5,096 matches
-
mereu/ de partea turmei.// cei din turmă/ vor fi cei dintâi/ păcăliți -.// semne bune/ anul are!// semne bune./ anulare-." În fine, valențele indiscutabile de portretist fin și ironic, amestecând de această dată amărăciuni socio-politice și ghidușii psihologizante, sunt evidente în balada plinuței popescu. Ultimul ciclu al cărții, gesturi nude în sepia și albastru, este și cel mai reușit. Cititorul va constata, mai întâi, inspirația rarissimă dovedită de titlul remarcabil, intuindu-i apoi miza de fond: aceea de a condensa o poetică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
movens al textului erotic brumarian. Indiferent de retorica și atitudinea dominantă (de la ingenuitatea reală sau jucată la nerușinarea fără perdea, de la misticismul cel mai profund la concupiscența cea mai vulgară), bărbatul este un adorator desăvârșit, neclintit de nicio revelație întoarsă. Baladele și idilele, rondelurile, sonetele și cântecele naive ale lui Brumaru nu devin niciodată madrigaluri răsturnate. Dimpotrivă: ceea ce funcționează, în cazul adoratorului perpetuu deghizat uneori în faun este un fel de cristalizare stendhaliană, asumată pe deplin, ba chiar împinsă până aproape de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2000; Sayōnara, haiku, ediție bilingvă (română-engleză), Editura Sakura, Iași, 2000; When the present settles down, poezii în limba engleză, Editura Timpul, Iași, 2006; Simfonia-a singurmiljei/ Simfonijata na osamenosta, ediție bilingvă: aromână macedoneană, Vlasi od Makedonijam, Scopia, 2009; baladë përditshmërie (baladă cotidiană), volum în limba albaneză, Editura Fundației Culturale Poezia (în colaborare cu Uniunea Culturală a Albanezilor din România), Iași, 2009; despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009; 9 haiku
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mod special în La descălecatul prezentului și despre iluzie și discrepanță... convinge cu mult mai mult decât discursul nutrit din percepția hipertrofiată a unui cotidian detabuizat, decât desenul gros al mizeriei imediatului (pe care îl realizează, spre exemplu, în întreaga baladă cotidiană și în debutul din orașul), sau mecanismul metaforic prin care intenționează a da corporalitate refuzului unui patetism ridicol formule precum "supă de despărțiri" ori "sos de povești fără tați" nu cred îi exprimă adevărata a(l)titudine poetică. Care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
certitudinea extincției lente. O atenție specială trebuie însă acordată unei figuri emblematice din universul poeticii cezarivănesciene, Mama. Tulburătorul Bocet de la moartea mamei lui Orur (în mod cert, un alter ego al poetului), unele dintre complicatele Jeux d'amour, câteva dintre Balade și, aproape în întregime, ciclul Rosarium constituie, în fapt, remarcabile exerciții de reflecție pe marginea cultului marianic. Cultul Morții-Mamă, izbăvitoarea lumii, cea perpetuu adorată, este una dintre statornicele obsesii ale lui Cezar Ivănescu și, cu siguranță, fixația care a alimentat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la Chișinău pentru roman. Nu numai strict formal vorbind, poezia lui Emilian Marcu este cât se poate de tradițională, de "cuminte". Ritmate și rimate, textele sale compun strofe aproape 100% clasice poetul cultivă, de altfel, cu obstinație speciile canonice (elegiile, baladele, ba chiar, dintre cele cu formă fixă, sonetele). La poetica tradițională trimite apoi tehnica decupajului de imagini compunând mici tablouri predominant rurale ori pasteluri ale întomnării, ca și opțiunea pentru vocabule rare sau arhaice: "Zăpada-n cuib de vultur odrăslind
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe larg în mai multe poezii din Norul de marmură, joacă și pentru autorul lor rolurile cunoscute, de înțelepți, rapsozi sau poeți itineranți, fiind așadar înzestrați cu darul divinației, al cântecului sau al profeției: "Doar orbii orbii aceia/ Cititori de balade, orbii,/ Călăuziții de stele./ Vorbele lor vor cădea/ Ca niște zăpezi peste o junglă aprinsă" (Norul de marmură). Precum acestor orbi hărăziți unei altfel de lumini decât aceea a vizibilului, eului liric îi este interzis accesul la fața diurnă, banală
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași, 1998; Cu siliconul în bandulieră, Editura Axa, Botoșani, 1999; Carantina Logosului/ La cuarentena del Logos, Editura Cronica, Iași, 2000; Zbor de păsări oarbe/ Vuelo de pájaros ciegos, Editura Cronica, Iași, 2001; Triunghiuri cu pupila albastră, Editura Timpul, Iași, 2009; Balada sărmanului pescar, Editura Cronica, Iasi, 2010; Târgul de nopți, Editura Cronica, Iași, 2010; Ceremonia risipirii, Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Volume de eseuri: Spiritul universal al culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
universal al culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași, 2005. Volume de interviuri: Francofonia o punte a sincerității, Editura Cronica, Iași, 1996; Cămașa lui Hristos și apocalipsa roșie, Editura Vasiliana, Iași, 2010; Balada sărmanului pescar (poveste din mările sudului) (în colaborare cu Traian Mocanu), Editura Cronica, Iași, 2010. Însemnări de călătorie: Mexicul tărâmul de basm al poeziei, Editura Dacia, Cluj, 2003; Trei Râuri și un ocean de poezie, Institutul European, Iași, 2007; Mexicul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
golan din Triunghiuri..., bunăoară, este și o solemnă questa identitară, și o complicată aventură a redescoperirii poemului perfect, pierdut odinioară, cu excepția unui distih splendid ("Și-a răstignit vecia în ochiul meu ateu/ Și-i singur, fără mine, în ceruri, Dumnezeu"), Balada petalei de roză (adâncul blasfemiei) din același op recompune, din perspectiva adultului aflat la o vârstă a limitei, portretul unui tânăr din stirpea romantică a marilor revoltați, însetați de cunoașterea totală: "Mă părăsesc iubirile pe rând/ M-am părăsit și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
etc. Cel care îi cade în mreje, călăul (portretizat în ciclul intitulat chiar călăul neființei), nu apare la rândul lui atât ca un sinistru mesager mereu amânat al morții, cât ca un straniu celebrator al vieții. Poemele precum tăcerea călăului, balada celui uitat pe eșafod, crucifixion sau călăul în mormântul lui Iisus îi compun, cu migală și tensiune ideatică, alte și alte fațete: filosofard și sensibil, pătruns de raskolnikoviene interogații și deținător al apei vii, sfințite de orice păcat, călăul scapă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
polen/ macin, doamnă, din amor/ pentru-ocnașii din Alcor/ și-n cățuie iau uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul orf(e)ic este mai puțin îndrăgostit de obiectul propriei cântări și mai mult de cântarea însăși. De altfel, ca în baladele lui Radu Stanca, iubita se arată mai degrabă ca un produs himeric decât ca o existență pur carnală: "Mă țin pe-un aer de credință veche/ ce-ncet prin bronchii o himeră varsă/ și se clătește ca o algă arsă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
persoană extraordinară, având o aparentă ieșită din comun. Ce constituie specificul și puterea Parizienei? Frumusețea? Bogăția? Elegantă? Toate împreună, dar mai ales o armonizare a acestor trăsături. Chiar în primele fiziologii literare, portretul Parizienelor denotă o ființă complexă, ca în baladele lui François Villon, în care el apreciază senzualitatea lor spirituală, finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une femme réellement belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Redăm câteva din ideile unuia dintre exilați, Mircea Eliade (1907-1986). În anul 1953 el scria: "Capodoperele spiritualității românești aparțin folclorului; și deși România modernă a avut norocul să aibă un poet de geniu în Mihai Eminescu, totuși capodoperele liricii și baladei românești rămân Miorița și legenda Meșterul Manole. Ceva mai mult: o bună parte din literatura română modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice. Unul din rarii autori români care pot fi numiți cu adevărat "clasici", Ion Creangă, se situează
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu literatura orală; or, opera lui Creangă poate fi ascultată și gustată de țărani cu aceeași bucurie cu care ei ascultă creațiile literaturii populare. (...) forma literară cea mai reușită, atât din punct de vedere spiritual cât și artistic, o prezintă balada românească a Meșterului Manole. Este, deci, semnificativ că geniul popular românesc și-a dat expresia lui maximă în acest mit al jertfei creatoare. Cu atât mai semnificativ, cu cât cealaltă capodoperă, Miorița, revelează și ea tot un mit al morții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
finele secolului XIX. El se regăsește și în dezideratul estetic destul de general al noii mișcări artistice, deziderat formulat de liderul ei "spiritual", Al. Bogdan-Pitești. Arta modernă a secesioniștilor împrumută astfel ceva din frumusețea artei populare, din fantezia basmului, din lirismul baladei, reproiectând în idealul estetizat al idilei civilizația și cultura țărănească. Nicolae Grigorescu, pictorul ales drept mentor al mișcării "scizioniste" românești care se va regrupa în societatea "Tinerimea Artistică", este artizanul talentat al idealizării vieții pastorale, al transpunerii universului țărănesc în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în idilă. Păstorii săi au ceva din grația longilin-feminină a figurilor prerafaelite, așa cum țărăncile sale zâmbitoare sau meditative au o frumusețe care o evocă pe cea a personajului de basm, Ileana Cosânzeana. Idilizarea personajelor unei lumi arhaice cu legendele, basmele, baladele, obiceiurile care-i configurează cultura dobândește sensul unei estetizări, astfel încât Alexandru Bogdan- Pitești descoperea un element de continuitate la Luchian, tocmai prin idilă. În Ileana, nr. 3-4, între Hors textes regăsim o Idilă de Luchian, iar în interiorul revistei o Păstoriță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plus și o notă de exotism, de noutate, care suscită interesul unui public străin. Jules Michelet în Légendes démocratiques du Nord207 se arăta interesat de poezia lui Vasile Alecsandri, ciclul Doine și lăcrămioare publicat în 1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui public străin. Jules Michelet în Légendes démocratiques du Nord207 se arăta interesat de poezia lui Vasile Alecsandri, ciclul Doine și lăcrămioare publicat în 1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesat de poezia lui Vasile Alecsandri, ciclul Doine și lăcrămioare publicat în 1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin un punct de plecare pentru edificarea identității unei culturi naționale. "Figurile lui Făt-Frumos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o atracție pentru costumele populare românești cu o ornamentică rafinată. Vasile Alecsandri publica la Paris o culegere de balade și cântece populare în 1855, Ballades et chants populaires de la Roumanie 228, iar gustul pentru folclorul românesc era împărtășit și de regină, care publică în Germania legenda Meșterului Manole, Meister Manole: Trauerspiel in vier Aufzügen229. Carmen Sylva publică pentru prima
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Dimitrie Paciurea. Pictorul decupează momentul climactic al asaltului erotic pe care-l suportă un tânăr păstor pe vârful unui munte din partea unei feminități debordante, ipostaziate mitologic sub forma zânelor, avataruri ale unei Venus eterne. Basmul este parțial inspirat de balada Miorița, publicată de Vasile Alecsandri, poet consacrat și un apropiat al familiei regale o parte din versurile sale decorează interiorul palatului Peleș. Pentru a-i conferi autenticitate și în vederea păstrării culorii locale, Carmen Sylva o și intitulează "basm/poveste română
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arte recuperabile în materia poetică, Verlaine sublinia orfismul implicit al lirei simboliste. Poetul este asociat figurii exemplare a cântărețului orfic, fuziune care avea loc în poezia medievală a trubadurilor și truverilor care erau adesea și compozitori și interpreți ai propriilor balade. În cazul de față, poezia nu devine recitativ, nu este instrumentată erotic, ci posedă o muzicalitate internă reactualizabilă chiar și la o lectură mută. În spațiul picturii, Orfeu devine figura tragică a sensibilității simboliste, expresie a supremației artei, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cotropită de unele curente din moda cea nouă. Dar tocmai pentru aceasta, vor spune unii, Loghi nu e original; ceea ce vezi la dânsul vezi și la Böcklin. Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceeași atmosferă, în același decor ca și la Böcklin, nu se poate trage concluzia că Böcklin calcă pe urmele maestrului neamț. Credem că e permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceeași atmosferă, în același decor ca și la Böcklin, nu se poate trage concluzia că Böcklin calcă pe urmele maestrului neamț. Credem că e permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăsmuite de mintea artistului, un temperament, o fire vizionară. Atât numai că ceea ce zugrăvești să fie prefăcut prin temperamentul tău
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]