3,106 matches
-
Eugen Simion; argument de Victor Crăciun; Întâistătătorul M. Cimpoi; concepție graf. : Vl. Zmeev. - Ch.: Litera; București: David, 1998; Personalitatea și creația sa au fost onorate cu numeroase premii: Premiul de Stat al R. Moldova (1994), premiile „G. Bacovia” (al revistei „Ateneu”, 1991), „Nichita Stănescu” (1995), „Lucian Blaga” (1990, 1995, 2000), Fundația Scrisul Românesc (1997), „Mihai Eminescu” (Drobeta Tr. Severin, 2000), Membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni, Mihai Cimpoi, prin scrierile sale, dă viață unui proiect al editurii Bibliotheca, de a edita
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
exploziv până prin anii 1870, contribuind decisiv la dezvoltarea comerțului și economiei locale. În 1865 se dau în folosință publică primul post telegrafic și prima șosea pietruită. Spitalul târgului se inaugurează în 1895, prima farmacie în 1901, judecătoria în 1912, iar Ateneul cultural și biblioteca publică în 1924. Din 1872 stăpâna moșiei este Smaranda, fiica întemeietorului Th. Balș, care o administrează împreună cu soțul său grec George Cimara până în 1885. 1957 este anul de debut al învățământului liceal din Darabani, iar în 1968
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
fost atras de contactul cu publicul, arătând o predilecție deosebită pentru participarea la conferințe și șezători literare, frecvente în epoca sa. În acele împrejurări și-a manifestat calitățile de "„causeur”" fermecător și inteligent, de interpret neîntrecut al textelor sale. La Ateneul Român, instituție fondată în 1865 din inițiativa unor cărturari patrioți (Constantin Esarcu, dr. Nicolae Kretzulescu, Vasile Alexandrescu-Urechia) și care își propunea - programatic - să contribuie la răspândirea în cercuri cât mai largi a științei și a culturii, Caragiale a început să
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
unor cărturari patrioți (Constantin Esarcu, dr. Nicolae Kretzulescu, Vasile Alexandrescu-Urechia) și care își propunea - programatic - să contribuie la răspândirea în cercuri cât mai largi a științei și a culturii, Caragiale a început să conferențieze din 1892. Dramaturgul a prezentat la Ateneu conferința "", care a provocat iritarea societății Junimea și a lui Titu Maiorescu. La 9 mai 1893 Caragiale a ținut o conferință la clubul muncitorilor despre "", făcând aluzii la Maiorescu. La Buzău, la 15 martie 1896, a prezentat conferința "Prostie", "„în fața
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
a lui Titu Maiorescu. La 9 mai 1893 Caragiale a ținut o conferință la clubul muncitorilor despre "", făcând aluzii la Maiorescu. La Buzău, la 15 martie 1896, a prezentat conferința "Prostie", "„în fața unei colosale adunări”". Din 1898 a interpretat, la Ateneu, cu verva-i recunoscută, unele dintre " Momentele" sale, încredințate publicului mai ales în cotidianul "Universul" (27 septembrie 1899). În seria conferințelor științifice și culturale (care aveau loc, de regulă, joia și duminica seara), Caragiale era programat cu "„lecturi literare”", la
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
13 noiembrie cu mare succes, în prezența reginei. În 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului Național din București și i-a prefațat volumul de "" (1899), cu studiul intitulat "". La 9 mai 1892, Caragiale a prezentat însă la Ateneu o conferință cu titlul "Gaște și gâște literare", împotriva Junimii, determinând, împreună cu articolul "", ruptura cu Titu Maiorescu și încetarea colaborării la Convorbiri literare. La 18 noiembrie 1895, Petre P. Negulescu i-a scris lui Simion Mehedinți că a obținut de la
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
de asemenea să difuzeze imagini la distanță. La 30 octombrie 1937 inginerul Cristian Musceleanu a prezentat publicului românesc un post de televiziune cu disc Nipkow, la Politehnica din București. În luna noiembrie a aceluiași an el face o demonstrație la Ateneul Român, cu ajutorul unei camere de luat vederi cu o rezoluție de 45 de linii, pe lungimea de undă de 80 de metri. Receptorul avea diagonala ecranului de 7 cm iar emițătorul o putere de 200 de wați. Anul următor firma
Societatea Română de Televiziune () [Corola-website/Science/298194_a_299523]
-
cu urale de oficialii sârbi, în timp ce acesta le traversa țara. Ajuns la București, trenul a fost întâmpinat de alte locomotive care și-au sunat sirenele la unison, din semn de respect. Sicriul, înfășurat în drapelul României, a fost depus la Ateneul Român, unde a rămas timp de mai multe zile. Cortegiul funerar, condus de Regele Ferdinand, a acompaniat sicriul, situat pe un cheson, până la Gara de Nord din București, de unde a fost transportat pentru a fi îngropat la Sinaia, la 30 iunie 1922
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Actorul a făcut școala primară la Liceul „Sfântul Andrei", unde, la acea vreme, predau călugări din Germania și se învăța intens limba germană. Această educație l-a ajutat să aibă înclinație către ordine și disciplină. A lucrat ca artist-amator la Ateneul Popular, a fost figurant în Corpul de ansamblu al câtorva teatre din București, iar după 1950 a fost angajat la Teatrul Național București. A absolvit Școala Medie de Arhitectură în anul 1952, cu diplomă de Conductor Arhitect, iar apoi și
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
an mai târziu se reîntoarce la Bacău. În 1924 apare la Râmnicu-Sărat ediția a II-a a volumului "Plumb". Este numit suplinitor de desen și caligrafie la Școala comercială de băieți din Bacău.În 1925 devine primul director al revistei Ateneul cultural. În 1926 tipărește pe cont propriu la Bacău volumul "Scântei galbene". Îi apare și volumul "Bucăți de noapte", editat de poeta Agatha Grigorescu. Între 1926-1928 funcționează ca profesor suplinitor de desen și caligrafie la Școala comercială de băieți din
George Bacovia () [Corola-website/Science/297545_a_298874]
-
al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al tobei, Cântecul pentru fruntași în muncă, Paleta Bucureștiului, Paleta dragostei, Spre o viață mai bună etc. Un alt spectacol de revistă montat de Teatrul „Constantin Tănase” a fost "Pentru tine, București", pe muzica lui Sergiu Malagamba. În
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
cu eseuri, cronici literare, articole de istorie literară, poezie la "Viața Românească, Ramuri, Astra, Luceafărul, Contemporanul-Ideea europeană, Argeș, Calende, Literatorul", Zburătorul, Contrapunct, Art Panorama, Jurnalul literar,Poesis, Nord literar, România. Kilometrul zero, Filocalia, Citadela, Lumina" (Vârșeț), "Manuscriptum, Litterae" (Canada), "Acolada, Ateneu, Cafeneaua literară", precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară" A îngrijit antologia de poezie tânără "Prima verba"(1998) și ediția critică Marin Bucur, "I. L. Caragiale: lumea operei", vol. III
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
Maria (15 august). Biserica „Sf. Născătoare” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut anul 1803 ca perioadă de datare a construcției. De asemenea, Ateneul armenesc, azi Casa parohială a bisericii armenești, clădire construită în 1932 în curtea bisericii (având adresa pe str. Armeană nr. 20), este inclus pe aceeași listă a monumentelor istorice, la numărul 852, cu codul de clasificare IS-II-m-B-03712. Armenii au fost
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
cu placheta de versuri „Orașe nostalgice”. Este căsătorită cu inginerul Gabriel Goian, are un fiu și doi nepoți. De-a lungul timpului, a publicat poezii, proze scurte, eseuri, traduceri în diverse reviste și gazete literare, cum ar fi: „Iașul literar”, „Ateneu”, „Sinteze” (suplimentul literar al ziarului județean din Bacău), „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Bucovina literară”, „Crai nou” (ziarul județean din Suceava), „Ziarul de duminică” (suplimentul literar al „Ziarului financiar”) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
tipărite înainte de revoluție, precum și cele de după, au cunoscut o largă audiență în rândul cititorilor, apărând într-un tiraj de peste un million de exemplare. În ultimii ani, Mircea Micu a colaborat la diverse posturi de televiziune realizând emisiunile „Convorbiri duminicale“ și „Ateneul artelor“.
Mircea Micu () [Corola-website/Science/319099_a_320428]
-
Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ciudei a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. În perioada interbelică, ființau în sat o instituție de cultură (Ateneul Român afiliat Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina) și o instituție de binefacere (Societatea "Paupertatea"). De asemenea, Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale în comună. Ciudei era o stațiune climatică de interes local, situată într-
Ciudei, Storojineț () [Corola-website/Science/315535_a_316864]
-
când a publicat în "Voința Națională" mai multe cronici despre expozițiile acelor timpuri. În domeniul picturii el a expus în mod constant an de an în cadrul expozițiilor pe care "Tinerimea artistică" le-a organizat. În anul 1907 a deschis la Ateneul Român o expoziție personală, unde a prezentat 126 de lucrări în diferite genuri. Sculptorul Frederic Storck a comentat critic acest eveniment sub pseudonimul St. Sterescu și a vorbit despre „"temperamentul nervos, zbuciumat"” al artistului, despre varietatea impresiunilor lui și despre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
complicații nesfârșite"”. Apcar Baltazar a participat la un concurs ținut în perioada 10-18 septembrie 1908 pentru ocuparea unui post rămas vacant la catedra de artă decorativă de la Școala de Belle Arte din București. Pentru ocuparea postului s-a organizat la Ateneul Român o expoziție la care au participat Apcar Baltazar, Costin Petrescu și Arthur Verona. În seara premergătoare concursului, toate lucrările expuse de Apcar Baltazar au dispărut din expoziție. (vezi secțiunea Controverse, incertitudini) Ca urmare concursul a fost câștigat de către Costin
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
felul ei o inovație. Petru Comarnescu califică lucrarea "Misiții" ca fiind un studiu remarcabil de psihologie umană și un portret de grup deosebit de plastic și bine închegat ca varietare compozițională. Tabloul "Misiții" a fost expus cu ocazia expoziției retrospective de la Ateneul Român din anul 1927 și este considerat în critica de artă ca o lucrare de top, în opera lui Apcar Baltazar. Apcar Baltazar s-a delimitat de opera lui Nicolae Grigorescu, operă care a sedus cu atâta putere pe contemporanii
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
mai multe orașe: Craiova (1966, 1968, 1970, 1975, 1976, 1979, 1980-2007), Timișoara (2002, 2004), Calafat(2002, 2004), Calafat (1968, 1972, 2006, 2007), Slatina (2005, 2007, 2008), Tg -Jiu (2003), Râmnicu-Vâlcea (1977, 1980), Montpellier (Franța-1992) și Vidin (Bulgaria -2007). București (Sala Ateneul Român 1972 și Sala Dalles 1982), Cluj (1976-expoziție de grafică). La 70 ani i-a fost organizată prima retrospectivă la Muzeul de Artă „Jean Mihail” cu 153 lucrări de pictură și grafică. Până în prezent, a participat la peste 235 expoziții
Alexandru Pascu-Gheorghe () [Corola-website/Science/315718_a_317047]
-
decembrie a anului 2013 a adus la București cel mai ambițios și spectaculos proiect al retailer-ului, un proiect unic în lume - PROFI Ice Store - primul magazin alimentar din gheață din lume. Construcția de gheață amplasată în Piața George Enescu (lângă Ateneul Român) s-a bucurat de un real succes în rândul vizitatorilor în perioada 6 - 23 decembrie, atât cât a funcționat și a depășit cu mult granițele țării, ajungând să fie mediatizat pe toate meridianele globului. Un progres remarcabil în retailul
Profi () [Corola-website/Science/315755_a_317084]
-
studiile la Universitatea Valahia din Târgoviște, luându-și licența în Biblioteconomie și Arhivistică (2003) cu o teză despre Fondurile "Localia" și "Personalia" ale bibliotecilor. Primele versuri îi sunt publicate, cu un pseudonim timid (Anomis), la rubrica "Poșta redacției" a revistei "Ateneu", din iarna anului 1985, cu un scurt comentariu semnat de poetul Sergiu Adam. Debutează cu poezie în anul 1987, în revista "Limba și literatura română pentru elevi" (București). Publică poezie, proză și interviuri în revistele literare: "Ateneu" (Bacău), "Literatorul" (București
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
redacției" a revistei "Ateneu", din iarna anului 1985, cu un scurt comentariu semnat de poetul Sergiu Adam. Debutează cu poezie în anul 1987, în revista "Limba și literatura română pentru elevi" (București). Publică poezie, proză și interviuri în revistele literare: "Ateneu" (Bacău), "Literatorul" (București), "Luceafărul" (București), "România literară" (București), "Dacia literară" (Iași), "Convorbiri literare" (Iași), "Tribuna" (Cluj Napoca), "Steaua" (Cluj Napoca), "Ecart" (București), "Literatura și Arta" (Chișinău), "Lumină lină" (New York), "Haemus" (în limba albaneză, București), "Bana armânească" (în aromână, București) ș.a. De-a
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
poezie "George Coșbuc" (Bistrița, 1994). În 2008, e nominalizată la cea de a XVI-a ediție a "Festival di Poesia Erotica Baffo", de la Veneția, președinte Albert Gardin. La Bacău, a frecventat, de-a lungul anilor, cenaclurile "George Bacovia" (al revistei "Ateneu"), "Eșarfe de mătase" (haiku - cenaclu pe care l-a înființat împreună cu dr. Dumitru Radu, în 1990), "Boema" (cenaclu pe care l-a înființat alături de jurnalistul și scriitorul Claudiu Târziu, în 1993) și "Avangarda XXI". A debutat în volum în anul
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
1981 s-a căsătorit cu Lidia (n. 1953, fostă Duță), absolventă a Școlii populare de artă, secția Teatru, autoare a 7 volume de poezie. Au un fiu, Andrei Laurențiu, cu un Master în Informatică. a debutat cu poezii în revista Ateneu în decembrie 1964 și a continuat să publice sporadic versuri și proze scurte. Nu a publicat niciodată articole în presa comunistă. Ion Lazu a publicat în presa literară a ultimelor două decenii: cronici, interviuri, eseuri, evocări (Mircea Ciobanu, D. Alexandru
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]