14,396 matches
-
mobilierul și instrumentele necesare pentru buna funcționare. Spitalul era condus de un medic șef, dr.Aizic Slaicher și avea ca medici secundari pe: M.Sigal, Solomon Cohn, L.Leizerovici. În cadrul spitalului era și o farmacie condusă de farmacista Basea Marantz. Azilul de bătrâni construit în anul 1926 din veniturile comunității, „adăpostea 25 de bătrâni lipsiți de mijloace”. De altfel, opera de asistență socială însemna „ajutoare celor incapabili de muncă”, care puteau fi lunare sau permanente; se mai acordau ajutoare pentru plata
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
medicul evreu Schlaicher. În ceea ce privește serviciile de asistență și prevedere socială, exista în orașul Dorohoi, un Oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din România, condus de medicul evreu dr.Isac Axler. Mai funcționau Crucea Roșie, Oficiul IOV, două societăți de binefacere evreiești (azilul de bătrâni „Ecaterina” și un azil de bătrâni al comunității izraelite). Industria era foarte slab dezvoltată în Dorohoi. În județ erau doar 5 mori sistematice (în Dorohoi, Herța, Zvoriștea, Dersca, Hănești). Potrivit unei situații din anul 1920, erau în Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
asistență și prevedere socială, exista în orașul Dorohoi, un Oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din România, condus de medicul evreu dr.Isac Axler. Mai funcționau Crucea Roșie, Oficiul IOV, două societăți de binefacere evreiești (azilul de bătrâni „Ecaterina” și un azil de bătrâni al comunității izraelite). Industria era foarte slab dezvoltată în Dorohoi. În județ erau doar 5 mori sistematice (în Dorohoi, Herța, Zvoriștea, Dersca, Hănești). Potrivit unei situații din anul 1920, erau în Dorohoi: moara Fischer et Cohn (cu o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la 14 decembrie 1939 președintele comisiunii interimare, trimite un Memoriu către prefect în care explică situația comunității și conflictul pentru conducerea ei. Comisia interimară a hotărât în ședința din 12 decembrie 1939, să trimită și rapoarte cu rezultatele gestiunii de la azil și spital și cu legătură și la reclamația făcută de dr.Pomârleanu, I.Abramovici, Solomon Zalman în privința alegerilor ce au trebuit să aibă loc pe 10 decembrie 1939. În consecință, conflictul din cadrul Comunității evreilor din Dorohoi, avea motivații foarte profunde
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în primire. La spital s-a refuzat predarea arhivei necesară pentru conducerea acestei instituții și după ce am cerut ajutorul dvs., cu adresa nr.425 din 30 septembrie 1939, cu greu am obținut-o. Am cercetat conducerea și gestiunea spitalului și azilului unde, pe timpul conducerii d-lui Zalman nu mai conteneau criticile. De altfel, este un proces verbal din 20 august 1939 cu nr.15, cu expunerea d lui Zalman, când dr.Binder și Fr.Lipovici îi atrăgea atenția să cerceteze reclamațiile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
spitalul izraelit, care funcționa din anul 1921, util pentru oraș pentru că pacienții sunt căutați indiferent de religie, din oraș și din județ. Asistența medicală pentru cei nevoiași nu a încetat chiar dacă, „spitalul nu are nici o subvenție și necesită mari cheltuieli. Azilul comunității „unde 30 de bătrâni fără adăpost își duc bătrânețea”. Baia comunității, „unică în oraș, deservește întreaga populație, dar investițiile pentru repararea ei sunt mari, nu aduce profit; facem eforturi să acordăm băi gratuite săracilor”. În școlile evreiești învață 500
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din Dorohoi se afla un comitet compus din: președinte Herșcu Făgădău, vicepreședinte avocat I.Abramovici reprezentantul secției administrative, David Segal secția culturală, Marc Craft secția cultului, Iancu Cohn secția asistență socială, Iosif Cornișteanu și Aizic la spital, Șapira lovenștein la azil, Ițcu Viterman la baia comunității Burăh Nadler antreprenorul băii. Conducerea Comunității a fost preocupată de situația familiilor evreilor care au fost uciși în timpul evenimentelor tragice din 1 iulie 1940. În acest sens, Bercu Solomon, membru în comitetul de conducere, întocmește
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
De asemenea, grădina de copii cu trei săli de clasă rechiziționată de compania 2/4 poliție. Spitalul evreiesc a fost predat unui ofițer, fără ordin scris, cu tot inventarul spitalicesc de care dispunea. În administrația Comunității s-a menținut doar azilul de bătrâni, care funcționa în baza autorizației eliberată de primăria orașului Dorohoi, nr.1278 din 3 mai 1924 și în care a funcționat de la înființare medicii dr.A.Sleicher, dr.Cezar Segal, iar dr.Cohn din anul 1938. Capacitatea azilului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
azilul de bătrâni, care funcționa în baza autorizației eliberată de primăria orașului Dorohoi, nr.1278 din 3 mai 1924 și în care a funcționat de la înființare medicii dr.A.Sleicher, dr.Cezar Segal, iar dr.Cohn din anul 1938. Capacitatea azilului a fost doar de 28 de paturi, cu o alocație zilnică de hrană de 15 lei, bugetul este asigurat de comunitatea evreilor, nu primește subvenție, iar personalul administrativ era format din trei persoane. Într-o adresă către Federație, se face
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
instituțiilor ce deserveau cultul mozaic, învățământul primar și asistență socială și sanitară. În februarie 1941, într-o situație privind instituțiile nerechiziționate și utilizabile în proprietatea Comunității, figurau doar școlile primare de băieți și de fete, grădina de copii, spitalul comunității, azilul de bătrâni, baia comunității și un număr de 21 de sinagogi, pentru cei 1500 enoriași capi de familie, circa 6000 de suflete. Instituțiile de învățământ ale Comunității, școlile primare de băieți și de fete, grădina de copii, asigurau instrucțiunea gratuită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de Comunitate, era condus de un medic șef, asistat de patru medici, o moașă, și un personal de serviciu necesar pentru buna funcționare. În memoriu se preciza că „se primesc în mod gratuit bolnavi din localitate, fără deosebire de religie. Azilul de bătrâni, înființat în anul 1926, adăpostea un număr de 30 de bătrâni, era întreținut de comunitate, într-un imobil, proprietatea comunității, fiind deservit doar de 3 angajați. În ceea ce privește Baia comunității, președintele dr.Isac Axler face cunoscut că, din 10
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1941, declarăm că, posedăm în plină proprietate: clădirea principală a comunității, din str.Al.I.Cuza, nr.13, cu o suprafață de 787,09 mp, un teren neclădit și un teren sportiv al școlii pe o suprafață de 20649 mp; azilul de bătrâni din str. Petru Rareș nr.26, suprafață clădită de 284 mp; grădina de copii din str.Petru Rareș nr.26 cu o suprafață clădită de 320,09 mp; spitalul izraelit din str.Spiru Haret nr.98 cu o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
săli pentru servitori, 3 camere pentru locuința directorului, o sală de trecere. Vecini: la dreapta cu proprietatea avocatului O.Guțic, la stânga cu proprietatea lui Șloim Leib Ungar, în față cu str. Al.I.Cuza, în spate cu teren proprietatea comunității. Azilul de bătrâni era într-un imobil cu 10 camere, un culoar de trecere, un antreu. Dreptul de proprietate se întemeia pe dispozițiile art.56 din Legea cultelor și autorizația primăriei Dorohoi nr.1278 din 3 mai 1924. Imobilul avea 6
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al așezămintelor culturale și de asistență socială și spitalicești aparținând comunității, făcut la cererea autorităților locale în noiembrie 1941. Potrivit datelor prezentate, în administrarea Comunității evreilor din Dorohoi erau școlile primare de băieți și de fete, liceul evreiesc, spitalul comunității, azilul comunității, baia comunității, cimitirele comunității. Ca urmare, la sfârșitul anului 1941, Comunitatea evreilor din Dorohoi avea în administrare doar instituțiile culturale și de asistență socială. Comunitatea a pierdut dreptul de proprietate asupra tuturor imobilelor urbane care nu aveau scopul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
era proprietatea comunității; avea 40 de paturi, iar personalul era compus din 4 medici, 2 infiemiere, 1 administrator și 2 gardieni. Numărul consultațiilor în spital în cursul lunii octombrie 1941, a fost de 900 din care doar 10% cu plată. Azilul comunității a fost înființat în anul 1905 și funcționa în localul proprietatea comunității. În azil erau îngrijiți un număr de 41 de bătrâni, iar personalul era compus din 1 intendent, o bucătăreasă și 2 oameni de serviciu.Baia comunității a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
infiemiere, 1 administrator și 2 gardieni. Numărul consultațiilor în spital în cursul lunii octombrie 1941, a fost de 900 din care doar 10% cu plată. Azilul comunității a fost înființat în anul 1905 și funcționa în localul proprietatea comunității. În azil erau îngrijiți un număr de 41 de bătrâni, iar personalul era compus din 1 intendent, o bucătăreasă și 2 oameni de serviciu.Baia comunității a fost cumpărată în 1911 și era dată în arendă lui Burăh Nadler, iar comunitatea suporta
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
un număr de 1110 evrei din care, numai un număr de 200 de evrei sunt cotizanți. Numărul funcționarilor comunității a fost mult redus: 5 funcționari în Biroul Central, 5 funcționari pentru spital, 8 funcționari pentru serviciul înhumării, 4 funcționari pentru azilul de bătrâni. În decembrie 1941, Comunitatea cunoaște o nouă organizare. Potrivit unui procesverbal nr.103/ din 2 decembrie 1941, comitetul de conducere al Comunității evreilor din Dorohoi era format din 17 persoane, iar consilierii erau din toate straturile sociale. Președintele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
haine, în imposibilitatea de a-și reface gospodăriile”, iar cei din lagăre și închisori din cauza chinurilor și suferințelor sunt bolnavi, ei trebuie ajutați cu hrană și îmbrăcăminte. Spitalul are nevoie de lenjerii de pat și de corp, instrumente și medicamente. Azilul are 60 de bătrâni și nu au lenjerie și haine. Repatriații din Transnistria sunt goi bolnavi. Sunt 250 familii din Darabani, 125 familii din Bucovina, 300 familii din Săveni. Oficiul Județean Dorohoi al Centralei Evreilor din România Centrala evreilor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
noastră este că principalele probleme au fost generate de conflictele dintre membri de conducere ai comunității. Între anii 1938 și 1940, un conflict de durată se manifestă în cadrul conducerii comunității, având la bază interesele diferitelor grupuri de evrei pentru gestionarea azilului de bătrâni și a spitalului izraelit. Din acest punct de vedere, constatarea noastră a fost că reprezentanții autotăților locale și centrale au depus eforturi considerabile pentru a stinge conflictul și pentru a asigura comunității o conducere eficientă pentru gestionarea propriilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
CDE puseseră gheara definitiv pe vechea și tradiționala Comunitate evreiască din Huși, este atestat Încă o dată de următorul text: „Munca În Comunitatea evreilor a fost luată efectiv În mâinile noastre, cât și instituțiile ce depind de dânsa ca: dispensar, azil de bătrâni, școala primară și cea culturală”. Deci, caracatița roșie, extrem de agresivă, sugrumase cu rapacele sale tentacule orice activitate cu adevărat democratică de pe ulița evreiască hușeană. a.l. Români săraci la cantina Joint-ului Ce-i drept, cantina constituită ca nobil
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
studenți, actori, regizori lucrează la ele. Un bun material de studiu. 1987-1988, când era în anul trei, a plecat cu un vodevil la Leningrad (Sankt Petersburg) într-un schimb de experiență. În tren a aflat că vor fi cazați la azilul de actori bătrâni. Aprilie, ciori în parcul imens. Pe jos un grup de oameni bătrâni, frumos îmbrăcați, cu medalii (mari actori), urmăriți de o soră medicală. Ei cu bastoane, singuri, grupați sau în cărucioare. Arătau și ei ca ciorile pe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
nu stăteau cum ar fi trebuit. Trecuseră 6 ani de la lovitura de stat, trăiam într-o dictatură militară, care-și plasase un post de "observație" chiar vizavi de ambasadă, aproape zilnic ambasadele erau luate cu asalt de chilieni care cereau "azil politic" și ambasada română nu avea un sistem general de alarmă! Nu ne-am gândit, a fost răspunsul! Eu m-am gândit, am scris la minister și primii curieri care au venit la Santiago ne-au instalat alarmă în toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în forumurile internaționale. Din primele zile după 11 septembrie 1973, sediile misiunilor diplomatice occidentale, dar și ale unor state latino-americane, au fost asaltate de zeci și sute de chilieni care pătrundeau cu forța sau sub diverse motive în ambasade, cerând "azil politic". Datorită numărului mare de asasinate, arestări, dispariții, Santiago devenise un "tribunal internațional" unde puteai sa întâlnești zeci și zeci de avocați și experți juriști veniți pentru a apăra interesele patrioților chilieni, atunci când instanțele mai puteau acționa! Mai erau, de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
era septembrie 1973. Căutau să nu mai fie atât de "vizibili" peste tot, stăteau la pândă, dar din umbra. Motivând asigurarea "securității ambasadelor", aveau "forțe de ordine" în fața acestora pentru a le "proteja" de asaltul zilnic al chilienilor ce doreau azil politic, dar se fereau să intervină brutal, întotdeauna existând "după gard" fotografi și cameramani. Șefii de misiuni erau uneori chemați la Ministerul Relațiilor Externe unde li se punea în vedere să ia masuri, să informeze corect autoritățile și mass-media din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
suferință". Și așa era am fost anunțat că pe un vas de containere al companiei Maersk, ce venea din Europa, au fost "descoperiți" nu mai puțin de 15 români "pasageri clandestini" care nici mai mult, nici mai puțin au cerut "azil" în Brazilia. M-a mai informat că respectivii sunt "deocamdată" în arest, fiindu-mi solicitată colaborarea la rezolvarea situației. Soluțiile clasice erau puține: pasagerii clandestini din tren, dacă nu s-au înțeles cu "nașul", sunt amendați și coborâți la prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]