau nu prin aspirații, calcule meschine și stări materiale, ci prin idei și năzuințe care coincideau cu viitorul ameliorat (cuvântul de ordine era fericit, deci utopic) al patriei. S-a întâmplat întocmai și în 1859 la noi. Fapt este că într-o lume în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
folosi în mod corespunzător aceste finalități. Sistemul de organe specializate își are fundamentarea în însăși evoluția sa de stat cu caracter național, fără să mai apară ca necesară o abilitare a altor Puteri”. Perfect adevărat, dacă privim considerațiile prin prisma aspirațiilor naționale și a argumentelor de drept internațional avansate și susținute de români, nu însă și prin cea a dreptului internațional în exercițiu teoretic atunci și practicat ca atare. Sub Cuza Vodă am încheiat acorduri internaționale cu fond administrativ, nici vorbă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintre rezultatele hibride ale negocierilor garanților, stării de fapt și doleanțelor unanime ale românilor. În această din urmă privință, în pofida deosebirilor de păreri între Puterile garante, ele au descoperit un teren comun de acomodare pro forma, care însă „controvenea flagrant aspirațiilor românești, exprimate după 1856 în determinări și forme (Adunările ad-hoc) stabilite chiar de garanți. S-a agravat astfel contrarietatea între dictatul internațional formal (debilitat însă prin aranjamente de suprafață aleatorii) și cursul evenimentelor scăpate de sub controlul coercitiv al Cancelariilor. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a trăit unul dintre momentele culminante ale istoriei patriei: desăvârșirea unității statale. Această «serie» a evenimentelor de însemnătate capitală ne îndeamnă să apreciem vremea lui A. D. Xenopol ca o perioadă în care au izbândit și s-au întrupat străduințe și aspirații seculare. Un singur eveniment dintre cele menționate ar fi fost suficient ca să introducă pentru totdeauna în istorie un om sau un popor. Or, A. D. Xenopol a fost martor ocular sau participant la aproape întreaga «serie» de împliniri istorice între 1859
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se practice această activitate (activitate individuală, activitate de grup, jocuri etc.) și felul cum este ea planificată și dozată în timp sunt influențate de foarte mulți factori, dar în principal, depinde de atitudinea persoanei, de educația acestuia pentru mișcare, de aspirațiile și timpul destinat propriei persoane. Tratând un concept „cunoscut” la prima vedere și de o parte a populației din țara noastră (deși suntem convinși că această cunoaștere este, cu mici excepții, una empirică, „din auzite”,), dorim în această lucrare să
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
soluțiile finale pot fi influențate prin următoarele căi: (a) argumente legale/tehnice (presupune existența unui set de reguli și criterii clar definite și acceptate de părțile negociatoare, dar și abilități în folosirea anumitor tehnici); (b) promovarea interesului mutual, pornind de la aspirația spre win-win și continuând cu efortul tuturor părților de a găsi formula cea mai bună; (c) utilizarea capacității de putere, ceea ce nu înseamnă folosirea forței, ci abilitatea de a impune condiții celeilalte părți, dar și capabilitățile pentru a respinge ceva
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
810 24 Ibidem, p. 811 25 Apud, Ole Elgström, Michael Smith, Introduction: Negotiation and policy-making in the European Union process, system and order, în "Journal of European Public Policy", 7: 5, 2000, p. 674 26 Profesorul Paul Marer considera că aspirația statelor din Europa Centrală și de Sud-Est să devină membre ale Uniunii Europene ar trebui văzută, în principal, pentru beneficiile politice. Vezi Paul Marer, Integrating Central and Eastern Europe into Europe Paper prepared for Conference on European Identities, Indiana University
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a unei analize riguroase a criteriilor (care atestă formația de jurist, dar și de logician a autoarei) se disting două moduri particulare, respectiv două subsfere în cazul fiecăruia dintre cei doi termeni de bază. Doctrinele etice disting între morala ca aspirație (virtute) și morala ca datorie: "Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
formația de jurist, dar și de logician a autoarei) se disting două moduri particulare, respectiv două subsfere în cazul fiecăruia dintre cei doi termeni de bază. Doctrinele etice disting între morala ca aspirație (virtute) și morala ca datorie: "Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație, centrată pe virtute" (p. 4). Autoarea are în vedere actuala dispută între două orientări etice numite de Frank Deaver, Teleologie și Deontologie. O distincție similară este operată în sfera juridică: "Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aspect, iar pentru a putea stabili corect relația dintre drept și morală, trebuie să facem o distincție importantă între morala ca datorie și morala ca virtute. Această diferență a fost evidențiată de unii autori, care au distins între "morala ca aspirație și morala ca datorie"2 sau, altfel spus, între morala care urmărește "întemeierea sa în Ființa sa"3 și morala socială sau civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
evidențiată de unii autori, care au distins între "morala ca aspirație și morala ca datorie"2 sau, altfel spus, între morala care urmărește "întemeierea sa în Ființa sa"3 și morala socială sau civică, care urmărește socializarea omului. Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului 4, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul de cercetare al doctrinelor deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deontologice. În consecință, pentru a putea cerceta relația dintre drept și morală, trebuie să ținem cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație, centrată pe virtute. Cu toate că această distincție nu este nouă, ea nu a fost suficient de aprofundată în studiile care cercetează relația dintre drept și morală, iar ignorarea ei a dus la imposibilitatea sesizării corecte a tuturor aspectelor pe care această
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care afirmă: "Un nume, un ideal unește cugetele și însuflețește iarăși democrațiile occidentale în acest sfârșit de mileniu: etica. De vreo zece ani, efectul etic este din ce în ce mai puternic, invadând mass-media, stimulând reflecția filosofică, juridică și deontologică, dând naștere la instituții, aspirații și practici colective inedite. Caritate mediatică, bioetică, acțiuni umanitare, salvarea mediului, impunerea moralei în afaceri, în politică și în mass-media, dezbateri referitoare la avort și la hărțuirea sexuală, la mesageriile erotice și la codurile de limbaj "corect", cruciadele împotriva drogurilor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
generațiilor viitoare și am face ininteligibil progresul moral"41. În lucrarea sa The Morality of Law, Lon L. Fuller, observă că, pentru mai multă claritate în discuțiile referitoare la relația dintre drept și morală, trebuie să distingem între morala ca aspirație și morala ca datorie. Această distincție nu este nouă, ci urmează separația enunțată anterior între etica centrată pe virtute și etica datoriei. Morala ca aspirație este întâlnită în special în filosofia greacă și este o morală a vieții bune, a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în discuțiile referitoare la relația dintre drept și morală, trebuie să distingem între morala ca aspirație și morala ca datorie. Această distincție nu este nouă, ci urmează separația enunțată anterior între etica centrată pe virtute și etica datoriei. Morala ca aspirație este întâlnită în special în filosofia greacă și este o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului. În general, în filosofia greacă în loc de ideile de bine și rău, de pretenție și obligație, întâlnim mai degrabă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a realizării depline a omului. În general, în filosofia greacă în loc de ideile de bine și rău, de pretenție și obligație, întâlnim mai degrabă noțiunea de conduită corectă, prin conduită înțelegând comportamentul omului care încearcă să atingă perfecțiunea. Dacă morala ca aspirație începe de la vârful realizărilor umane, morala ca datorie începe de la baza acestor realizări. Ea statuează principiul de bază potrivit căruia ordinea într-o societate este imposibilă și folosește mai degrabă interdicția, decât prescripția. Lon L. Fuller preia din lucrarea lui
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Lon L. Fuller preia din lucrarea lui Adam Smith, Theory of Moral Sentiments, o comparație pe care o consideră deosebit de utilă în definirea celor două forme ale moralei. Morala ca datorie poate fi comparată cu "regulile gramaticale", iar morala ca aspirație "cu regulile pe care criticii le enunță în scopul de a sublinia ce este sublim și elegant într-o compoziție". Regulile gramaticale prescriu ce este necesar pentru conservarea limbii ca instrument de comunicare, la fel cum regulile moralei ca datorie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sublinia ce este sublim și elegant într-o compoziție". Regulile gramaticale prescriu ce este necesar pentru conservarea limbii ca instrument de comunicare, la fel cum regulile moralei ca datorie prescriu ce este necesar pentru viața în societate. Principiile moralei ca aspirație, la fel ca și regulile scrierii expresive sunt "permisive, vagi și nedeterminate, și ne indică mai degrabă o idee generală a perfecțiunii spre care trebuie să țintim, decât să ne pună la dispoziție directive certe și infailibile prin care să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
face altceva decât să înlocuiască forțele supranaturale cu entități abstracte existente în natură. Între cele două stări, teologică și metafizică, există deosebiri dar și asemănări. Prima treaptă este provizorie, iar cea de-a doua tranzitorie, dar ambele au în comun aspirația spre absolut și faptul că sunt preambulul celei de-a treia stări. Starea pozitivă sau științifică se caracterizează prin tendința de a înlocui absolutul cu relativul 114. Potrivit lui Comte, rolul științei nu este de a descoperi felul de a fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin implicații pe celelalte: Educarea limbajului. În acest sens, atât delimitările teoretice 102, cât și exemplificarea sunt nuanțate, redimensionate, astfel încât să reflecte specificul elementelor vizate în demersul nostru. 4.1.1. Idealul educațional exprimând ,,acea categorie de finalități care definesc aspirațiile sociale în domeniul educației la un moment dat"103, ,,modelul de personalitate spre care tinde o societate"104, coroborare a modelelor sociale, culturale vizate într-un anumit context social, cultural, politic, economic etc. de membrii unei societăți 105 implică (prin
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
84/1995, republicată în Monitorul Oficial nr. 606 din 10 decembrie 1999, art. 3, alin. 1 și 2) ,,dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, formarea personalității autonome și creative", înte-meindu-se ,,pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești"106, contribuind ,,la păstrarea identității naționale". Se remarcă, astfel, la acest nivel, anumite: * premise: tradițiile umaniste + valorile democrației + aspirațiile societății românești (demers dinspre general către particular: umanitate democrație societate românească); * direcții vizate: dezvoltarea individualității + autonomie + creativitate (demers dinspre
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și armonioasă a individualității umane, formarea personalității autonome și creative", înte-meindu-se ,,pe tradițiile umaniste, pe valorile democrației și pe aspirațiile societății românești"106, contribuind ,,la păstrarea identității naționale". Se remarcă, astfel, la acest nivel, anumite: * premise: tradițiile umaniste + valorile democrației + aspirațiile societății românești (demers dinspre general către particular: umanitate democrație societate românească); * direcții vizate: dezvoltarea individualității + autonomie + creativitate (demers dinspre asigurarea bazei de dezvoltare individuală către perspective mai nuanțate: autonomie, respectiv creativitate). Idealul educațional este asociat, în general, unei serii de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]