4,626 matches
-
avem copii. Mai trebuie să știți că nu toate femeile își doresc copii. Au început deja condamnările la închisoare pentru moașele care se ocupă cu avorturile și pentru femeile care le solicită ajutorul. Știm că, în general, în toate țările avorturile sunt interzise, dar la farmacii găsești tablete pentru a împiedica sarcina. Așa cum astfel de tablete se găsesc și în URSS, Ungaria, de ce să nu se găsească și la noi? Dacă nu se va reveni asupra acestei obligații, vom face apel
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
neapărat la emanciparea femeilor, ci, În multe situații, la supraîncărcare și frustrare, femeile socialiste erau discriminate chiar de către statul socialist, fiind supuse mai ales biopoliticilor 1 sau politicilor de supraveghere a corpului: politicilor pronataliste și controlului fertilității și al reproducerii (avortul fiind interzis prin lege), al sexualității 2. Agenda politică a femeilor și bărbaților În statul socialist nu era nici măcar a statului, ci a Partidului Comunist. Pe de altă parte, retorica discursului socialist despre femei, familie și maternitate trădează menținerea dominației
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ei vitregă, blestemată, nesățioasă, nelimitată, programatic fascinantă pentru intelectualul francez al secolului XX, iar Lorette Nobécourt reface traseul descoperirii camusiene cu un bagaj Îmbogățit: experiențele liminare ale sexualității des-frînate, maternitatea - o altă posibilă tragedie a cărnii (Irène Își provoacă un avort În tinerețe, redat cutremurător pe parcursul mai multor pagini), bravarea Răului prin bravarea, chiar În detaliul cel mai insignifiant, a Sistemului (scrierea codului localității În afara căsuțelor destinate acestui scop, pe plicurile poștale). “Cea mai bună cale de a rezista unei tentații
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel, natalitatea a atins cele mai mari valori între 1966 și 1967 din cauza politicii demografice adoptate, care restrângea drastic avorturile; după 1990, valoarea indicelui s-a redus semnificativ în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai mare a natalității (39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu generațiile actuale, o analiză longitudinală a trecerii prin sistemul de protecție socială a celor mai semnificative trei generații actuale este foarte utilă. Este binecunoscut la nivel național și chiar internațional atât decretul din 1966 al lui Ceaușescu prin care avortul a fost interzis pentru a stopa artificial declinul natural al ratei totale a fertilității (vizibil prin declinul natalității) cât și declinul fertilității și natalității după 1989, anul Revoluției, an care a adus și liberalizarea avortului. Aceste două evenimente și finalizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al lui Ceaușescu prin care avortul a fost interzis pentru a stopa artificial declinul natural al ratei totale a fertilității (vizibil prin declinul natalității) cât și declinul fertilității și natalității după 1989, anul Revoluției, an care a adus și liberalizarea avortului. Aceste două evenimente și finalizarea celui de-al doilea Război Mondial în 1945 sunt, în opinia mea, reperele istorice ale intrării în populația României a trei generații diferite din punct de vedere al indicatorilor demografici dar și al impactului asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
baby-boom în prima decadă de după Război și o scădere a națalității în următoarea; decretul din 1966 a produs în 1967 o cohortă „dublă”, de peste 520 000 de nou născuți față de peste 270 000 în 1966; sau, ca urmare a liberalizării avortului în 1990 s-au înregistrat aproape 1 milion de avorturi, aproximativ 3,1 avorturi la un născut viu. Ceea ce am încercat eu să descriu (Anexa 1, Tabelele 1, 2, 3) au fost consecințele sociale ale acestor „oscilații” demografice între generații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
națalității în următoarea; decretul din 1966 a produs în 1967 o cohortă „dublă”, de peste 520 000 de nou născuți față de peste 270 000 în 1966; sau, ca urmare a liberalizării avortului în 1990 s-au înregistrat aproape 1 milion de avorturi, aproximativ 3,1 avorturi la un născut viu. Ceea ce am încercat eu să descriu (Anexa 1, Tabelele 1, 2, 3) au fost consecințele sociale ale acestor „oscilații” demografice între generații asupra generațiilor însele și asupra populației în ansamblu. Generația „instaurării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din 1966 a produs în 1967 o cohortă „dublă”, de peste 520 000 de nou născuți față de peste 270 000 în 1966; sau, ca urmare a liberalizării avortului în 1990 s-au înregistrat aproape 1 milion de avorturi, aproximativ 3,1 avorturi la un născut viu. Ceea ce am încercat eu să descriu (Anexa 1, Tabelele 1, 2, 3) au fost consecințele sociale ale acestor „oscilații” demografice între generații asupra generațiilor însele și asupra populației în ansamblu. Generația „instaurării comunismului” (născută între 1945
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
confruntat dintr-o dată cu un număr foarte mare de copii nedoriți, fapt ce a condus la aparitia numărului mare a celor abandonați. În 1967 s-au născut cu aproximativ 250 000 de copii mai mult decât în anul anterior, datorită interzicerii avortului. Majoritatea acestora erau copii nedoriți întrucât rata totală a fertilității era în scădere iar indicatorii demografici nu oscilează brusc în condiții de stabilitate socioeconomică și politică. Dacă dintre cei 250 000 copii nedoriți, 2% (adică 5 000) nu au putut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu serviciile de sănătate și de asistență socială, costuri care vor atârna mult în bugetul cheltuielilor publice. Cea de-a treia generație actuală „Generația tranziției” (născuții începând cu 1990) este generația caracterizată de scăderea masivă a natalității pe fondul liberalizării avortului și a declinului economic din anii ‘90. Într-o oarecare similitudine cu generația bunicilor lor (a instaurării comunismului) această generație a „(re)instaurării capitalismului” va beneficia de anumite contexte mai favorabile pentru ea dar va produce și efecte negative la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
comunistă mulți copii stăteau singuri din cauza angajării în muncă a ambilor părinți, fiind cunoscut acele fenomen al copiilor ,,cu cheia la gât”. Generația de 35-40 de ani este născută în perioada ,,boomului” demografic datorat decretului din 1966 de interzicere a avortului. O generație foarte numeroasă care s-a confruntat permanent cu o concurență pe piața educațională, maritală și a muncii. În perioada postdecembristă, mai ales din 2002 când s-a renunțat la vize, o bună parte din copiii celor plecați în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
timp face imposibilă exercitarea acestei funcții în cadrul familiei respective. Frecvent se întâlnesc situații în care infidelitatea unuia sau a ambilor soți poate duce la destrămarea cuplului. De asemenea, pot să apăra și sarcini nedorite, în afara cuplului conjugal, care cresc rata avorturilor. Funcția economică Motivația economică ocupă un loc important în ansamblul motivelor migrației. Nevoia de bani pentru procurarea celor necesare traiului stă la baza deciziei de a migra pentru mulți dintre cei ce optează pentru această soluție. Astfel, producerea bunurilor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1.000 de locuitori, în 1965, și 6,1, în 1966. în 1966, în goana megalomană pentru impunerea României ca o mare putere a lumii, ceea ce însemna, în primul rând, o mare industrie ce necesită forță de muncă, Ceaușescu interzice avortul, printr-o hotărâre de guvern 2 ce pedepsea cu severitate orice tentativă de intervenție chirurgicală în afara limitelor clar stabilite 3. Mijloacele contraceptive sunt interzise, nu se mai produc în țară și nu se importă, în multe fabrici femeile sunt controlate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce pedepsea cu severitate orice tentativă de intervenție chirurgicală în afara limitelor clar stabilite 3. Mijloacele contraceptive sunt interzise, nu se mai produc în țară și nu se importă, în multe fabrici femeile sunt controlate periodic, și la orice încercare de avort este pedepsită atât persoană ce face manevra, cât și femeia-subiect a manevrei. Această măsură menită să sporească demografia țării a afectat puternic comportamentul sexual al individului, viața de cuplu și de familie, societatea românească, dar și fondul biologic al națiunii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce face manevra, cât și femeia-subiect a manevrei. Această măsură menită să sporească demografia țării a afectat puternic comportamentul sexual al individului, viața de cuplu și de familie, societatea românească, dar și fondul biologic al națiunii române. ̨ ncercările de avort executate cu metode și în condiții precare au dus la creșterea ratei mortalității materne 4 și a nou-născutului, România devenind din nou țara cu cea mai mare rată a mamelor și copiilor care mor în jurul nașterii, în Europa (Brooke et
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
locuitori, respectiv, 17,1, în 19686. în acești primi doi ani, reprezentanți ai securității erau prezenți în sălile 1. Anuarul statistic al RSR. 2. Decretul nr. 770 din noiembrie 1966, „Pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii”. 3. Dreptul la a solicita avortul îl mai au: femeile cu vârste peste 40 de ani, cu 4 copii în creștere, cu boli ereditare transmisibile severe, cu boli fizice, psihice sau senzoriale severe, cărora sarcina le periclitează viața și în cazul unei sarcini rezultate din incest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
4. Există o creștere constantă a ratei mortalității maternale la 100.000 de nașteri vii, din 1970, când este de 116, până în 1989, când este de 171. în 1989, 87% din mamele ce mor în jurul nașterii mor în condiții de avort. 5. Copiii născuți în primii ani (1967, 1968) după decretul privind interzicerea avorturilor au fost numiți „decreței”. Erau copii în mare majoritate nedoriți de către părinți și adeseori născuți în urma unor încercări neizbutite a mamelor de a avorta. Personalul didactic susținea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nașteri vii, din 1970, când este de 116, până în 1989, când este de 171. în 1989, 87% din mamele ce mor în jurul nașterii mor în condiții de avort. 5. Copiii născuți în primii ani (1967, 1968) după decretul privind interzicerea avorturilor au fost numiți „decreței”. Erau copii în mare majoritate nedoriți de către părinți și adeseori născuți în urma unor încercări neizbutite a mamelor de a avorta. Personalul didactic susținea că erau recognoscibili comparabil cu generațiile anterioare de copii. 6. Anuarul Statistic al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și adeseori născuți în urma unor încercări neizbutite a mamelor de a avorta. Personalul didactic susținea că erau recognoscibili comparabil cu generațiile anterioare de copii. 6. Anuarul Statistic al RSR. de intervenție din secțiile de obstetrică ginecologie (Moskoff, 1980). Pentru puținele avorturi ce se mai provocau în secțiile de obstetrică se cerea aprobarea lor, pe dosarul medical al femeii. în anii următori, rata natalității a scăzut treptat, continuu, astfel încât în deceniul al optulea, natalitatea în România ajunge la nivelul celei din alte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nivelul celei din alte țări comuniste (Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia), țări în care măsurile luate pentru sporirea ei au fost măsuri de încurajare economică (Moskoff, 1980), și nu de penalizare. Consecutiv acestei scăderi, în 1985, Ceaușescu a reînăsprit 1 măsurile privind avortul. Aceste măsuri însă exprimând disprețul față de oameni și mai ales față de femei (Tismăneanu, 2006) au fost acompaniate de o preluare a funcției supreme a familiei, aceea de a crește copii de către stat2. Copilul și-a pierdut valoarea de binecuvântare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferență între proporția de 61,8% a populației rurale în 1966, comparativ cu doar 46,81%, în 19896, amintită mai sus. în aceste procente este 1. Un aspect al înăspririi era creșterea limitei de vârstă a mamelor ce pot cere avortul, conform noilor măsuri, doar la 45 de ani. 2. Sintagma larg cunoscută aplicată copiilor nedoriți de părinți era: „statul l-a făcut, statul să-l crească!”. 3. Existau instituții cu copii mici, cu un număr de peste 400 de copii. 4
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al mortalității infantile. Măsurile coercitive menite să sporească demografia țării au afectat profund nu doar comportamentele sexuale, ci și funcțiile familiei. Pedepsirea comportamentelor „Reconstrucția politică a familiei”(Kligman, 2000) a generat numeroase măsuri, prevederi, discursuri publice, dar decretul privind interzicerea avorturilor a condus în cea mai mare măsură la o devalorizare a copilului, pe care dificultățile sistemului de protecție a copilului 1 din România de azi, ca și ușurința cu care părinții români își lasă copiii 2 și se duc să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de probleme fizice și psihosociale pe care femeia le dezvoltă în relație cu un partener violent, dar și cu intervențiile inadecvate sau chiar neglijarea instituțională (Stark, Flitcraft, 1996). Este un sindrom reactiv și include: probleme medicale generale, nașteri premature și avorturi, abuz de substanțe, retragere progresivă din relațiile sociale și izolare, tentativă de suicid, maltratarea copilului și depresie și alte forme de atingere a sănătății mentale. într-un studiu pe 3.676 de victime ale violenței domestice traumatizate, condus de Universitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
locuri comune pentru creșterea copiilor abandonați și au dezvoltat dispozitive și locuri speciale pentru abandonul copiilor și preluarea lor de către mănăstire. în timpul comunismului, când Ceaușescu în visele sale megalomane a impus o explozie demografică prin interdicția metodelor anticoncepționale și a avortului, a apărut „zicala”: „statul l-a făcut, statul să-l crească”. Leagănele de copii, „instituții de protecție închise”, s-au umplut de copii nefericiți, născuți împotriva voinței părinților 1. Probabil aceasta a fost cea mai amplă traumă a societății românești
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]